SISTEMUL DE FRANARE

Rolul sistemului de franare este de a:

- incetini,

- opri,

- sau a mentine starea de oprire a vehiculului in cele mai bune conditii, ceea ce inseamna :

Crearea unei forte care se opune inertiei de inaintare a vehiculului, tinand cont de 3 factori :

- mecanici,

- psihologici,

- fizici.

Factorul mecanic

Incetinirea sau oprirea rotilor este obtinuta prin frecarea intre un element fix, conectat intr-un fel sau altul cu caroseria sau sasiul vehiculului (placute de frana sau saboti) si un element solidar cu rotile in miscare (discuri de frana, tamburi).

Sistemul de franare trebuie sa transforme energia cinetica in energie calorica si sa evacueze cat

mai rapid aceasta caldura.

De aici rezulta urmatoarele calitati indispensabile :

- o buna rezistenta la temperatura inalta,

- o buna conductibilitate termica.

Factori psihologici

Timpul de reactie

Acesta este timpul care se scurge intre perceptia obstacolului si debutul efectiv al franarii.

Acest timp, variabil in functie de individ si functie de starea generala a organismului, este in medie de 0,75 sec.

Distanta de oprire

Este distanta parcursa pe durata timpului de reactie plus distanta de franare.

Pe de alta parte distanta de franare optima este functie :

- de viteza vehiculului,

- de coeficientul de frecare,

- de deceleratia posibila (functie de caracteristica de franare a vehiculului).

Distanta parcursa intr-o secunda

Soferul trebuie sa se adapteze la conditiile de trafic si la starea drumului.

Acesta trebuie sa aprecieze distantele de oprire si viteza limita de intrare intr-un viraj care sa-i permita controlul vehiculului dupa legile fizicii.

Pe de alta parte, conditia tehnica a vehiculului ramane intotdeauna primordiala : amortizoare, frane, starea si presiunea de umflare a pneurilor.

Distanta de oprire a unui vehicul

(Pe sol uscat cu o deceleratie de 6 m/s² )

Factori fizici

Roata in rotatie si comportamentul vehiculului la franare

In timpul unei franari, daca roata se blocheaza si derapeaza fara sa se invarta exista pierdere

de aderenta. Cum o diferenta de aderenta intre roti exista, vehiculul se aseaza transversal si isi urmeaza traiectoria rasucindu-se in jurul axei verticale.

Atunci cand se elibereaza pedala de frana,vehiculul se stabilizeaza si reia o traiectorie urmandu-si axa longitudinala diferita de prima.

In acelasi mod, se constata ca directia devine inoperanta atunci cand rotile fata sunt blocate.

Roti blocate fara actiune pe volan

Notiunea de aderenta

Forta de aderenta (FA se opune fortei de deplasare (FX a unui corp in raport cu suprafata pe care acesta este asezat.

Aceasta forta de aderenta este functie de:

- forta verticala (normala), care este reactiunea planului la forta de greutate a corpului (FZ

- coeficientul de aderenta (sau de frecare) m

Forta de aderenta = greutatea corpului (in N) x coeficientul de aderenta

Daca FX< FA : corpul ramane imobil,

daca FX ³ FA : corpul va aluneca.

Coeficientul de aderenta depinde de legatura pneu/natura solului (uscat, lapovita, ploaie,

zapada, etc).

Circuitul in (X)

Acest tip de circuit este instalat, cu sau fara ABS, pe

- toate vehiculele particulare (VP),

- vehiculele utilitare (VU) numite usoare (Sarcina Totala Autorizata < 3,5 t).

Repartizarea presiunii de franare se efectueaza in diagonala : fiecare circuit de franare actioneaza pe o roata fata si pe roata spate diagonal opusa.

- Avantaj : oricare ar fi circuitul defect pierderea de eficacitate este constant de 50%.

-Dezavantaj : in caz de defectiune, sub actiunea fortelor de franare, vehiculul va avea tendinta de a trage spre stanga sau spre dreapta.

Componenta sistemului de franare

Pedala de frana.

Amplificatorul de franare (Servofrana).

Pompa centrala de franare.

Rezervor de lichid de frana.

Limitator de franare.

Frana spate.

Frana fata.

