MECANIC AUTO - INTRETINERE, DEFECTE SI REPARAREA MECANISMULUI MOTOR - ORGANE FIXE

GRUP SCOLAR DIMITRIE LEONIDA PETROSANI

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU

CERTIFICAREACOMPETENTELOR

PROFESIONALE

CALIFICAREA: MECANIC AUTO

TEMA: INTRETINERE, DEFECTE SI REPARAREA MECANISMULUI MOTOR - ORGANE FIXE

MEMORIU JUSTIFICATIV

Mecanismul motor (numit si mecanismul biela-manivelasau mecanismul

manivela-piston),transforma miscarea de translatie a pistonului, obtinuta prin arderea amstecului carburant,in miscare de rotatie continua a arborelui cotit.

Partile comonente ale macanismului motor sunt:

-organele fixe:blocul motor,chiuloasa,clilindri,colectorul de admisie si

colectorul de evacuare,semicuzineti ale lagarului palier;

-organele mobile:pistonul,segmentii,boltul pistonului,biela,semicuzineti

lagarului de biela,arborele cotit,volantul si amortizorul oscilatilor.Blocul motor constituie scheletul motorului, fiind prevazut cu brate sau locasuri pentru suport de fixare pe cadrul automobilului. Constructiv este format din blocul cilindrilor (in partea superioara) si carterul(in partea inferioara);poate fi sub forma unei piese compacte( autocamioanele Roman,Iveco,Mercedes,Volvo sau autoturismele Dacia,Fiat,Skoda,Peugeot,Volkswagen,Ford,Toyota)chiar daca la unele dintre ele motorul este plasat transversal fata de axa logitundinala automobilului sau demontabil,cum ar fi motorul M 0 36 OLTCIT Club.

CAPITOLUL I

INTRETINEREA,DEFECTELE IN EXPLOATAREA SI REPARAREA ORGANELOR FIXE ALE MOTORULUI.

1.1 INTRETINEREA ORGANELOR FIXE

Intretinerea organelor fixe ale motorului cuprinde operatii de:verificari,

strangeri,control si verificarea stari tehnice a blocului motor,chiulasei,

colectoarelor de admisie si evacuare, a etanseitati garniturilor de chiulasa si

colecotoarelor precum si fixarea motorului pe cadrul automobilului.

Operatiile de intretinere si periodicitatea a acestora sunt:

-strangerea suruburilor sau prezoanelor de fixare a suportilor axului,

culbutorilor la fiecare 50 000 km(sau la nevoie);

-strangerea chiulasei ,la rece ,la fiecare 50 000 km(sau la nevoie);

-suruburile sau prezoanele chiulasei se strang in ordinea indicata de fabricant dar in general se incepe cu cele de mijloc si apoi in cruce ,pana la cele de pe extreme ;operatile se face cu cheia dinamometrica ,cu momentul indicat dupa tipul motrului(155-165 Nm la D 797-05;180 Nm pentru D 2156 HMN; 55- 60 Nm pentru Dacia 1310;120-130 Nm pentru ARO L 25 si L 27;40-60 Nm pentruVolkswagen;75-80 Nm la Nissan;

-strangerea capacului culbutorilor,capacului tachetilor la fiecare 30 000 Km (sau la nevoie);

-strangerea colectoarelor de admisie,de evacuare si a tubulaturi aferente,

la fiecare 50 000 Km(sau la nevoie);

-verificarea fixari motorului pe suportii cadrului sau a caroseriei automobilului

-verificarea etansietatii imbinarilor chiulasei,capacului,baii de ulei etc.;

-controlul intregritatii constructive si functionale ale componetelor organelor fixe.

1.2 DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE ORGANELOR FIXE

Arderea garnituri de chiulasa,strangeri incorecte a suprafetelor de etansare dintre blocul motor si chiulasa,strangeri incorecte sau infuficente a chiulasei (cea mai frecventa),montarii necorespunzatoare a garnituri, detonatilo motorului etc.

