MASINI SI INSTALATII DE RIDICAT

PROIECT

MASINI SI INSTALATII DE RIDICAT

TROLIUL

Este utilajul principal al instalatiei si serveste la ridicarea si coborarea sarcinilor prin intermediul unor sisteme de scripeti si cabluri.

Troliul este o constructie din tabla metalica sudata, rigidizata,compusa din doi pereti de tabla cu compartimente exterioare pentru includerea transmisiilor cu lanturi. Compartimentele sunt etanse deoarece formeaza si baia de ulei a acestora.Intre pereti exista arborele de intrare,arborele cu toba de manevra,arborele cu toba de lacarit si arborele mosoarelor.Toti acesti arbori se rotesc pe rulmenti ale caror lagare sunt fixate in pereti laterali si troliului.

Pe peretii transversali ai troliului 1 din tabla sunt fixate prin suruburile 2,carcasele 3 ale lagarelor cu rulmenti oscilanti 4. Pentru ca uleiul din compartimentele laterale ale transmisiilor cu lanturi 5 sa nu iasa in afara si sa se infiltreze pe tamburii de frana ai tobei,carcasele lagarelor sunt etanse cu garnituri 6. In acesti rulmenti se roteste arborele tobei 7 pe care este fixata prin doua pene toba compusa,la randul ei,din toba propriu-zisa 8 si tamburii de frana 9 solidarizati cu suruburile 10.In compartimentele laterale se rotesc pe cate un rulment cu bile 11 si pe cate un rulment cu role cilindrice cate o roata dintata 13 si 14 pentru lant 44 mm ( 1 ¾ in ). Solidarizarea acestor roti libere de arbore se face prin cuplaje pneumatice cu burduf 15 si 16.Intrarea aerului in cuplaj se face prin capetele de intrare aer 17 si 18.Cuplajele cu burduf sunt scoase in afara compartimentelor transmisiilor cu lanturi si etanse pentru ca uleiul sa nu iasa si sa patrunda pe suprafetele de frecare ale tamburilor. Capul mort al cablului este petrecut printr-o fereastra din peretele lateral al tobei si

prins cu o brida cu suruburi.In fata tobelor si pe tamburi sunt benzile de frana cu sistemul de parghii de comanda.

In timpul exploatarii instalatiei se fac controale vizuale asupra starii suprafetelor de contact dintre benzi si tamburi.In cazul cand acestea sunt ude de la ploaie,sau a patruns ulei din compartimentele transmisiilor cu lanturi,sau unsoare de la cabluri,suprafetele tamburilor si ferodoul benzilor se curata cu petrol in cazul uleiului sau se sterg cu carpe uscate in cazul apei.In ambele cazuri,coeficientul de frecare s-a micsorat si momentul de franare nu mai este asigurat. Aceleasi precautii si masuri se iau si pentru cuplajele pneumatice cu burduf sau cu placi.

Nu este permisa functionarea franelor cu banda si ambreiajelor pneumatice cu burduf sau cu placi nereglate si cu tamburi de ulei sau unsori,sau uzi de apa.

Tot de la troliu este actionat dispozitivul de limitare a cursei macaralei. Aceste dispozitive sunt de diferite forme si principii de functionare. Un astfel de sistem este aplicat la un dispozitiv actionat prin lant de la arborele de intrare in troliu. Prin intermediul unui angrenaj cu melc se roteste un ax filetat pe care se deplaseaza o piulita. Dispozitivul se regleaza cu piulita sa in asa fel ca atunci cand toba a facut un anumit numar de ture,respectiv sa infasurat o anumita cantitate de cablu,sau macaraua cu carligul au ajuns la o anumita inaltime in mast sau la o anumita distanta fata de geamblac, o parghie solidara cu piulita declanseaza servomotorul care actioneaza asupra benzilor in sensul de franare,oprind toba. Intre timp s-a intrerupt alimentarea cu aer a cuplajelor tobei.

MACARA-CARLIG

Este un utilaj care completeaza,cu scripetii mobili,sistemul de manevrare a sarcinilor.

Pe doua lase laterale 1 este fixat cu siguranta contra rotirii 2 un ax 3 pe care se rotesc liber trei role 4. Fiecare rola se roteste pe cate doi rulmenti cu role cilindrice 5. Rulmentii, rolele si axul sunt la fel ca geamblac. Corpul carligului 6 este solidarizat de cele doua bolturi. Carligul 7 are doua brate laterale 8 cu recodare diametru 70 mm pe care se sprijina chiolbasii asigurati cu urechile 9. Tija carligului 10, prin intermediul piulitei 11, se sprijina pe corpul carligului prin rulmentul axial cu bile 12. Pentru blocarea carligului contra rotirii este prevazut zavorul 13. La partea inferioara a carligului exista ochiul 14 cu boltul 15 necesar atarnarii elevatorului de extragere si introducere a prajinilor de pompare.

Ungerea macaralei si carligului se face prin gresare cu unsoare RUL 100 saptamanal si la inceperea operatiilor pe o noua locatie, o data cu geamblacul.

NORME DE PROTECTIE A MUNCII,

PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Este total interzis:

- functionarea instalatiei de interventie cu franele nereglate;

- iluminatul in sonde,parcuri de separatoare,statii de compresoare,dezbenzinari,depozite de titei cu flacara deschisa;

- pornirea motoarelor diesel cu benzina sau cu instalatia;

- realizarea contactului electric la electromotoare tinand cablul cu mana;

- reparatia pompelor,monifoldurilor,conductelor,cazanelor si tuturor recipientilor cand sunt sub presiune;

- functionarea pieselor in rotatie fara aparatori;

- stationarea in dreptul arborilor cardanici;

- franarea pieselor in miscare cu mijloace improvizate;

- functionarea supapelor de siguranta cu cuie,arcuri, membrane,contragreutati improvizate si la alte presiuni decat cele prescrise;

- utilizarea recipientilor sub presiune la alte presiuni de lucru,sau cu dispozitive de siguranta defecte si nereglate;

- utilizarile generatoarelor de acetilena cu dispozitive de intoarcere a flacarii defecte;

- lucrul la sonde sau in alte locuri fara casca de protectie si, in general,fara echipament de protectie;

- lucrul la izolarea conductelor sau cazanelor si in general cu vata de sticla fara manusi de protectie;

- lucrul la inaltime peste trei metri,fara centura de siguranta.

ARGUMENT

Pentru infaptuirea bazei tehnico-materiale socialiste, activitatea geologica din tara noastra este orientala spre dezvoltarea bazei de materii prime si energetice, prin descoperirea si punerea in valoare a noi zacaminte de hidrocarburi si rezerve de combustibili minerali.

Avand in vedere faptul ca natura exploatarii petroliere cere lucru neintrerupt, sonde plasate dispersat, izolat si la distante mari de ateliere de reparatii magazii de depozitare, precum si instalatii montate sub cerul liber, aplicarea tehnologiilor, exploatarea si intretinerea instalatiilor in aceste conditii necesita o pregatire teminica a personalului de exploatare si intretinere.

Totodata, progresul tehnic, concretizat prin inmultirea parametrilor din tehnologiilor de extractie si prin complexitatea accentuata a instalatiilor, impune sporirea continua a cunostintelor teoretice si aplicative ale respectivului personal.

In sprijinul asigurarii unei pregatiri corespunzatoare acestor noi cerinte, manualul trateaza caracteristicile de baza si comune ale tehnologiilor si instalatiilor de extractie, evidentiind aspecte stiintifice generale, independente de un anumit utilaj sau clase de utilaje.

BIBLIOGRAFIE

ION COSTIN - INDRUMATORUL MECANISMULUI DE EXPLOATARE A UTILAJELOR DE EXTRACTIE

N. STERE, N. MANOLESCU - ORGANE DE MASINI SI MECANISME