Calculul tehnico - economic - Calculul normei tehnice de timp

Calculul tehnico - economic - Calculul normei tehnice de timp

Sarcina principala a normarii tehnice este determinarea normei de timp N_T si a normei de productie N_p.

Norma de timp pentru stantare si matritare la rece se determina cu relatia:

N_T = +T_op+T_dl+T_ir ,

In care:

T_pi este timpul de pregatire-incheiere;

n_o - numarul de piese din lot;

T_op - timpul operativ;

T_dl - timpul de deservire a locului de munca;

T_ir - timpul de intreruperi reglementare.

Timpul de pregatire-incheiere T_pi este timpul consumat de presator inaintea executarii unui lot de piese, pentru crearea unor conditii necesare executarii acestora, precum si dupa terminarea lui, pentru incheierea lucrarii.

Timpul de pregatire-incheiere depinde de tipul si de forta nominala a presei, de tipul si dimensiunile stantei sau matritei, de caracterul productiei (masa sau serie), precum si de felul dispozitivelor auxiliare folosite in procesul de presare la rece. Valori orientative pentru timpul de pregatire-incheiere sunt date, in tabelul 15.1[1].

Numarul de piese din lot, poate fi egal cu numarul rezultat din calculul lotului optim, rotunjit corespunzator, sau poate rezulta din programul anual de fabricatie impartit la numarul de luni sau trimestre dintr-un an, in scopul asigurarii unei ritmicitati a productiei.

Suma timpilor T_op, T_dl si T_ir se mai intalneste si sub denumirea de timp unitar si se noteaza cu T_u .

T_u = T_op+T_dl+T_ir

Timpul unitar se determina cu relatia:

T_u = (t_b+t_a1+t_a2+t_a3+t_a5+t_a6)∙K₁ [min.],

In care:

t_b este timpul de baza [min.];

t_a1 - timpul ajutator pentru pornirea presei in cursa de lucru [min.];

t_a2 - timpul ajutator pentru luarea semifabricatelor si asezarea in dispozitivul de derulare al presei [min.];

t_a3 - timpul ajutator pentru asezarea semifabricatului in stanta [min.];

t_a5 - timpul ajutator pentru indepartarea deseurilor din stanta [min.];

t_a6- timpul ajutator pentru scoaterea pieselor din stanta si depunerea lor    t_a2+t_a3 - timpul ajutator pentru asezarea semifabricatului individual in dispozitivul de bordurare

K₁ - coeficient care tine seama de timpul de deservire a locului de munca si de

intreruperi reglementate

Timpul de baza t_b este timpul consumat de presator pentru transformarea semifabricatului in piesa stantata sau matritata.

Timpul ajutator t_a este timpul in decursul caruia au loc manuiri sau actiuni ale presatorului si utilajelor, necesare pregatirii transformarii semifabricatului in piesa stantata sau matritata.

Timpul operativ T_op este timpul consumat de presator pentru pregatirea transformarii si transformarea semifabricatului in piesa; el este format din timpul de baza t_b si timpul ajutator t_a.

Timpul de deservire a locului de munca T_dl este timpul consumat de presator pe intreaga perioada a schimbului de lucru, atat pentru mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor, cat si pentru organizarea, alimentarea si functionare a utilajelor si sculelor, cat si pentru organizarea, alimentarea si mentinerea ordinii si curatirea locului de munca.

Timpul de intreruperi reglementate T_ir este timpul necesar unui presator pentru mentinerea capacitatii sale de munca si satisfacerea necesitatilor sale fiziologice de odihna si de igiena personala in cursul programului de lucru, cat si pentru pauzele conditionate de tehnologia stabilita si de organizarea productiei specifice locului de munca respectiv.

Pentru calculul timpului unitar se tine seama de tipul si numarul de curse duble pe minut ale culisoului presei, si de dimensiunile sau greutatea initiala a semifabricatelor, de modul de asezare si fixare a semifabricatului in stanta sau matrita, de numarul si felul manuirilor presatorului la operatia respectiva, adica de continutul lucrarilor de stantare si matritare .

