Clasificarea strungurilor

Clasificarea strungurilor

Din totalul masinilor - unelte existente in societatile comerciale constructoare de masini. Strungurile reprezinta 25%, strunjirea fiind opratia de baza pentru obtinerea corpurilor de rotatie, prin combinarea, in general, a doua miscari si anume: a miscarii principale de aschiere si a miscarii de avans. Miscarea principala de aschiere este o miscare de rotatie, executata de semifabricat, iar miscarea de avans rectilinie este executata de scula (cutitul de strunjit). Operatia se numeste strunjire. Dar, utilizand alte scule, se pot executa si operatii (gauriri cu burghiul, adanciri cu adancitorul, alezari cu alezorul, filetari cu tarodul sau filiera, rectificari si chiar frezari).

Clasificarea strungurilor se face luandu-se in considerare criteriile:

pozitia axei arborelui principal: strunguri orizontale si strunguri verticale (carusel);

gradul de automatizare: strunguri cu comanda manuala, strunguri semiautomate, strunguri automate;

gradul de universalitate: strunguri universale, strunguri specializate, strunguri speciale;

greutate si dimensiunile de gabarit: strunguri de banc (pentru mecanica fina), strunguri mici, strunguri mijlocii, strunguri grele, strunguri foarte grele;

gradul de precizie: strunguri de precizie normala, strunguri de precizie;

calitatea suprafetei si precizia dmensionala: strunguri de ebosare, strunguri de finisare.