Depistarea fenomenului se constata prin:

-scaderea nivelului apei din instalatia de racire,care va aparea in baia de ulei ,al carui nivel creste ,insa emulsionat;

-prezenta uleiului in bazinul superior al radiatorului ,datorita impingerii lui de pe clindri in camasa de racire cu apa de catre gaze;

-rateuri ritmice in carburator cand arderea s-a produs la garnitura intre doi cilindri alaturati datorita imprumutului de gaze de la un cilindru la celalant

-existenta gazelor comprimate in instalatia de racire (bule in bazinul superior al radiatorului sau in vasul de exoansiune la acceleratia motorului);

-intreruperi la aprindere,ca urmare a depunerii apei pe electrozi bujiei (la MAS)

Remedierea consta in demontarea chiulasei si inlocuirea garnituri de chiulasa de catre sofer,sau in atelier,respectand regulile de montaj si strangere.

Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor,fie in pereti exteriori

fie in zona supapelor ,datorita : supraincalziri motorului ca urmare a functionari indelugate la turatii si sarcini mari; reglajelor incorecte sau infundari partiale a canalelor apei de racire ;turnari apei reci cand motorul este supraincalzit din lipsa de apa la nivel in instalatia de racire sau porniri motorului fara apa; inghetari apei in instalatie cand pe timp rece nu fost golita.

Depistarea fenomenului se constanta prin:

-functionarea neregulata a motorului,cand datorita fisurilor interioare dintre peretii cilindrilor sau din zona supapelor se depune apa pe electrozi bujiilor si se produc intreruperi la aprindere;se observa totodata,scaderea nivelului lichidului de racire ,cresterea nivelului uleiului (emulsionat,datorita apei) si picaturi de ulei in apa din instalatia de racire;

-supraincalzirea motorului (pana la gripare) pierderi de apa in instalatia

de racire datorita fisurilor exterioare ale peretilor ;se pot observa prelingerile de apa si emanare de vapori .

Remedierea consta in repararea fisurilor prin diverse metode in ateliere

specializate.

1.3 REPARAREA ORGANELOR FIXE

Repararea blocului motor .Dupa demonstrare,blocul se curta si se repara

si se spala intr-un solvent ,canale de ungere se desfunda (dupa scoaterea dopurilor) si se sufla cu aer comprimat,apoi se supune unui control pentru depistarea defectiunilor.Acestea pot fi:

Deformarea sau corodarea suprafetei 7 de asamblare a blocului cu chiulasa.

Planeitatea se verifica cu o rigla de control (prin fanta de lumina) si introducerea unei lame calibrate intre rigla si suprafata blocului;se admite abaterea maxima de 0.1 mm pe toata lungimea.Verificarea se poate face si cu ceasul comparator cu suport sau cu placa de control (pata de vopsea sa fie de minimum 80% din suprafata)Totodata,se vrefica suprafetele de prelucrate daca nu au coroziuni,zgarieturi,bavuri,fisuri.Defectiunile mici se inlatura prin slefuire cu o piatra abraziva de granulatie foarte fina.Deformatile si coroziunile accentuate se rectifica pe masini de rectificat plan;se poate indeparta un strat de maximum 0.25 mm;

Fisuri,crapaturi sau spargeri de diferite forme si marimi pe suprafetele

laterale .Depistarea se face prin proba hidraulica pe stand special ,la

presiunea de 4 bari.

