Prelucrarea metalelor prin desprindere de aschii

PRELUCRAREA METALELOR PRIN DESPRINDERE DE ASCHII

Generalitati

Metoda tehnologica de prelucrare dimensionala a materialelor, prin îndepartarea adaosului de prelucrare sub forma de aschii, se numeste prelucrare prin aschiere.

Aceasta metoda tehnologica prezinta o foarte larga utilizare în con­structia de masini. Se poate spune ca nici o masina, instalatie sau dispozi­tiv pentru a se realiza, nu a putut sa se lipseasca de cel putin unul dintre procedeele acestei metode.

Semifabricatele care se prelucreaza prin aschiere sunt turnate, for­jate, laminate, matritate, stantate, sudate etc, iar prelucrarea lor prin desprindere de aschii are drept scop îndepartarea adaosurilor de material pentru aducerea pieselor la forma si dimensiunile finale. Masinile utilizate la prelucrarea materialelor prin aschiere se numesc masini-unelte.

În procesul de prelucrare prin aschiere a materialelor se efectueaza mai multe tipuri de miscari cu caracter tehnologic: o miscare principala si una, sau mai multe miscari secundare. Miscarea principala M_p este aceea careia i se datoreste efectiv si direct îndepartarea aschiei, iar mis­carile secundare M_s sunt cele care asigura cutitului straturi suplimentare de aschiere.

Fiind stabilite cele doua tipuri de miscari ce pot fi întâlnite la pre­lucrarea prin aschiere, exista posibilitatea ca functie de acestea sa se de­fineasca procedeele tehnologice care fac parte din aceasta metoda. În spri­jinul întelegerii mai depline a procedeelor tehnologice de prelucrare prin desprindere de aschii, se prezinta în figura 2.1 schema de principiu a fiecareia dintre acestea.

Prelucrarea prin aschiere la care piesa efectueaza miscarea princi­pala de rotatie M_p, iar scula (cutitul) miscarile rectilinii de avans M_s1 si M_s2, se numeste strunjire (fig. 2.1, a). Prin aplicarea acestui procedeu pot fi prelucrate suprafete cilindrice, conice si profilate, interioare si exteri­oare, suprafete plane, retezari, filetari etc. Masina-unealta utilizata este strungul, scula se numeste cutit, iar procesul de prelucrare, strunjire.

Prelucrarea prin aschiere la care miscarea principala M_p efectuata de piesa pe orizontala, de forma rectilinie alternativa, iar miscarile secun­dare de avans M_sl si M_s2 sunt efectuate de catre scula, se numeste rabotare. Masina-unealta pe care se aplica acest procedeu se numeste raboteza, iar scula, cutit de rabotat (fig. 2.1, b). Rabotarea prezinta doua cazuri particulare: rabotarea pe seping si de mortezare. În ambele cazuri miscarea principala are o forma rectilinie alternativa si este executata de catre scula, iar miscarile secundare sunt executate de piesa. Deosebirea între acestea consta în faptul ca la rabo­tarea pe seping miscarea principala este executata pe orizontala, iar la mortezare pe verticala (fig. 2.1, d). 

Gaurirea este procedeul de prelucrare prin aschiere la care scula (burghiul) efectueaza în general miscarea principala de rotatie M_p si mis­carea secundara de avans M_s. Masina-unealta utilizata în acest scop se numeste masina de gaurit. Gaurirea prezinta ca si cazuri particulare: largirea, adâncirea, alezarea si lamarea, care se efectueaza cu aceeasi struc­tura a miscarilor (fig. 2.1, c). Brosarea este procedeul de aschiere la care îndepartarea adaosului de prelucrare se face prin tragerea sau împingerea sculei (brosa) pe suprafata de prelucrat. Miscarea principala este deci rectilinie si este executata de catre scula, iar piesa fiind fixa, nu exista miscari de avans (fig. 2.1, e). Frezarea ca si strunjirea prezinta un caracter destul de larg în ce priveste multitudinea operatiilor. De aceasta data miscarea principala ce are o forma circulara este executata de scula, iar miscarile secundare, rec­tilinii sau chiar circulare, sunt efectuate de piesa. Scula utilizata este complexa, poseda un numar mare de taisuri si se numeste freza, iar masina-unealta, masina de frezat (fig. 2.1, f). Rectificarea prezinta destule parti comune cu frezarea. De regula scula efectueaza miscarea principala de rotatie, iar piesa miscarile de avans. Exista însa moduri de rectificare care prezinta si alte distributii ale miscarilor pe cupla piesa-scula. Scula utilizata prezinta de asemenea ca­racterul de multicutit, acest fapt fiind dat de multimea grauntilor duri ce formeaza piatra abraziva (fig. 2.1, g).

Fig. 2.1. Principalele procedee de aschiere