Frana de stationare.

Martorul franei de stationare din

tabloul de bord.

Lampi stop.

Pedala de frana transmite efortul exercitat de piciorul conducatorului prin intermediul amplificatorului de franare (servofrana) catre pompa centrala de frana

Aceasta genereaza si distribuie lichidul de frana sub presiune la franele si care il

transforma in efort mecanic (frecare) pentru a incetini, opri sau imobiliza rotile.

Limitatorul fortei de franare modifica presiunea de franare a franelor spate in

functie de sarcina pe punte.

Frana de stationare actioneaza direct prin cabluri pe franele spate

Exista doua tipuri de frane pentru puntea spate :

- frane cu tambur,

- frane cu disc,

Pentru puntea fata se utilizeaza un singur tip de frane :

- frane cu disc.

Pedala de frana.

Axa de articulare a pedalei de frana.

A Distanta intre axa de articulare

si axa de fixare a tijei.

B Distanta intre axa de articulare si

punctul de apasare.

Pedala , situata sub coloana de directie, este articulata in jurul axei

Efortul exercitat pe pedala de frana este limitat la posibilitatile conducatorului si devine,

in anumite cazuri, insuficienta.

Asistenta la franare are ca rol cresterea fortei exercitate de catre conducator pe tija de comanda, utilizand efectul de amplificare a fortei dat de raportul (B/A) a bratului pedalei.

Comportamentul in caz de soc

Acest sistem are ca scop sa permita pedalei sa se infunde liber fara rezistenta in caz de soc

prin decalarea axei intr-o sina , limitand astfel riscul de accidentare la nivelul picioarelor conducatorului.

Exista si alte variante la vehiculele din gama.

Asistenta la franare sau amplificatorul de franare(servofrana) este situata intre pedala de frana si pompa de frana, in compartimentul motor.

Asistenta la franare (servofrana).

Pompa de frana

Amplificatorul de franare(servofrana) are ca scop cresterea fortei exercitate de conducator asupra pompei de frana. Principiul consta in crearea unei diferente de presiune intre camerele

(A si B) gratie :

- depresiunii din galeria de admisie in cazul unui motor pe benzina,

- cu ajutorul unei pompe de vacuum in cazul unui motor diesel.

Functionarea amplificatorului de franare

In repaus

In repaus, cele doua camere (A si B) sunt supuse depresiunii din galeria de admisie a motorului gratie pistonului palpator care apasa asupra supapei regulatoare

In franare

Atunci cand utilizatorul apasa pedala de frana, tija de comanda apasa pistonul palpator . Rondela comprima discul de reactie . Presiunea atmosferica patrunde in camera spate prin traversarea supapei regulatoare . Dezechilibrul de presiune stabilindu-se intre cele doua camere (A si B), membrana se deplaseaza.

In mentinere

Atunci cand utilizatorul mentine efortul asupra pedalei de frana, discul de reactie se destinde provocand o miscare relativa a corpului valvelor in raport cu pistonul palpator . Supapa regulatoare se inchide impiedicand astfel admisia aerului la presiune atmosferica catre camera spate (B)

Revenirea la repaus

Atunci cand utilizatorul elibereaza pedala de frana , resortul de rapel reimpinge pistonul palpator pe supapa regulatoare . Canalul de comunicare intre cele doua camere (A si B) se deschide, iar dezechilibrul de presiuni se anuleaza. Resortul membranei reimpinge corpul valvelor (8) in pozitie de repaus.

Supapa de retinere

Supapa de retinere.

Servofrana

Rolul supapei de retinere este de a mentine o rezerva de vacuum in corpul servofranei. Aceasta este necesar pentru a putea dispune de o franare asistata pentru cateva actionari asupra pedalei de frana atunci cand colectorul (in cazul motoarelor pe benzina) este supus presiunii atmosferice la sarcina plina.

Pompa centrala de frana are drept rol generarea si distribuirea la frane a presiunii de franare transmisa prin intermediul unui lichid sub presiune, plecand de la efortul exercitat de catre conducator asupra pedalei de frana.

Pompa de frana.