Repararea se poate realiza prin mai multe procedee cand fisurile nu depasesc lungimea de 15-20 cm;

-sudarea oxiacetilinica cu bare de fonta FC 20 cu diametrul de 8 mm

dupa preincalzirea blocului la 600 garde C.apoi racirea lenta in cuptor;

-sudarea electrica (la rece) discontinua,cu curent continuu de I=120-130 A si tensiunea U=20-25 V,cu electrozi monel sau bimetalici din cupru cu otel si invelis de calcar;

-acoperirea cu rasini epoxidice.Operatia consta in:curatirea locului,limitarea extinderii fisurii prin stifturi filetate la capete,tesirea fisuri,degradarea cu solvent,uscarea ,preincalzirea la 70..80 grade C,umplerea cu un material ternar format din rasina epoxidica(dibutilfalat si material de ados),apoi uscarea timp de 4-6 h la 150 grade C si prelucarea de finisare;

-etansarea cu solutii suor fuzibile(pentru fisuri mici).Solutia ,formata din

particule fine de metal si liniat,se toarna in instalatia de racire,se porneste motorul la turatie mica,timp in care se depun particulele ;se opreste motorul dupa ce nu mai supureaza pe la fisuri timp de o jumatate de ora; se pune din nou motorul in functiune, iar dupa cinci minute se inlocuieste solutia cu apa de racire ;

-etansarea fisurilor mici de suprafata prelucrate,cu solutii metalice

speciale sau cu apa de sticla;

-metalizarea cu zinc topit( pulverizat cu are la 6 bari);

-teserea cu stifturi filetate din cupru pe toata lungimea fisuri;

-sparturile de pot suda oxiacetilenic sau electric;se pot repara si prin

petricire.Peticul din tabla de otel(OL 34) de grosime 2-4 mm, se aplica cu

suruburi filetate,sub el montandu-se o garnitura de panza imbiata cu

miniu de plumb.

Dupa reparare,se face din nou proba hidraulica, pe stand la presiunea de 4 bari

Uzura gaurilor filetate pentru prezoane sau suruburi se inlatura prin reflectare la cota de reparatie sau montare de bucse speciale (filetate la exterior majorat iar interiorul la cota normala).

Prezoanele rupte in bloc se extrag prin diverse metode:defiletarea cu ajutorul unor dornuri conice sau zimtate,extractoare ,piulite sudate etc.

Locasurile cuzinetilor pentru lagarele paliere,uzate sau deformate (conicizate si ovalizate) se remediaza prin alezare la treapata de reparatie,pe masina de alezat orizontala;prelucrarea se face simultan la toate locasurile lagarelor cu capacele montate.Baza de prelucrare se ia in raport cu suprafata de imbinare cu chiulasa sau baia de ulei.Cand uzurile sunt prea mari locasurile lagarelor se incarca prin sudare electrica,se monteaza capace noi si se alezeaza la cota nominal.

Lagarele arborelui cu came prin uzare vor avea conicitate si ovalitate fata de fisurile arborelui.

Remedierea consta in demonstrarea si montarea altor corespunzatoare cotei de reparatie,incepand cu cele intermediare.

Daca vor avea joc in locasuri acestea se alezeaza simultan pe masina speciala si se monteaza bucse cu diametrul majorat la cota de reparatie.

Locasurile tachetilor care se uzeaza se alezeaza la cota de reparatie sau se preseaza bucse,iar alezarea se face la cota nominala.

La cele amovibile prodedeul este asemanator

Blocul motor se rebuteaza daca are fisuri sau crapaturi mai mari de 200-250 mm lungime ,fisuri intre camasile cilindru.crapaturi sau sparturi la locasurile lagarelor paliere sau ale camasilor de cilindru. Repararea cilindrilor.Forma geometrica interioara a cilindrilor se modifica fie datorita cauzelor termodinamice in timpul functionari motorului ,fie unor agenti chimici sau abraziunii impuritatilor.Uzura este accentuata in partea superioar a clindrului,formand un prag.

Constatarea se poate face vizual si prin masurarea cu ceasul comparotor cu cadran.Se admite in general o conicitate si ovalitate maxima de 0.150 mm

Ovalitatea se deterimina in trei planuri perpndiculare pe axa cilindrului in cruce iar conicitatea in partea superioara la mijloc si partea inferioara.