Ciclul de lucru complet automatizat consta in executarea tuturor manuirilor si actionarilor legate de obtinerea pieselor stantate sau matritate fara interventia directa a presatorului.

La stantarea sau matritarea pieselor din fasii de tabla functionarea automata a presei este posibila numai daca suma timpilor pentru avansarea semifabricatului cu un pas de stantare si scoaterea pieselor din stanta sau matrita este mai mica decat timpul corespunzator unei curse duble ale culisoului presei.

Numarul curselor duble ale culisoului presei n se determina prin impartirea numarului de piese Z_n obtinute dintr-un semifabricat la numarul de piese Z, obtinute la o cursa dubla a culisoului presei adica:

n = Z_n / Z

Timpul de baza se determina in functie de felul semifabricatului si tipul avansului, folosind relatia:

t_b = K_c/n

unde:

K_c este un coeficient ce depinde de tipul cuplajului ;

n - numarul de curse duble ale culisoului pe minut.

Timpii ajutatori din relatiile pentru calculul timpilor unitari, pentru diferite situatii, se gasesc in tabelele 15.6. - 15.19 .[1]

In cazul productiei de serie mare, cand unei prese ii revine un numar mic de tipuri de piese (3.5), sau in cazul productiei de masa, cand presele lucreaza fara reglari intermediare, timpii ajutatori din tabelele respective se inmultesc cu un coeficient de corectie de 0,8.0,85.

In concluzie, pentru determinarea normei tehnice de timp este necesar sa se stabileasca mai intai continutul lucrarilor executate de presator, conform indicatiilor din tabelul 15.2 [1].

Folosind relatiile si indicatiile din tabelele 15.3.15.19, se determina timpul de baza si timpul unitar. Cunoscand productia anuala, se determina numarul de piese din lot, iar cu ajutorul relatiei urmatoare se determina norma de timp N_T.

Calculul costului de productie

Stabilirea costului de productie, pe bucata, a unei piese obtinuta prin deformare plastica la rece ca suma a tuturor cheltuielilor efectuate cu acest prilej este:

in care:

- C_mat- costul materialului necesar confectionarii unei piese

- C_man- costul manoperei necesare confectionarii unei piese

- C_r- costul regiei totale (pe sectie sau uzina) pentru o piesa

- C_ap- amortizarea presei ce revine unei piese

Costul materialului necesar confectionarii unei piese:

f - aria piesei plane din care se scad orifiiciile, in mm

g - grosimea materialului, in mm

- masa specifica a materialului, in kg/dm³

- coeficientul de folosire a materialului, in%

p - costul unitar al materialului, in lei/kg

Costul manoperei necesare confectionarii unei piese

in care:

S_p- retributia medie orara a presatorului, in [lei/ora]

S_r- retributia medie orara a reglorului, in [lei/ora]

T_u- timpul unitar, in [min]

T_pi- timpul de pregatire incheiere, in [min]

n₀- numarul de piese din lot

S_P=10,70

S_r=12,10

T_Pi=22

Costul regiei totale pentru o piesa

Amortizarea presei ce revine unei piese

unde:

V_p- valoarea initiala a presei, in RON

n - programul anual de fabricatie, in [buc/an]

A_p - norma de amortizare a presei, in [%]

η- gradul de incarcare a presei cu fabricarea programului anual de piese, in [%]

unde:

N_T- norma tehnica de timp pentru obtinerea unei piese, in [min]

n_p- numarul de prese folosite pentru realizarea programului anual de fabricatie

z₁- numarul de zile lucratoare intr-un an

n_s- numarul de schimburi intr-o zi

d_s- durata schimbului, in [ore]

K_r - coeficient pentru reparatiile preselor cu valoarea (0,95.0,97)

V_p=277400 RON

A_P=5%

Amortizarea echipamentului tehnologic

unde:

V_e - costul echipamentului tehnologic, in RON

K - constanta care tine seama de raportul intre programul anual de fabricatie si durabilitatea totala a stantei sau matritei

n- programul anual de fabricatie, in [buc/an]

K=3

V_S=50000 RON

Costul de productie