Pentru a preveni orice defectiune a sistemului de franare (cadere de presiune) si in conformitate

cu reglementarile in vigoare, pompa de frana dispune de un dublu circuit fiind denumita si pompa Tandem fiind in acest sens prevazuta cu doua camere de franare pentru a dispune in permanenta de:

- un dispozitiv de franare de serviciu utilizand camerele A si B,

- un dispozitiv de franare de siguranta utilizand camerele A sau B.

Functionarea franei de serviciu

In repaus

Pistonul primar se reazema pe saiba de capat de cursa gratie actiunii resortului

de rapel

Pistonul secundar este in echilibru sub

actiunea resorturilor de rapel ( si

Orificiile de dilatare sunt deschise.

In franare

Pistonul primar se deplaseaza sub

actiunea mecanica a tijei impingatoare

Pistonul secundar , prin reactiune hidraulica din partea circuitului primar (A), se deplaseaza deasemenea.

Resorturile si se comprima usor.

In momentul in care orificiile de dilatare sunt obturate, presiunea in circuitele A si B) creste proportional cu forta de actionare a

pedalei de frana.

Revenirea la pozitia de repaus

Conducatorul elibereaza pedala de frana. Sub efectul resorturilor si , pistoanele si isi regasesc pozitia lor initiala mai rapid decat revine lichidul de frana in camerele de realimentare si . Garniturile si ale pistonaselor se deformeaza sub efectul depresiunii astfel create, iar lichidul de frana circula prin orificiile de compensare

Functionarea franei de siguranta

Circuit primar (A) in pana

Piston circuit primar.

Piston circuit secundar.

Tija impingatoare (prelungirea tijei de comanda).

A Circuit primar.

B Circuit secundar.

Pistonul primar se deplaseaza sub actiunea mecanica a tijei impingatoare . Datorita unei scurgeri de lichid de frana in circuitul primar (A) cresterea presiunii in circuit este astfel impiedicata, pistonasul secundar se deplaseaza numai datorita contactului mecanic cu pistonul primar.

Numai presiunea in circuitul secundar (B) creste.

Circuit secundar (B) in pana

Piston circuit primar.

Piston circuit secundar.

Tija impingatoare (prelungirea tijei de comanda)..

A Circuit primar.

B Circuit secundar.

Pistonul primar se deplaseaza sub actiunea mecanica a tijei impingatoare

Datorita unei scurgeri de lichid de frana in circuitul secundar (B) cresterea presiunii in circuit este

astfel impiedicata, pistonul secundar se deplaseaza datorita actiunii hidraulice a pistonului primar.

Presiunea in circuitul primar (A) creste din momentul in care pistonul secundar este in contact cu capatul pompei de frana.

Numai presiunea in circuitul primar (A) creste.

Comportamentul in caz de soc

Pe anumite vehicule, pompa de frana

dispune la extremitatea sa de o forma specifica (tesita la 45) ceea ce ii permite ca in caz de soc sa se limiteze intruziunea sa in habitaclu cauzata de deplasarea bateriei.

Printr-o actionare pe pedala de frana, lichidul de frana trebuie sa transmita instantaneu, si fara

pierdere de energie, forta de franare la cele patru

roti.

Doua tipuri de lichid de frana sunt in prezent utilizate:

- Sintetic.

- Pe baza de silicon.

Flacon de lichid de frana.

DOT 5.1 : clasificarea internationala a lichidului

de frana.

Caracteristicile lichidului de frana

In timpul unei franari temperatura lichidului de frana creste. Din motive de siguranta, lichidul de frana nu trebuie niciodata sa ajunga la fierbere in timpul unei franari, chiar foarte puternica. Aceasta deoarece fierberea provoaca aparitia bulelor de gaz in circuitul de franare. Lichidul de frana devine astfel compresibil, determinand alungirea cursei pedalei de frana si provocand o diminuare a eficacitatii sistemului de franare.

Punctul de fierbere al lichidului de frana depinde de continutul sau in umiditate. Cu cat gradul de umiditate creste, cu atat punctul de fierbere scade mai mult.

Contactul cu aerul al lichidului de frana provoaca o oxidare a acestuia de catre moleculele de apa continute de aer. Astfel, lichidul de frana se degradeaza in mod natural cu timpul. Inlocuirea sa periodica este necesara (a se consulta carnetul de intretinere).