Remederea consta in alezarea si honuirea cilindrilor.Camasile la temperatura de 80 de grade C dupa ce se curata in prealabil de calamine

Blocul motor cu cilindri nedemontabili se fixeaza direct sau pe masa de alezat iar camasile de cilindru cu ajutorul unor dispozitive.Masina de alezat este verti-cala si poate lucra cu unul sau daua cutite.

Se prelucreaza mai intai cilindrul cel mai uzat pentru a obtine treapta de reparatie la care vor fi alezati si ceilati cilindri .Dupa alezare cilindri se

spala si se supun controlului care impune: lipsa de pete sau rizuri,conicitatea

si ovalitatea la limitele admise.Numarul treptelor de reparatie difera dupa

tipul motorului.Dupa alezare se face o superfinisare pe masini speciale

si acest scop s-a lasat adaos de prelucrare.Dupa honuire,suprafata trebuie

sa fie perfect lucioasa(oglinda cilindrului) iar conicitatea si ovalitatea sa nu

depaseasca 0.005-0.006 mm pentru autoturisme si 0.015-0.020 mm pentru

ARO si D 797-05;este urmata de proba hidraulica la presiunea de 4 bari.

Se procedeaza apoi la sortarea si marcarea camasilor de clindri pe grupe de reparatie.

Camasile de clindru se monteaza in blocul-motor prin presare cu dispozitive speciale dupa ce s-au asezat inelele de etansare in canalele respective (care su ung cu emulsie se sapun de ulei )si s-au centrat in locasurile lor

Se rebuteaza cilindri: fisurari cu incorporari de sufluri cu sparturi rizati pe adancime in interior lovtiti cu diametrul ghidajelor de centrare mai mic ca cel normal cu alezajul ce depasetste ultima cota de reparatie.

Blocurile motor cu cilindri nedemontabili se pot camasui si realeza la cota nominala.

Cilindrii sunt alezati la 2-3 sau chiar sase cote de reparatie. Repararea chiulasei.Dupa demontare se face curatirea ei in solutii alcaline la cald sau cu produse dizolvante.Urmeaza controlul vizual pentru depistarea defectiunilor care pot fi: stirbituri,neetanseitati,fisuri,ciupituri sau sufluri pe suprafetele laterale,suprafetele interioare ale ghidajelor supapelor si locasurilor

lor,uzura scaunelor de supape si locasurilor lor deteriorarea orificilor filetate.

Cu ajutorul riglei si lamelor calibrate se determina deformarea suprafetei de contact cu blocul motorului a suprafetelor de montaj a colectoarelor de admisie si evacuare si a capacului culbutorilor;de asemenea se verifica starea volumului camerei de ardere prin umplerea cu ulei (37.819cm cubi la Dacia 1310),uzura filetelor pentru locasurile bujiilor,starea suprafetei de asezare a injectorului.

-Repararea fisurilor si crapaturilor,sirbiturilor se face si la blocul motor;la fel si a filetelor deteriorate.

-Refacerea etanseitatii orificilor prezoanelor si tijelor impingatoare se face prin bucsare.

-Suprafata de contact (etansare) cu blocul, cand eset deformata,se reface

pe masini de rectificat plan;nu se admite indepartarea unui start de material

mai gros de 0.25-0.599 mm prin rectificari repetate.Pentru a nu se modifica

raportul de comprimare,se folosesc garnituri de chiulasa mai groase.

Celelante suprafete deformate,de asemenea,se rectifica paln.

-Ghidurile de supapa uzate se alezeaza la cote de reparatii,folosind supape cu tija majora in diametru.

Cand se depaseste ultima cota de reparatie se inlocuiesc cu altele noi,care se preseaza cu un dorn special in locul celor vechi.

-Scaunele supapelor care nu asigura etanseitatea se slefuiesc cu supapele respective cu ajutorul unui dispozitiv ventuza(care se roteste supapa in ambele sensuri),folosind pasta de rodaj intre suprafete.

