APLICATII LA POMPELE CU PISTON

APLICATII LA POMPELE CU PISTON

Acceleratia centrifuga r w = 0,00548 S n² de care depind acceleratia apei in pompa si fortele de inertie ale maselor mecanismului manivela - biela - piston.

Limitele

pompe pompe

foarte mari mici

Se recomanda ca raportul S/D sa fie ales mai mare pentru H mari si invers. Solicitarea organelor in miscare creste, intre altele, cu diametrul pistonului D.

De aceea la H mari, D trebuie sa fie mic.

Produsul este constant la aceeasi pompa, asa ca la D mic creste S si invers.

Cursa unitara:

Viteza unitara:

Acceleratia unitara :

( + ) pentru a mers inainte

( - ) pentru a mers inapoi

Tinand seama ca h_V Þ D = (0,00789)^2/5 = 0,144 m

Cursa S = 1,59 ; D = 0,229; Turatia :

Debitul:

Sectiunea pistonului:

Sectiunea tijei: cu d = 0,1 m

din motive de rezistenta, iar randamentul volumic h_V

Inaltimea de aspiratie:

l_S åj = 3; d_S = 0,8 ales mai mare decat diametrul pistonului,

asa cum se recomanda de literatura de

specialitate.

Termenul critic: este foarte mic, deoarece viteza de

aspiratie este mica.

Cea mai mare pierdere la pompa fara hidrofor este cea datorita acceleratiilor in punctul mort, dat de relatia:

cunoscut din n = 88,5 ( aplicatia 15 )

Admitand coeficientii l_p l_S åz_S åz_p= 2, se calculeaza pierderea prin ambele conducte la debitul Q_i = 0,5 m³/s dupa formula:

Pierderile de sarcina prin pompa cu hidrofor sunt, conform teoriei dezvoltate anterior å hrp 0,1 H₀

Si in acest caz circa 2 m. Pierderile totale de sarcina la Q_i reies astfel:

å hri = å(hr)_S + å(hr)_p + åhrp = 3,2 m

ptr. Q_i h_hi =

in care H₀ = H - åhri = 20 - 3,2 = 16,8 m, cu inaltimea totala din aplicatia 16; H = 20 m. La alte debite pompate Q < Q_i , pierderile de sarcina

sunt mai mici decat åhri = 3,2 m , asa ca :

Q = 0,4; 0,3; 0,2; 0,1 m³/s corespunzator:

h_h

Randamentul hidraulic al pompei propriu-zise:

se refera la debitul instalat

Q = 0,5 m³/s si creste corespunzator la alte debite Q mai mici decat Q_i .

Astfel:

h h_hi h_m h_V

Iar puterea :

P = 13,33 20/0,75 = 178 CP

Respectiv :

la arborele manivelei

Frecventa oscilatiilor in conducta de aspiratie:

Frecventa oscilatiilor in conducta de refulare:

Frecventa mecanica:

asa ca rapoartele sunt in limitele admise ( 0,1 . 0,3 ) la pompe simple si nu exista pericol de rezonanta.

a = 0.180^o la mersul inainte cu q_S ( aspiratie );

a = 180.360^o la mersul inapoi cu q_p ( refulare ).

Se traseaza curba q = f (a). Se calculeaza ariile partiale

DS = 0,5 ( q_n = q_n+1 )Da cu Da , iar in a patra insumare a lor, å DS) care:

da totalul 113,65. Totodata trebuie sa avem 113,65 = q_SO 360 , deci q_SO = 113,65/360 = 0,3157 0,316 inseamna debitul unitar aspirat uniform pe toata durata ciclului de 360 ( care este egal cu q_po = 0,316 ). In coloana a V se calculeaza diferenta q_SO - q = 0,316 - q, iar in a VI-a se insumeaza V_a = å ( 0,316 - q ) Da, considerandu-se in ultimile doua coloane Da

Deoarece Q = 0,25 m³/s; n = 100 rot/min.; h_V

Volumul de apa pompat in ciclul de 360^o de

Volumul pulsator in hidroforul de aspiratie:

,

iar volumul mediu de aer

,

tinand seama de gradul de iregularitate al presiunii in hidroforul de aspiratie d_S = 0,1 recomandat in teorie. La refulare V_hr = V_hS = 0,087. Volumul mediu de aer al hidroforului de refulare este mai mare:

Supapele de aspiratie si refulare se construiesc de acelasi tip si se aseaza pe aceeasi axa. Se admite tipul de supapa inelara.

Suprafata libera de trecere a scaunului

Fiind ales B = 0,9 m

Ridicarea maxima a supapei

Greutatea aparenta a talerului supapei se estimeaza de G_W = 24 kg asa ca forta maxima a resortului este:

a ) La mers inapoi, sectiunea expusa este

La mers inainte:

b ) Egaland puterile:

reiese: