Forma si conturul obiectelor

Forma si conturul obiectelor

Obiectele au o forma proprie ce poate fi distinsa in imaginea fotografica, dar in cazul arborilor, forma coroanei pierde din specificul sau natural (mai ales in cazul arboretelor tinere cu consistenta plina) din cauza reducerii la scara si a vederii ei doar partiale si de sus (integral si din lateral), coroana poate fi vazuta numai in anumite conditii.

Portul in ansamblu al arborilor in arboret, forma specifica a coroanei fiecarei specii in masiv precum si structura ei (dispunerea frunzelor, ramurilor) si a coronamentului - dispunerea coroanelor in plafonul superior al arboretului sunt elemente care trebuie sa fie bine cunoscute de catre fotointerpretatori.

Pe fotograme la scari mari de pana la 1:15000 coroanele in general se recunosc individual, depinde de varsta arboretului, direct dar si in umbre, in profile sau in modelul spatial al coronamentului arboretelor. La scari mici sau la arborete tinere ele sunt definite prin textura.

Forma coroanei si portul arborelui in masiv sunt definite de inaltimea arborelui H de diametrul maxim al coroanei D_c, de lungimea coroanei L_c si de inaltimea corespunzatoare diametrului maxim al coroanei H₀. (fig. 76)

Variatiile unui element in raport cu celelalte care raman constante, produc modificari ale formei coroanei si ale portului la diferite specii cat si o schimbare a pozitiei elementului respectiv in timp la aceeasi specie ceea ce permite sa se faca aprecieri cu privire la clasa de varsta a arboretului. (fig. 77). Sub raport fotogrametric cel mai semnificativ este H_D care conditioneaza modelul spatial al coronamentului specific fiecarei specii sau specific unei anumite varste (anexa 1).

Pentru a se putea descrie usor forma coroanelor acestea se asimileaza cu forme de coroane tip, definite de corpuri geometrice cunoscute (fig. 78).

In masiv portul specific al coroanei este modificat de conditiile structurale ale arboretului: compozitie, consistenta, varsta , si stationale: altitudine, panta, clasa de productie. In cazul rasinoasleor, variatiile sunt in general mai mici comparativ cu foioasele la care pot sa apara modificari mari mai ales in functie de varsta si consistenta,

determinand schimbari sesizabile in structura si profilul coronamentului mai ales in modelul spatial al acestuia.

In procesul de fotointerpretare un rol important il are pozitia arborelui in cuprinsul fotogramei (fig. 79). Astfel arborii luminati de Soare, sunt inregistrati conform legilor proiectiei conice; cei din centrul fotogramei (A) proiectati dupa diametrul maxim al coroanei, care partial este luminata si partial umbrita, iar cei de la margine (B, C) inclinat, cu o deplasare corespunzatoare a varfului coroanei, luminata (B) sau umbrita (C) aproape in intregime.

Forma proiectiei coroanei (rotunda, ovala, stelata, globulara), conturul proiectiei coroanei (continuu, intrerupt) ca si aspectul general al ei sunt caracteristice speciilor forestiere intr-o masura mai mare sau mai mica.

Modelul spatial al coronamentului reprezinta un element mult mai caracterizant al speciilor forestiere si deci mult mai util procesului fotointerpretarii. Prin studiu stereoscopic, la arbori de tip B sau C, situati in marginea zonei comune a celor doua fotograme (la marginea modelului stereoscopic) sau la arborii izolati, se poate reconstitui si observa in spatiu partea superioara a coroanei ca si profilul coronamentului. Cum fotogramele au acoperire longitudinala si transversala, fiecare arbore din cadrul unui arboret poate fi observat pe fotograme diferite, in zona centrala sau la margine, dupa necesitati (fig. 80). Sesizarea formei coroanei - in proiectie orizontala sau spatiala - este conditionata de inregistrarea la o scara convenabila, de regula mai mare de 1:15000.