Un lichid de frana se caracteriseaza deci prin :

- un punct de fierbere in cazul lichidului lipsit de umiditate (lichid nou),

- un punct de fierbere umed (lichid incarcat cu 3 % umiditate).

Punctul de fierbere umed da informatii asupra duratei de viata a lichidului si a eficacitatii sale

in timp.

Un continut in umiditate mai mare de 3 % are drept consecinta :

- determina aparitia vaporilor de apa in timpul unei franari (daca temperatura atinsa in cursul franarii este > 100 C), iar lichidul incepe sa fiarba,

- poate determina inghetul la temperaturi sub 0 C.

Purjarea

Pentru o functionare corecta, un circuit de franare

trebuie sa fie lipsit de gaze (aer exterior circuitului, vapori

de apa ,etc.). Astfel, orice deschidere a circuitului necesita o

purjare a aerului care a patruns in circuit . Prezenta de aer

risca sa diminueze performantele sistemului de franare :

(de exemplu: cursa pedalei anormal de lunga).

Purjarea este realizata in doua cazuri :

- Dupa deschiderea circuitului (de ex.: inlocuirea unei piese).

- Urmand periodicitatea de inlocuire a lichidului conf. MR.

Procedura de purjare se face utilizand un utilaj omologat

(vezi figura) si urmand indicatiile din manualul de reparatie.

In timpul unei franari, vehiculul basculeaza din spate catre fata (transfer de masa catre fata).

Puntea fata se incarca si puntea spate se descarca.

Exista astfel un risc de blocare a rotilor spate (daca vehiculul nu este echipat cu ABS) ceea ce poate determina aparitia fenomenului de  tête-à-queue  adica de rasucire a vehiculului.

Corectorul de franare asigura o presiune de franare pe puntea spate proportionala cu presiunea

fata.

Compensator dependent cu sarcina

Compensatorul dependent cu sarcina permite sa se coreleze presiunea de franare cu sarcina pe puntea spate a vehiculului (in principal la vehiculele utilitare).

Compensator dependent cu sarcina (fixat pe caroserie).

Repere de identificare.

Tubulatura de tur si retur a lichidului de frana.

Punte spate.

Legatura articulata cu puntea spate.

Resort de compensare.

Compensatorul este conectat la puntea spate a vehiculului prin intermediul levierului ( ) si a resortului ( ). Acesta regleaza presiunea de franare a franelor spate in functie de miscarea verticala si de inaltimea sasiului (sarcina pe puntea spate).

In timpul debutului fazei de franare, presiunile fata si spate (p si p₁) sunt identice.

La o valoare determinata de catre constructor, functie de atingerea limitei de aderenta pe puntea spate, presiunea ce vine din pompa de frana continua sa creasca proportional cu apasarea pe pedala de frana numai pentru puntea fata (p ) dar presiunea pentru puntea spate (p₁) continua sa creasca cu o panta de crestere mai mica. In cazul in care incarcarea puntii spate creste, presiunea de franare isi incepe cresterea cu o panta mai lina de la o valoare superioara, aceasta avand ca rezultat o presiune mai mare deoarece noua incarcare pe punte o permite (creste forta de aderenta). Pragurile de la care presiunea pentru puntea spate incepe sa creasca diferit sunt dependente si de deceleratie, astfel cu cat valoarea deceleratiei este mai mare presiunea pentru puntea spate va fi limitata mai repede rezultand o presiune finala mai mica.

Pozitia repaus

Resortul ( ) actioneaza asupra pistonului culisant ( ) prin intermediul levierului (

Acesta creaza o forta (F ) proportionala cu sarcina pe puntea spate si mentine pistonul ( ) apasat. In acesta pozitie, supapa ( ) este deschisa.

Piston.

Compensator.

Resortul supapei

Supapa

Resort.

Levier.

p Presiune de la pompa de frana

p Presiune catre franele spate

F Actiunea presiunii p pe

suprafata (S₁

F Actiunea presiunii p pe

suprafata S

F Actiunea levierului

L Lungimea resortului cu vehiculul

gol

I Lungimea resortului cu vehiculul

incarcat

Comunicarea hidraulica prin interiorul compensatorului este asigurata. Presiunea (p ) care este transmisa de la pompa este identica cu presiunea (p ) catre franele spate.

