PROCEDEE DE DEFORMARE PLASTICA

PROCEDEE DE DEFORMARE PLASTICA

Completare..

5.5.6. Operatiile de forjare libera

Cele mai frecvente operatii de forjare libera sunt:

a) Refularea. Este micsorarea lungimii si cresterea sectiunii. Se poate face pe toata lungimea sau pe portiuni ale piesei.(fig. 5.11)

Conditia initiala: , altfel apare flambarea.

b) Intinderea. Este micsorarea sectiunii si cresterea lungimii prin lovituri sugestive. Dupa fiecare lovitura piesa se intoarce cu 90⁰ pentru a asigura o intindere uniforma.(fig. 5.12)

Inelele sau tuburile se pot intinde pe dornuri.

c) Gatuirea. De obicei marcheaza locul unde se incepe intinderea.

d) Indoirea. Este curbarea dupa un anumit contur a pieselor. La locul indoirii se modifica sectiunea.

e) Indreptarea. Inversul indoirii. Se face prin intermediul unei placi de Cu.

f) Rasucirea. Este rotirea in jurul axei sale a unei parti dintr-o piesa fata de cealalta parte. Se executa prin prinderea la un capat in menghina.

g) Gaurirea. Este strapungerea materialului asezat pe un inel adecvat, cu un dorn. Daca piesele au grosimea mare, gaurirea se face pe doua parti.

h) Retezarea. Este o taiere efectuata cu dalta si ciocan. Prin profilul daltii, materialul se taie pe planul al pana la jumatate, apoi pe cealalta parte restul (fig. 5.12).

i) Sudarea. Unirea a doua piese prin deformarea plastica la temperatura de 1300⁰C. Pentru dezoxidarea suprafetei de sudat, se foloseste boraxul cu praf de cuart (fig. 5.13).

5.6. FORJAREA IN MATRITA - MATRITAREA

Matritarea reprezinta deformarea plastica a materialului prin presare in niste cavitati (forme) numite matrite.

Avantaje fata de forjarea libera sunt:

- consum redus de material;

- productivitate mare;

- precizie si uniformitate;

- posibilitate de realizare a unor piese cu configuratie complexa.

Dezavantaje in raport cu forjarea libera sunt:

- obtinerea unor piese mici;

- folosirea unor matrite costisitoare;

- necesitatea folosirii unor utilaje speciale.

Pentru forjarea in matrita se folosesc urmatoarele utilaje si scule:

- Ciocane de matritare

- cu abur sau aer comprimat;

- cu contralovituri - tip Bch.

- Prese cu excentric

- pentru forjare si matritare;

- pentru debavurare;

- pentru calibrare.

- Prese cu frictiune

- Masini orizontale

Matritele pot fi:

- pentru ciocane;

- pentru prese cu excentric

- pentru debavurare;

- pentru calibrare;

- propriu-zise.

- pentru prese cu frictiune.

5.7. AMBUTISAREA

Este deformarea tablelor prin presare la cald sau la rece, folosind un poanson si o matrita (fig. 5.14).

Tablele subtiri se ambutiseaza la rece, cele groase la cald.

Pentru ca tabla sa nu se deplaseze, sau sa faca cute, se pune un inel flanse. Atat poansonul cat si matrita au raze de racordare (,) pentru a nu rupe tabla.

Jocul intre poanson si matrita are valoarea .

Cutele se evita indeplinind conditia:

(5.30)

unde ,     reprezinta diametrul semifabricatului si respectiv al poansonului.

Forta de apasare va trebui sa fie:

(5.31)

in care q este presiunea specifica de apasare, ce poate avea valori cuprinse intre 0,1 si    0,4 daN/mm².

Pentru a nu se distruge piesa, trebuie respectat coeficientul de ambutisare:

(5.32)

in care d este diametrul piesei obtinute.

Daca profilul piesei cere, ambutisarea se poate face in mai multe etape (fig. 5.15).

Ambutisarea la rece duce la ecruisarea materialelor (deci si la scaderea plasticitatii), de aceea si in cazul cand se parcurg mai multe etape, materialul se va recoace intermediar si se va decapa, spala si usca, pentru eliminarea arsurii din recoacere.

Intre matrita si piesa va fi pus un lubrifiant, precum:

- ulei mineral;

- ulei cu grafit, sau talc;

- emulsii de sapun.

Ambutisarea se face pe prese hidraulice.