METODA CELOR 5 PASI LAAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE PRIN AsCHIERE

GAURIRE

Masina de

gaurit

verticala

Dispozitiv de

gaurit

Burghiu

Subler

FILETARE

Masina de

gaurit

verticala

Dispozitiv de

gaurit

Tarod

Subler

CONTROL :FINAL

METODA CELOR 5 PASI LA PROIECTAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE

I PRELUCRARE PRIN AsCHIERE

Metoda consta in parcurgerea urmatoarei succesiuni (pasi) [BfJ P 1: Determinarea tipului ultimei prelucrari, corespunzatoare fiecarei suprafete de prelucrat. Se vor folosi tabelele cu indicarea valorilor treptelor de toleranta si a rugozitatilor din cartile de T.C.M (tab ]){C2, PI', V5].

P2: Stabilirea tipurilor si a numarului de prelucrari, in succesiune inversa, pentru a obtine ultima prelucrare impusa in cadrul pasului P 1, pornind de la tipul de semifabricat corespunzator piesei. Se va tine seama ca, de la o prelucrare la alta, precizia piesei se poate imbunatati cu maxim 3 trepte, iar rugozitatea poate scadea de maxim 8 ori.

P3: Constituirea operatiilor prin gruparea prelucrarilor elementare. Se va tine seama de posibilitatile de prelucrare ale masinilor-uneite din dotare, de precizia dispozitivelor port-piesa si port-scula, de dispunerea suprafetelor de prelucrat, de necesitatile de echilibrare a normelor de timp etc.

P4: Constituirea grupajelor de operatii prin asocierea operatiilor de aceeasi natura (degrosari, finisari).

P5: Stabilirea ordinii optime a operatiilor.

Metoda graiurilor se bazeaza pe regulile de precedenta intre diferitele prelucrari ale suprafetelor (principiile de stabilire a succesiunii prelucrarilor). Se pot folosi grafurile sub forma sagitala sau sub forma matriceala - matrice de precedenta.

PRNCIPll DE PROIECTARE A SUCCESIUNII PRELUCRARILOR PRIN AS CHI ERE [PI, V5]

Proiectarea proceselor tehnologice si in special stabilirea succesiunii prelucrarii suprafetelor si a continutului operatiilor se face pe baza unor principii care conduc in final la reducerea numarului variantelor tehnologice, apropiindu-le de varianta optima din punct de vedere economic. Aceste principii sunt:

in cazul cand piesa nu se poate prelucra intr-o singura operatie, atunci se recomanda ca in prima operatie a procesului tehnologic sa fie prelucrata acea suprafata sau. in cazul cand este necesar, acele suprafete, care vor servi drept baze tehnologice pentru operatiile ulterioare.

Daca piesa finita contine si suprafete neprelucrate, fara rol functional, atunci se recomanda ca in prima operatie, cand se prelucreaza bazele tehnologice, sa fie folosite la orientarea piesei acele suprafete care raman neprelucrate.

Operatiile sau fazele in timpul carora exista posibilitatea depistarii unor defecte de semifabricare (porozitati, fisuri, neomogenitati etc.) se recomanda a fi executate, pe cat posibil, la inceputul prelucrarii.

4 Daca baza de orientare nu coincide cu baza de masurare este necesar ca in operatiile urmatoare sa se realizeze baza de masurare prevazuta pe desenul piesei.

Se realizeaza mai intai prelucrarile de degrosare si apoi cele de finisare .

Daca in timpul realizarii piesei rigiditatea acesteia se poate schimba, atunci este indicat a se executa mai intai acele operatii care nu conduc la micsorarea rigiditatii piesei.

La piesele de revolutie se vor prelucra mai intai suprafetele cilindrice sau conice si apoi se vor prelucra suprafetele frontale.

In cazul pieselor cu mai multe dimensiuni tolerate se va avea in vedere ca ordinea operatiilor de prelucrare sa fie inversa gradului de precizie; o suprafata cu precizie ridicata se va prelucra inaintea altor suprafete de precizie mai mica, intrucat aceasta este susceptibila de a fi rebutata.

Executarea canalelor de pana, a canelurilor, a filetelor se recomanda sa fie aplicata catre sfarsitul procesului tehnologic, in scopul evitarii deteriorarii cu ocazia transportului interoperational.

Pentru inlaturarea cheltuielilor legate de transportul interoperational, in situatia amplasarii masinilor dupa tipul prelucrarilor (in cazul productiei pe comenzi), se vor grupa operatiile identice (strunjiri, frezari, gauriri, rectificari etc).

11 In timpul elaborarii semifabricatului, pot lua nastere tensiuni interne care, in special la piesele mari si grele pot afecta calitatea piesei, in acest caz este indicat ca intre operatiile de degrosare si cele de finisare sa existe un anumit timp pentru a se elimina aceste tensiuni (pe cale naturala sau prin efectuarea unui tratament de detensionare).

in cazul prelucrarii pe linii tehnologice in flux (productie pe stoc - serie mare sau masa), se recomanda echilibrarea volumului de prelucrari, adica echilibrarea normelor de timp, pentru eliminarea pierderilor de manopera. in acest caz, inainte de constituirea operatiilor, este necesara normarea fazelor.

Este recomandat ca la prelucrarea unei piese sa se utilizeze cat mai putine baze tehnologice, pentru a se reduce numarul de prinderi si desprinderi, care atrag dupa sine erori de prelucrare si timpi auxiliari mari. Ideal este recomandat sa se pastreze, daca este posibil,    aceleasi baze

tehnologice care sa se suprapuna peste sistemul de cotare al piesei - pe tot parcursul procesului tehnologic.

14. Succesiunea operatiilor (prelucrarilor) tehnologice va fi astfel adoptata, incat sa se obtina un timp de baza si efectiv minim (pe baza micsorarii lungimii cursei de lucru).

15 Suprafetele cu rugozitate mica si precizie ridicata se realizeaza spre sfarsitul procesului tehnologic, pentru a se evita deteriiorarea lor in cusul prelucrarilor sau transportului

16. Suprafetele pentru care se impun conditii severe de precizie a pozitiei reciproce (coaxiaiitate, paralelism, perpendicularitate etc) se recomanda sa fie prelucrate in aceeasi prindere.

Tinand cont de recomandarile de mai sus, se poate deduce o schema de ordonantare a prelucrarii suprafetelor ca cea de mai jos;

Prelucrarea suprafetelor care devin baze tehnologice pentru prelucrarile ulterioare si a bazelor de masurare.

Prelucrarea de degrosare a suprafetelor principale (cele cu rol functional preponderent, cu precizie prescrisa mai mare).

Prelucrarea de degrosare a suprafetelor secundare (auxiliare, de trecere, constructive

etc).

Tratament termic de detensionare (daca este cazul - la piesele mari, voluminoase, grele).

Prelucrarea de finisare a suprafetelor principale.

Prelucrarea de finisare a suprafetelor secundare (daca este cazul).

Prelucrarea filetelor, canalelor de pana, canelurilor etc.

Tratamentul termic de imbunatatire a proprietatilor mecanice (daca este prescris ptiu nota tehnica de pe desenul de executie).

Prelucrarea de netezire a unor suprafete principale (rectificare, netezire, lepuire, rodare)

Control tehnic (control final).

Marcare, conservare, acoperire, vopsire, depozitare (daca este cazul)