Daca uzura este accentuata atunci se frezeaza cu freza conica speciala la ridicarea fatetei(daca supapa se afunda)cu freza de 75 garde sau coborarea(cand supapa se aseaza prea sus ), cu freza de 15-20 grade dupa care se pozitioneaza noul scaun de rodarea cu pasta,care se executa dupa procedeul mentionat anterior.In interprinderile specializate,slefuirea se face pe masini speciale,care rodeaza simultan toate supapele de la o chiulasa.

Scaunele de supape cu duritate mare se rectifica cu pietre abrazive adecvate antrenate de masini electrice portabile.Prin reconditionari repetate scaunele supapelor se adancesc peste limita.

Cele amovibile se inlocuiesc,ridicindu-se in baia de amoniac,sau incalzirea

chiulasei la 150..200 garde C. Cel nedemontabile se alezeaza si se preseaza

bucse corespunzatoare de otel.

Verificarea etanseitati se face cu petrol turnat pe supapele montate in scaunele lor(sa nu se scurga in treizeci de secunde )sau cu dispozitiv cu aer comprimat (sa nu existe pierderi mai mari de 1 bar intr-un minut).

Chiulasa se rebuteaza daca are sapaturi,crapaturi ale camerei de ardere,porzitati sau mai mult de zece sufluri.

Repararea colectoarelor de admisie si evacuare.Defectiunile cale mai frecvente ale colectorului sunt:

-deformarea suprafetelor de asamblare cu chiulasa care se rectifica plan iar garniturile se inlocuiesc;

-stirbituri sau fisuri mici,care se sudeaza si se rectifica;

-deformarea sau deteriorarea orificilor pentru suruburile de mintaj se realizeaza la cote majorate sau se sudeaza si se alezeaza sau bucseaza la cota nominala.

Capitolul II.

Norme de tehnica securitatii

si prevenirea si stingerea incendiilor

2.1. N.T.S.M

Normele de tehnica securitatii muncii cer ca in atelierele de reparare a instalatiei de alimentare sa se asigure o ventilare permanenta a gazelor, iar la reglarea injectoarelor sa se evite contactul cu jetul de motorina sub presiune.

Dupa lucru muncitorii se vor spala bine si vor folosii vaselina speciala de protectie a epidermei de pe maini.

Deasemenea se vor mai respecta urmatoarele:

folosirea cheilor cu fisuri este interzisa;

uneltele de mana actionate electric, vor fi prevazute cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor necontrolata;

locurile de munca vor trebui mentinute in stare curata si sa fie iluminate;

repararea, ungerea sau curatirea masinilor unelte se va face numai cand acestea nu functioneaza;

la sudarea electrica, intereaga instalatie va fi legata la retea printr-un intrerupator de protectie la pamant pentru prevenirea pericolului de electrocutare;

P.S.I   

Normele P.S.I recomanda ca manipularea carburantilor se lubrifiantilor sa se faca in vase inchise, ferite de flacara si asigurandu-se o buna etansare a tuturor instalatiilor.

Totodata se vor mai respecta urmatoarele:

se va interzice utilizarea benzinei sau petrolului pentru curatarea sau spalarea pieselor;

dezghetarea conductelor pe care circula combustibil se va face cu abur;

se va evita suprasolicitarea retelei electrice;

se interzice folosirea focului si fumului;

se interzice executarea de lucrari de sudura, in incaperi in care se depoziteaza sau se folosesc lichide si gaze combustibile;

vopsirea pieselor componente se va executa in incaperi, cabine, boxe cu instalatii de ventilatie eficienta;

BIBLIOGRAFIA

Fratila Gh. - Automobile

Cunoastere, intretinere, reparatii

Editura didactica si pedagogica

Bucuresti, 2004

Fratila Gh. - Automobilul

Popa M. Sofer mecanic auto

Editura didactica si pedagogica

Bucuresti 1992

Stratulat M. - Exploatarea rationala

a automobilului

Editura tehnica

Bucuresti 1986