In franare

Atunci cand conducatorul apasa pedala de frana, presiunile de franare din circuit (p si p ) cresc in mod egal fata-spate (p p

Actiunea (F F ) devine superioara actiunilor (F F ) gratie diferentei intre suprafete (S si S

cu (S S > S

Pistonul ( ) care are diametre diferite, se deplaseaza, iar supapa cu bila ( ) se inchide.

F Actiunea (p ) pe suprafata (S

F Actiunea (p ) pe suprafata (S

F Actiunea levierului (

F Actiunea (p ) pe suprafata (S

Comunicarea intre franele fata si franele spate este intrerupta.

Cresterea presiunii

Atunci cand compensatorul este inchis, daca presiunea pompei de frana continua sa creasca functionarea se deruleaza in doua faze.

F Actiunea (p ) pe suprafata (S

F Actiunea (p ) pe suprafata (S

F Actiunea levierului (

F Actiunea (p ) pe suprafata (S

*Timpul 1: presiunea (p ) devine superioara presiunii (p Echilibrul de forte este afectat, pistonul ( ) se deplaseaza. Supapa ( ) se deschide, comunicarea intre franele fata si spate se restabileste.

*Timpul 2: actiunea (F ) redeplaseaza pistonul ( ) gratie diferentei intre suprafete (S si S ) cu (S S > S ). Supapa ( ) se reinchide. Aceasta miscare de oscilatie a pistonului in jurul unei pozitii de echilibru permite presiunii spate sa creasca mai putin rapid decat presiunea fata.

Particularitatile vehiculelor utilitare

Metoda clasica de reglaj a limitatorului de franare este dificil de realizat la vehiculele utilitare

incarcate si ne conduce astfel catre un reglaj calitativ evaluat prin comprimarea pneurilor, descris in Manualul de Reparatie.

Sabot primar (numit comprimat).

Sabot secundar (numit intins).

Cilindru receptor.

Parghia franei de mana.

Cablul franei de mana.

Reazem fix.

Resort de mentinere.

Resorturi de mentinere.

Resort de rapel.

Mecanism de preluare automata

a jocului saboti-tambur.

Resorturi de mentinere laterala (

Platou de tabla.

Atunci cand conducatorul apasa pedala de frana, presiunea generata in cilindrul receptor ( ) departeazea sabotii de frana ( si ) si le apasa pe tambur.

Revenirea in pozitia initiala a sabotilor este efectuata de catre resortul de rapel.

Tamburul de frana

Tambur.

Cale de frecare.

Rulmenti butuc.

Æ Diametrul interior al tamburului.

Tamburul este componenta pe care sunt apasati tamburii de catre cilindrul receptor, generand astfel forta de franare prin frecarea acestora de pista interioara de frecare a tamburului (diametrul interior).

O alta functie a tamburului este de a proteja sistemul de franare de elementele externe:

-intemperii,

-sare folosita la inlaturarea ghetii,

-proiectarea de pietre,

Sabotii de frana

Sabotul este compus dintr-o garnitura ( ) lipita pe un suport rigid ( ) din otel.

Levierul actionat de frana de mana

Garnitura de frictiune.

Suport rigid.

e Grosimea garniturii.

Caracteristici

Caracteristicile principale necesare unei functionari optime a franelor spate sunt :

Capacitatea de conservare a coeficientului de frecare independent de :

- Viteza de rotatie a tamburului.

- Forta de franare.

- Temperatura atinsa in timpul franarii.

- Rezistenta la uzura fara a afecta (uza prematur) calea de frecare a tamburului.

Frana de stationare

Sabot primar (comprimat).

Sabot secundar (intins).

Cilindru receptor.

Parghia franei de mana.

Cablul franei de mana.

Reazem fix.

Resorturi de mentinere.

Resort de rapel.

Mecanismul de compensare

automatica a jocului.

Axul parghiei de frana.

