Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


CUPLAJE INTERMITENTE (AMBREIAJE)

Tehnica mecanica



+ Font mai mare | - Font mai mic



CUPLAJE INTERMITENTE (AMBREIAJE)

Cuplajele intermitente asigura o legatura temporara a arborilor, in functie de anumite conditii: turatie, sens de rotatie, supraincarcari, conditii tehnologice etc. Cuplarea sau decuplarea arborilor se face comandat sau automat, fara oprirea arborelui motor.



1. Cuplaje intermitente mecanice cu comanda mecanica

La aceste cuplaje transmiterea momentului de torsiune se realizeaza mecanic. Dupa caracterul functionarii de impart in: comandate si automate. Comanda poate fi mecanica, hidrostatica, pneumatica, electrica (electromagnetica).

a) Cuplaje cu gheare. Aceste cuplaje sunt asemanatoare cuplajelor permanente cu gheare dar, spre deosebire de ele, unul din semicuplaje se poate deplasa axial (asamblarea lui se face cu caneluri sau cu doua pene paralele). Semicuplajul deplasabil este cel de pe arborele condus. (fig. 8). Cuplarea arborilor se poate realiza in repaus sau la o diferenta relativ mica intre turatiile arborilor in functie de profilul ghearelor.

Fig. 8. Cuplajul intermitent cu gheare.

b) Cuplaje (ambreiaje) cu frictiune. Functioneaza ambreiajelor cu frictiune se bazeaza pe fortele de frecare care apar intre suprafetele elementelor celor doua semicuplaje (suprafete conice - fig. 9, cilindrice - fig. 10).

Fig. 9. Ambreiaj conic: a - cu cun con de frictiune; b - cu doua conuri de frictiune.

Fig. 10. Ambreiaj cilindric

2. Materiale de frictiune pentru ambreiaje.

Materialele de frictiune pentru ambreiaje trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza: a) coeficient de frecare ridicat si mentinerea constanta a valorii lui; b) rezistenta impotriva carbonizarii la temperaturile ridicate din perioada ambreierii; c) rezistenta ridicata la uzura si la gripare; d) conductibilitate termica ridicata, pentru a permite evacuarea caldurii; e) sensibilitate redusa la actiunea temperaturilor ridicate; f) rezistenta chimica; g) sa nu fie deficitare, sa aiba un pret de cost scazut. In tabelul 1 sunt dati coeficientii de frecare pentru anumite cupluri de materiale, in tabelul 2 - presiunile admisibil de contact, iar in tabelul 3 temperaturile admisibile si costul materialelor.

Tabelul 1

Coeficienti de frecare pentru diferite cupluri de materiale

Conditii

de ungere

Cupluri de materiale de frictiune

uscat

uns

Otel pe otel

0,18 si mai mare

Otel pe fonta

Otel pe bronz

Bronz pe fonta sau pe bronz

Otel sau fonta pe garnituri de ferodo

Materiale metalice sinterizate pe otel

Piele pe fonta

Mase plastice pe otel

Textolit pe otel

Tabelul 2 Presiuni admisibile de contact pentru diferite cupluri de materiale

Cuplul de materiale de frictiune

Presiunea admisibili pa [N/mm2]

Cuplaje

Cu discuri

Conice sau cilindrice (cu tobe)

Otel calit pe otel calit

Otel pe fonta

Otel pe bronz

Otel pe ferodo

Otel pe piele sau pe pluta

Otel pe textolit

Fonta pe fonta, uscat

Fonta pe fonta sau pe otel calit, uns

Fonta pe bronz

Fonta pe lemn

Tabelul

Temperaturi admisibile si costul materialelor de frictiune

Cupluri de materiale de frictiune

Temperatura admisibila [C]

Cost

Timp indelungat    Timp scurt

Fc, OT, OL cu:

Rasini fenolice

Textolit

Ferodo

Fc, OT, OL cu:

Lemn de mesteacan

Piele

Pluta

160

OL calit pe OL calit sau pe material sinterizat

Fc pe OL

Fc pe OL

Nota: Cost 1 - ieftin; cost 2 - mediu; cost 3 - scump.

La cuplajele uscate, in special la momente mari de transmis, se utilizeaza cu succes ferodoul (sub forma de garnituri), facand cuplu cu otelul sau, in special, cu fonta. Ferodoul se obtine din: tesatura de fire de azbest cu fire de alama, impregnate cu bachelita sau cauciuc si presate la temperaturiridicate; amestec din fire scurte de azbest, aschii metalice, pulbere metalica (de alama), impregnate cu bachelita sau cauciuc si presate la temperaturi inalte. Rezistenta ridicata la uzura in conditiile temperaturilor inalte au dovedit materialele metaloceramice sintetizate, pe baza de cupru. Ele se utilizeaza sub forma de garnituri, montate pe elemente de otel.

La ambreiajele unse se utilizeaza mai frecvent cuplul otel calit pe otel calit, bronz pe otel, fonta pe otel, textolit pe otel (la cuple cu temperaturi reduse de functionare t < 120 150C).

Cuplaje intermitente automate

Cuplajele intermitente automate asigura cuplarea sau decuplarea automata, in functie de anumite conditii impuse lantului cinematic, din care fac parte: marimea turatiei, sensul de rotatie, valoarea momentului de torsiune maxim de transmis. Astfel, cuplajele automate pot fi limitatoare de sens (cuplaje directionale de curs libera), limitatoare de turatie (cuplaje centrifugale), limitatoarele de moment (cuplaje de siguranta).

1 Cuplaje centrifugale

Cuplaje centrifugale cu saboti. Aceste cuplaje realizeaza cuplarea sau decuplarea arborilor la o anumita turatie. Se evita astfel cuplarea in sarcina inainte ca arborele motor sa fi inmagazinat o energie cinetica suficienta. Ambreiajul centrifugal consta, in principiu, dintr-un disc 3 montat pe arborele motor si un tambur 2 montat pe arborele condus. Pe discul 3 sunt articulati sabotii 1, legati intre ei prin arcurile 5. Sabotii sunt captusiti cu materiale de frictiune 6. In figura 11 s-au luat in considerare fortele care actioneaza asupra unui sabot in timpul functionarii.

Fig. 11. Cuplaj centrifugal cu saboti:

1 - sabot; 2 - tambur; 3 - disc; 4 - bolt; 5 - arc; 6 - garnitura.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6367
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved