Incercari intermediare

Incercari intermediare

Incercarile intermediare, care cuprind verificari mecanice si electrice, se fac in cursul procesului de fabricatie sau de reparatie asupra partilor componente ale masinii. Aceste incercari au drept scop sa asigure ca subansamblul respectiv va functiona normal in ansamblul masinii electrice.

Prin incercari mecanice se verifica corespondenta dintre piesa executata si desenul de executie, se incearca calitatea materialelor etc.

Deoarece incercarile intermediare mecanice se rezuma in general la verificari de dimensiuni si de asamblari, nu vor fi tratate in cadrul acestui curs.

In cele ce urmeaza se vor arata cateva incercari de buna executie a bobinajelor.

Un bobinaj executat pentru prima oara sau reparat, poate fi considerat bun numai dupa ce incercarile masinii conform STAS 1893 vor fi dat rezultate bune .

Pentru a evita insa descoperirea defectelor dupa efectuarea montarii complete, este necesar ca in timpul montarii sa se efectueze incercari de control asupra bobinajului, prin care sa se verifice buna executie a acestuia.

Un bobinaj bine executat trebuie sa aiba izolatia buna fata de masa si intre spire si legaturile corect facute.

Bobinele executate pentru a fi montate in crestaturi deschise se incearca folosindu-se un transformator special, asa cum aratat in figura 23-26, a.

Incercarea se face la o frecventa mai mare ( 200-500 Hz ). Dupa asezarea bobinei pe una din coloanele miezului, transformatorul se alimenteaza cu o tensiune astfel potrivita, incat intre capetele bobinei de incercat sa existe o tensiune de 2-4 ori mai mare decat cea nominala. Daca transformatorul nu absoarbe un curent prea mare sau daca din bobina nu iese fum, izolatia intre spirele bobinei este buna.

Incercarea izolatiei intre spire se poate face si dupa montarea bobinelor in crestaturi. In acest caz, transformatorul de incercare este transportabil si incercarea se face asa cum se vede in figura 23-26, b. Transformatorul alimentat cu tensiune este plimbat pe suprafata statorului sau a rotorului. In circuitul de alimentare al transformatorului se monteaza un ampermetru. Daca exista bobine cu izolatia defecta, ampermetrul indica un curent exagerat sau bobina scoate fum.

Sistemul acesta se foloseste pentru bobinaje deschise, adica pentru bobinajele indusurilor masinilor sincrone, a statoarelor sau rotoarelor masinilor sincrone.

Pentru bobinaje inchise, cum sant cele ale masinilor cu colector, metoda nu este aplicata decat inainte de inchiderea bobinajului, ceea ce provoaca dificultati si complicatii. Pentru astfel de bobinaje se foloseste metoda de detectare prin vibratii figura 23-26, c. Pentru aceasta se aseaza rotorul pe picioarele transformatorului, alimentat de obicei cu tensiunea retelei. In punctul opus se aseaza o lama subtire de otel. In cazul ca exista un scurtcircuit intre spire, intre bobine sau intre lamelele de colector lama de otel vibreaza si produce un bazait.

Dupa introducerea bobinelor in crestaturi se controleaza izolatia cu un mic transformator de strapungere, cu trepte de 500, 1.000, 1.500 V. Incercarea de strapungere se face cu o tensiune egala cu aproximativ 50 % din cea indicata de STAS 1893 - pentru verificarea izolatiei.

Inainte de impregnare este necesara si o verificare a legaturilor. Acest lucru se face prin masurarea rezistentelor ohmice ale diferitelor faze. In cazul ca rezulta diferente mari este necesara o verificare amanuntita dupa schema de bobinaj.

Verificarea succesiunii normale a polilor la rotoarele masinilor sincrone se face astfel: se aseaza rotorul pe doua capre pentru a putea fi rotit si in fata sa se pune un ac magnetic figura 23-27, d.

Se excita rotorul cu un curent continuu slab si se roteste astfel ca toti polii sa treaca prin fata acului magnetic. De cate ori trece un pol, acul trebuie sa execute o semirotatie. In caz ca la trecerea de la un pol la altul nu se roteste, inseamna ca sensul bobinei polului respectiv este gresit. Aceeasi metoda se aplica si la statoarele masinilor de curent continuu. De data aceasta insa se va plimba acul magnetic in dreptul polilor excitati. Metoda poate fi aplicata si la bobinele repartizate ( de curent alternativ ). Pentru aceasta, fiecare faza se alimenteaza in curent continuu si se plimba acul magnetic ca in cazul verificarii statoarelor de curent continuu ( in cazul statorului ) sau se invarte rotorul in fata acului magnetic ( in cazul verificarii bobinajelor rotorice ). Verificarea se face separat pentru fiecare faza.

Dupa efectuarea acestor incercari, daca rezultatele sant bune, bobinajul poate fi impregnat, lacuit si masina poate fi montata.