Sub actiunea cablului ( ), parghia ( ) se invarte in jurul axului sau ( ) si deplaseaza sabotii ( si ),apasandu-i pe tambur, prin intermediul mecanismului de compensare automata a jocului ( Rotile spate se blocheaza. Prin eliberarea franei de mana, resortul de rapel ( ) aduce sabotii in pozitie initiala. Tamburul se poate roti din nou liber.

Frana de mana eliberata Frana de mana trasa

Cilindrul de frana

Sabot primar.

Sabot secundar.

Corpul cilindrului receptor.

Pistoane.

Lichid de frana

Sub actiunea presiunii lichidului de frana, pistoanele culiseaza spre exteriorul cilindrului receptor, deplaseaza sabotii si ii apasa pe tambur.

Cilindru receptor.

Platou de tabla.

Surub de purjare cu buson protector.

Conducta de franare rigida.

Mecanismul de reglare automata a jocului

Acest mecanism are ca rol mentinerea constanta a jocului intre tambur si saboti, pe masura uzarii acestora.

Identificarea mecanismului de reglare automata a jocului necesita demontarea tamburului deoarece acesta difera in functie de furnizor.

Sabot primar.

Resort de rapel.

Bieleta filetata interior.

Lamela anti-rotatie.

Sector dintat.

Bieleta filetata exterior.

Lamela elastica.

Antretoaza.

Descriere

Mecanismul de reglare automata a jocului este constituit dintr-o bieleta filetata interior ( ) care se continua la extremitatea sa cu bieleta filetata exterior ( ). Aceasta din urma este prevazuta cu sectorul dintat ( ) a carei pozitie determina jocul dintre saboti si tambur.

In franare

Sabot primar.

Resort de rapel.

Sector dintat.

Lamela elastica.

Antretoaza.

Sabotii se departeaza si elibereaza ansamblul mecanismului de reglare a jocului.

Lamela ( ) desurubeaza si deplaseaza sectorul dintat ( ) datorita deformarii sale: mecanismul

de reglare a jocului se alungeste.

Daca miscarea sabotilor este mica, efortul exercitat de catre lamela ( ) si deformatia sa sunt insuficiente pentru a antrena sectorul dintat ( ) : mecanismul de reglare a jocului nu se alungeste.

La eliberarea franelor

Revenirea in repaus a sabotilor este efectuata de catre resortul de rapel (

Antretoaza ( ) revine in pozitie initiala, lamela ( ) trece peste dintii sectorului dintat (

Acest salt peste un dinte corespunde jocului intre saboti si tambur.

Alungirea automata a mecanismului de reglare a jocului devine astfel ireversibila.

c

A Pasul (metric) pe stanga.

B Pasul (metric) pe dreapta.

Toate vehiculele sunt in prezent echipate cu frane disc pe puntea fata. Un numar mare de vehicule sunt deasemenea echipate cu frane disc si pe puntea spate.

Discul de frana se prezinta sub forma unui disc subtire din otel sau din fonta , putand avea aripioare interioare radiale pentru racire (disc ventilat) sau gauri perpendiculare.

Acesta este :

- pozitionat prin suruburi de fixare,

- strans de catre prezoanele rotii.

Disc.

Surub de fixare (2).

Gauri de trecere pentru prezoane(4).

Etrier de frana.

Piulita planetara.

Discuri

Discul ventilat Discul plin

Etrier de frana.

Placute de frana.

Disc de frana ventilat.

Cavitate pentru ventilare.

e Grosimea discului de frana.

Discul ventilat ( ) dispune de o serie de cavitati ( ) care il traverseaza de o astfel de maniera

incat sa amelioreze racirea.

Etrier flotant

Etrier.

Piston hidraulic.

Placute de frana.

Disc de frana.

Garnitura deformabila.

Orificiu de alimentare cu lichid de frana de la pompa de frana.

Functionarea franelor cu disc si etrier flotant se face in doi timpi :

- 1-ul timp : punere in contact a unei placute.

Presiunea ce se formeaza in interiorul etrierului datorita lichidului de frana ce este pompat prin orificiul ( ) actioneaza asupra pistonului ( ) care aplica placuta ( ) pe discul (

- al 2-lea timp : punere in contact a celei de-a doua placute.

In acest moment, etrierul ( ) se deplaseaza axial si aplica a doua placuta ( ) pe cealalta parte a discului (

Actiunile placutelor de frana ( ) sunt opuse si de aceesi forta.

