CATEGORII DOCUMENTE |
Aeronautica | Comunicatii | Electronica electricitate | Merceologie | Tehnica mecanica |
Caracterizarea si utilizarea otelurilor pentru rulmenti
Sunt utilzate pt conf. reulmentilor si a organelor de masini cu rol analog rulmentilor. (role de reazem si ghidare, paliere cu role sau bile, etc) Acestor piese li se cere rezist. la rupere, la uzare si la oboseala f. mare, precum si stabilitate dimensionala ridicata. OL pt. rulmenti sunt OL hipereutectoide slab aliate cu Cr, Cr-Mn-Si sau Cr-Mn-Mo cu un grad mare de puritate si omogenitate macro si microstructurala.
Simbolizare RUL1, RUL2 0,95-1,1%C, 1,3-1,65%Cr. RUL 2 are mai mult Mn si decat RUL 1 iar RUL 3 are si Mo. Pt. conditii severe de puritate, marcile RUL se dezoxideaza in vid si in acest caz sunt simbolizate RUL 1 VRUL3V.
Obs Nu se admit incluziuni nemetalice sau carburi grosolane deoarece aceste constituie concentratori de tensiuni care pot provoca aparitia de microfisuri, scade rez. la oboseala. R1 scade respectiv apare iesirea prematura din functionare. Pt. cond. de utilizare speciale rulmentii se conf. si din alte oteluri.
Otelul |
Domenii principale de utilizare |
RUL1 |
Fabricarea rulmentilor cu dimensiuni mici si a sculelor, filiere dornuri pt. perforare, calibre |
RUL2 |
Fabricare rulmentilor cu dimensiuni medii |
RUL1V RUL2V |
Fabricare rulmentilor speciali pt. cond. grele de solicitare |
RUL3V |
Fabricarea rulmentilor mai puternic solicitati |
13CrNi35 |
Rulmenti grei cementati |
20MoCr05 |
Rulmenti radiali-axiali cu role conice fabricati prin def. pl. la rece |
9VMoCr180 |
Rulmenti care lucreaza in medii corozive |
55SiMo5 |
Rulmenti pt. sape de foraj |
Obs TT care asigura stabilitatea dimensionala ridicata este calirea cu racire in ulei, urmata de o calire la frig (-80C) si apoi o revenire joasa cu scop de detensionare.
Caracteristicile si utilizarea otelurilor pt. arcuri
Otelurile pt. arcuri cu foi, arcuri elicoidale, bare de torsiune sunt oteluri carbon si aliate ce trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
Limita de elasticitate sau de curgere cat mai mare (Rp0,2 80 daN/cm2), rezistenta la oboseala ridicata, stabilitate buna in timp a caract. mecanice si caract de plasticitate care sa permita punerea in opera prin tehnologii adecvate (A=5%, Z=20%). Aceste conditii sunt indeplinite de otelurile cu un continut ridicat in C (0,5-0,9%C), scazut (0,3-0,5%), sau ridicat (0,6-1%), Mn sau aliate cu Si, Cr, V, Mo sau W. Elementul de baza in acest otel slab aliate este Si. Exp. de marci si simbolizare STAS11514-87 si STAS1152-80. Oteluri carbon OLC55A, OLC65A OLC90A.
Oteluri cu Si 40Si17A, 51Si17A, 56Si17A, 60Si15A, cu V-Cr 51VCr11A, 67CrSi12A 65Si2Wa iar la fabricarea arcurilor ce lucreaza in medii corozive se folosesc OL inoxidabile (40Cr130, 12TiViCr180, etc)
OBS OL pt. arcuri se utilizeaza numai in stare calita si revenita mediu (430-520C) cand structura este formata din constituentul cu limita de elasticitate cea mai mare Trostita. Stabilitatea OL pt. arcuri este practic nula, dar la unele arcuri solicitate static se poate recurge la sudarea sub presiune.
Caracterizarea si utilizarea otelurilor inoxidabile
OL rezistente la coroziunea electrochimica se numesc OL inox. Ele sunt aliaje Fe-C-Cr. Conditia ca un OL sa aiba caracter de inox este ca sa aiba continutul in Cr >12%. Desi Cr este un elem. care se oxideaza usor el confera caracter de inox prin faptul ca formeaza o pelicula f. aderenta densa si compacta care rezeista la f. multe medii agresive,
OL inox pe baza de Cr prezinta neajunsul ca au o tenacitate scazuta si o mare tendinta spre fragilizare. Pt a mari tenacitatea se adauga Ni. Astfel ca in functie de elem. de aliere OL inox pot fi:OL inox pe baza de Cr, de Cr-Ni si complexe Cr-Ni-Mn, Cr-Ni-N-Si, etc. Elem de aliere se introduc pt. a diminua continutul de Ni si a obtine aceleasi efecte tehnice insa la un pret de cost mai redus si de a mari rez. loa coroziune si a imbunatati caract. mecanice.
Dependenta dintre compoz. chimica a OL inox si struct. lor obtinuta la racirea in aer este data de diagrama SCHAEFFLER (fig). in care infl. elem. aifagene este luata in considerare prin echivalentul in Cr calculat cu relatia ECr = %Cr +%Mn +l,5%Si+0,5%Nb, iar influenta elem. gamagene prin echib'valentul in Ni calc. cu rel. ENi = %Ni +30%C +30%N+0,5%Mn. Potrivit acestei diagrame se deosebesc urmatoarele clase de OL inox F, F+M, M, A, A+M, F+A
ECr/ENi →13→F ECr/ENi →10→M ECr/ENi →16→A
|
|
OL inox martensitice se utilizeaza pt. conf. unor piese de la turbine cu vapori, instrum. medicale care trebuie sa prezinte un tais bun, si rez. la coroz, la fabricarea cutitelor de uz casnic.
OL inox austenitice sunt folosite la conf. pieselor din constructia automobilelor si autobuzelor care se obtin prin ambutisare adanca, din constr. aeronavelor (invelisuri, arbori de elice, rezervoare pt. transportul gazelor lichefiate, armaturi, etc.)
Marca |
Indicatii de utilizare |
A. OL feritice |
|
7AlCr130 |
Elem. de masini si instalatii care lucreaza la 350-450C in ind. chimica, petrochimica, turbine hidraulice |
8Cr170 |
Piese care lucreaza in medii cu agresivitate medie ( lesii slabe, acizi organici oxidanti); tacamuri vase si articole de menaj, cuve pt. mas. de spalat, chiuvete, decoratiuni interioare la automobile, recip. in ind. laptelui, celulozei, hartiei, zaharului, amidonului, drojdiei de bere, etc. |
8TiCr170 |
Utilaj chimic, in special sudat care lucreaza in medii cu agresivitate medie. sch. de caldura, rez. pt. acizi, etc. Elem de constr. fara socuri care lucreaza la temp sub -20C |
2TiMoCr180 |
Piese def. la rece care lucreaza in medii cu agresivitate moderata: piulite, suruburi, tevi, recip. pt. apa, sch. de caldura, vase si aparate pt. ind. alim. si otel economic inlocuitor al Ol Cr-Ni |
Ti5Cr280 |
Piese rezistente la coroz. in acid azotic de max. 65% pana la fierbere, solutii sulfuroase, acizi organici |
B. OL martensitice |
|||||||||||||||||||||||||||
20Cr130 |
Piese care lucreaza in apa si abur la pres. mijlocii si in medii slab agresive (sol. apoase de saruri ale acizilor organici si acid azotic) palete pt. turbine cu abur si hidraulice piese pt. pompe, armaturi ventile, instrum. medicale, aparate pt. gimnastica si sport, art. uz casnic |
||||||||||||||||||||||||||
30Cr130 40Cr130 |
Scule de taiere (cutite, foarfeci, bisturie = instrum. chirurgicale, scule de masurare (calibre), arcuri, bile de rulmenti, art. de menaj |
||||||||||||||||||||||||||
90VMoCr180 |
Produse cu capac. f. mare de taiere: cutite de carne si transare, bisturie, scule pt. prelucrare la rece, piese puternic solicitate la uzare in medii corozive din ind. miniera, chimica, petrochim, rulmenti, ace de ventile, duze de injectie |
||||||||||||||||||||||||||
C. OL austenitice |
|||||||||||||||||||||||||||
2NiCr185 |
Elem. de utilaje care lucreaza cu sau fara presiuni la temp. inalte pana la 350550C in prezenta sau absenta mediilor corozive din ind. chimica a acidului azotic, farmaceutica si in tehnica nucleara. |
||||||||||||||||||||||||||
10TiMiCr180 |
Elem de ut. tehnol. pt. ind. chimica, metalurgica, alimentara, si a mat de constr. care lucreaza in medii puternic corozive (acizi oxidanti) pana la 400-500 C daca acestea nu descompun grauntii. Constructii criogenice, camere de ardere. |
||||||||||||||||||||||||||
10TiMoNiC175 |
Elem de ut. si inst. pt. ind. chimica, metalurgica, petrochimica care lucreaza la temp. 550-670 C cu sau fara medii puternic agresive (acizi neodxidanti, halogeni) |
||||||||||||||||||||||||||
T6MoNiCr180 T10MoNiCr180 T15MoNiCr180 |
Piese rezist, la coroz. in ind. acid azotic sub 40% pana la fierbere sau 40-100% pana la 60C, acid fluorhidric sub 100% la 20C, acid forforic sub 35% panala fierbere sau 35-100% pana la 90C, acid clorhidric sub 2% pana la 20C, acid sulfuric sub 15% si de 70-100% pana la 40C, acid formic sub 40% pana la 40C si acid acetic orice conc, pana la fierbere. |
Obs. Structura OL refractare dupa racirea in aer liber poate fi M,F,A in functie de raportul ECr/ENi Cele mai bune sunt OL Cr-Ni 25-20, 20-12 25-12 scumpe. Feriticele →1300C →2 dezavantaje: a) au rez. mica la rupere la cald b) au fragilitate mare la mentineri prelungite la temp de peste 900C, cand granulatia creste si se separa faza δ si alti compusi intermetalici. OL inox feritice contin (0,06-0,2)%C si (1330)%Cr. Avand structura monofazica nu sufera transformatii in stare solida, au rez. la coroziune superioara celor M dar inferioara celor A. Prezinta rezist. buna la coroziune in acid azotic, acizi organici, acid acetic, apa de mare, solutii sulfo-azotoase. Utilizarea lor este restransa datorita rez. mecanice relativ reduse, susceptibilitatii la supraincalzire si la coroz. intergranulara. OL inox martensitice se caract. prin continut in C mai mare (0,2-0,4%) avand structura M dupa racirea in aer (normalizare) au duritate mare (43-60) HRC si rez. buna la coroz. in diverse medii. OL inox austenitice au continut in C (~0,1)% si cca (16-25)%Cr (8-30)%Ni. Sunt cele mai performante d.p.d.v. al rez. la coroz. intr-un domeniu larg de temp. (-200 1100C); au plasticitate buna si sudabilitate superioara altor clase de OL inox, dar sunt si cele mai scumpe datorita Ni. Principalul dezavantaj al OL inox austenitice il constituie mare sensibilitate la coroz. intercristalina . Pt. a micsora acest inconvenient si pt. a creste rez. la coroz. intercristalina se adauga Ti si NB in cantit. de 5% pt 1%C. de asemenea se aplica t.t. de calire pt. punere in solutie.. Prelucrabilitatea prin aschiere a OL inox este scazuta datorita prop. lor specifice: tenacitate mare, ecruisare puternica in timpul aschierii, condutibilitate termica mica, evacuarea de aschii continue si plastice care adera la taisul sculei. De precizat ca gradul de ecruisare al OL inox austenitice fiind mai mare, ele sunt cele mai greu aschiabile. Sudarea OL inox se face cu precautie, deoarece prin sudare este afectata rezist. la coroziune a materialului din zona cordonului sudat. OL inox martensitice cu peste 0,35%C nu sunt sudabile. Celelalte se sudeaza cu precautii si cu material de adaos austenitic. Precautiile constau in aplicarea unei preincalziri la 100-400 C si a unei recoaceri la 630-750C dupa sudare la cele care nu contin Ti si Nb. OL inox feritice si austenitice sunt perfect apte pt. def. pl. la rece prin indoire, valtuire, curbare, mandrinare, ambutisare adanca in timp ce OL inox martensitice sunt f. fragile. Intrucat conductivitatea termica a OL inox este cu 50..70% mai mica decat a OL carbon prelucrarea lor prin def. pl. la cald ( forjare, laminare, matritare ) se face cu unele precautii. Temp. prea inalta de def. provoaca fisuri si ruperi, iar prea scazuta tensiuni inegale care duc la fisurare. OL. austenito-feritice au capacit. de def. pl. mai redusa decat cele austenitice. OL inox turnate in piese, feritice si austenitice au caract. mecanice mai scazute decat cele def. plastic, iar rez. la coroziune este compatibila cu a OL inox obtinute prin def. plastcia la cald. Se folosesc de obicei in stare de calire de punere in solutie. OL inox se livreaza sub forma de table, benzi, bare, tevi, profile laminate, trase, forjate, etc. OL inox au un domeniu f. larg de utilizare in ind. constr. metalice, constr. De masini, chimica, navala, medicala, alimentara,etc; OL inox feritice sunt utilizate in constr. automobilelor, autobuzelor (bare antisoc, ornamente, etc) la fabricarea pieselor, subansamblelor de la turbine cu vapori, la conf. unor instrum. medicale (pensete, spatule, cleme) si pt. articole de uz casnic.
DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Comenteaza documentul:Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comentaCreaza cont nou Termeni si conditii de utilizare | Contact
|