Returul in pozitia de repaus a pistonului ( ) se face prin intermediul unei garnituri ( ) cu profil

patrat montata intr-un canal uzinat in etrier (

Etrier.

Piston hidraulic.

Garnitura deformabila.

A Garnitura in repaus.

B Garnitura deformata in franare.

In timpul unei franari, deplasarea chiar infima a pistonului hidraulic ( ) provoaca o deformatie (B) a garniturii (

Cand conducatorul elibereaza pedala, presiunea se reduce in circuit si permite garniturii ( ) sa aduca pistonul ( ) la pozitia sa initiala (A). In acelasi timp, fulajul(tolerat) al discului de frana participa in mod egal la revenirea pistonului. Aceasta permite discului de frana sa se invarta din nou liber si totodata permite placutelor sa fie active imediat ce conditiile de trafic impun utilizarea franei.

In absenta franarii, mentinerea in pozitie a pistonului este asigurata de catre garnitura sa de

etansare. Aceasta mentinere in pozitie asigura un joc de functionare constant intre placutele de frana si disc in functie de uzura lor.

Etrier fix

Etrier.

Pistonase hidraulice.

Placute de frana.

Discuri de frana.

Canalizatii interne pentru lichidului de frana.

Garnitura de etansare deformabila.

Surub de purjare.

E Orificiu de alimentare cu lichid de frana de la pompa de frana.

Functionarea franelor disc cu etrier fix este diferita de cea a unui etrier culisant.

Presiunea din circuitul hidraulic ( ) actioneaza simultan pe pistonasele ( ) si apasa placutele ( ) pe discul de frana (

Actiunile placutelor de frana ( ) sunt opuse si de aceeasi valoare.

Etrierul franei spate

Camasa de protectie a cablului franei de mana.

Cablul franei de mana.

Etrierul franei.

Parghie de actionare.

Excentricul arborelui de actionare.

Impingator.

Antrenor filetat exterior.

Piston.

Placute de frana.

Disc de frana.

Resort de rapel pentru comanda

franei de mana.

Piston filetat interior.

Garnitura de etansare.

E Orificiu de cuplare a conductei

de frana.

Etrierul de franare spate este prevazut si cu frana de stationare.

Oricare ar fi uzura placutelor de frana, este necesara pastrarea eficacitatii franarii si o cursa de utilizare a franei de stationare constante. In consecinta, in cursul unei franari, presiunea din circuitul hidraulic (E) creste si deplaseaza hidraulic pistonasul ( ) in translatie pentru a comprima placutele de frana pe discul de frana (

Pistonasul ( ) antreneaza mecanic, in miscarea sa de translatie, pistonasul filetat ( care nu poate decat sa se roteasca in jurul piesei de antrenare filetate (

Aceasta piesa de antrenare are miscarea de rotatie blocata, dar are posibilitatea de a se misca in translatie. In felul acesta se asigura compensarea cursei franei de stationare si a eficacitatii franarii de serviciu.

Frana de stationare

Sub actiunea cablului franei de stationare ( ), levierul ( ), care este solidarizat cu excentricul ( ), actioneaza mecanic asupra pistonului ( ) prin intermediul antrenorului ( ), a pistonului filetat interior ( ) si a impingatorului (

Pistonul ( ) apasa placuta ( ) pe o fata a discului de frana ( ) si, prin reactiune, corpul etrierului ( ) deplaseaza si apasa in mod egal cea de-a doua placuta pe cealalta fata a discului.Discul de frana este strans si rotile spate se blocheaza.

Slabind frana de mana, resortul ( ) situat pe etrierul ( ) readuce levierul de actionare ( ) in pozitia sa initiala.

Discul de frana se poate roti din nou liber.

Placute de frana

Suport metalic.

Material de frictiune (garnitura).

Cale antizgomot (variaza in

functie de model).

e Grosimea placutei.

Placuta de frana este compusa dintr-un material de frictiune ( ) lipit pe un suport metalic (

Prezenta calelor ( ) pe anumite vehicule determina reducerea zgomotelor de franare. Aceste cale difera in functie de modul de montare a placutei. Placutele de frana sunt montate in etrier, care are ca scop sa asigure apasarea lor pe discul de franare la actionarea pedalei de frana.

Principala lor caracteristica, indiferent de uzura, este de a avea un coeficient de frecare mare independent de :

- presiunea de franare,

- viteza vehiculului,

- temperatura atinsa in cursul franarii,

- intemperii.

Toate vehiculele dispun de o retea de de conducte suple sau rigide care transmit presiunea hidraulica de la pompa centrala la etrierii de frana, la limitatorul de franare si la cilindrii receptori.

Acestea trebuie sa se adapteze la traseele sinuoase determinate de pasajele caroseriei.

Exista doua tipuri de conducte de frana:

- conducte rigide,

- racorduri flexibile.

Racord flexibil.

Conexiune teava rigida-racord flexibil.

Teava rigida.

Agrafa de prindere pe caroserie a tevii rigide.

Racordarea conductelor hidraulice intre diferitele elemente ale sistemului de franare este realizata cu conectori filetati (filetul fiind metric).

Conductele rigide

Permit transportul lichidului de frana pe lungimi mari (exemplu: din fata vehiculului pana in spate) atunci cand componentele hidraulice de conectat nu au miscari relative intre ele.

Racordul flexibil de frana

Permite transportul lichidului de frana pe lungimi mici (exemplu: de la caroserie la etrier sau la puntea spate), chiar si atunci cand exista o miscare relativa intre ele.

Capat filetat.

Piulita.

3 Sertizare.

Camasa externa.

Straturi de cord textil.

Conducta flexibila interna.

Racordul flexibil de frana asigura legatura supla intre caroseria vehiculului si etrierul de frana

in timpul miscarilor.

In faza de franare, lichidul de frana circula prin conducta flexibila interna ( ) sub presiune inalta.

Aceasta trebuie sa-si poata indeplini rolul sau fara sa sufere deformatii determinate de presiune: pentru aceasta, mai multe straturi de cord textil ( ) o inconjoara pentru a o ajuta sa suporte presiuni de pana la 100 bari.

Pentru a nu afecta straturile de cord, o camasa externa ( ) joaca un rol protector contra elementelor exterioare :

- intemperii,

- murdarie,

- sare pentru dezghet,

- proiectii de pietre,

- apa.

Levierul franei de stationare.

Sector dintat.

Clichet de blocare.

Buton.

Palonier.

Cablurile franei de stationare.

Tamburi.

Frana de stationare este actionata de catre levierul cu sectorul dintat si clichetul

Prin deplasarea levierului acesta antreneaza palonierul si cablurile de frana

Deblocarea se efectueaza prin apasarea unui buton ( situat la extremitatea levierului , ce

ridica clichetul de pe sectorul dintat

Frana de stationare

Contactorul levierului de frana

Cand frana de stationare este actionata,

contactorul determina aprinderea martorului

luminos din tabloul de bord, semnalizand astfel utilizarea franei de stationare conducatorului.

Levierul franei de mana.

Contactorul franei de stationare.

Legaturi electrice

Legatura electrica intre martorul din tabloul de bord si contactorul franei de mana se face, in functie de vehicul, fie prin :

- legatura filara,

- partial prin legatura multiplexata.

Luminile de stop

Aprinderea lampilor stop se efectueaza printr-un contactor electric conectat la pedala de

frana.

Legaturi electrice

Legatura electrica intre lampile stop (cele trei) si contactorul de stop se face numai prin legaturi filare.

Nivelul lichidului de frana

Contactorul de nivel minim al lichidului de frana

Pompa centrala de frana.

Rezervor pentru lichidul de frana.

Buson de umplere.

Contactor de nivel lichid de frana.

Indicatie de nivel minim si maxim a

lichidului de frana.

Contactorul de nivel lichid de frana este format dintr-un flotor scufundat in lichidul de frana.

Cand nivelul acestuia coboara sub reperul Minim , contactorul determina aprinderea martorului din tabloul de bord.

Legaturile electrice

Legatura electrica intre martorul din tabloul de bord si captorul de minim pentru lichidul de

frana se face, functie de nivelul de echipare a vehiculului, fie prin :

- legatura filara,

- partial prin legatura multiplexata.