CONSTRUCTIA MOTORULUI LA SAVIEM

 

CAP.I. CONSTRUCTIA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE MECANISMULUI MOTOR

1.1.Chiulasa

Chiulasa este piesa care inchide cilindrii motorului la capatul cel mai departat de axa arborelui cotit.

Motorul SAVIEM 797-05 este prevazut cu o singura chiulasa 2 (fig. 1.), cu pereti dubli, printre care circula apa din instalatia de racire. Chiulasa este prevazuta cu o garnitura de etansare, 16, pe suprafata de contact cu blocul motor, cu un capac, 11, si cu o garnitura, 12, intre acest capac si chiulasa.

Deoarece motorul SAVIEM 797-05 este un motor cu supape in chiulasa, in si pe corpul chiulasei se monteaza o parte din elementele componente ale mecanismelor de distributie si alimentare, din care cauza constructia sa este foarte complicata.

Pentru lucrarile de intretinere si reparatii curente necesare in cursul exploatarii sint deosebit de importante urmatoarele elemente constructive: inaltimea chiulasei, grosimea garniturii de chiulasa si locasurile ghidurilor de supapa, latimea scaunelor supapelor si adincimea supapelor fata de planul chiulasei.

Chiulasa are o inaltime de 96 mm Aceasta inaltime se poate micsora cu maximum 0,5 mm cu ocazia rectificarilor suprafetei de contact cu blocul. Micsorarea cu mai mult de 0,5 mm a inaltimii chiulasei conduce Ia lovirea supapelor de catre piston, cu efecte foarte grave, stiind ca la acest motor pistonul la p.m.i. depaseste suprafata.superioara a blocului cu 0,25 mm. Dupa rectificare, abaterea admisa de la planeitate este de 0,05 mm.

Pe de alta parte, pentru acelasi considerent, trebuie riguros respectata grosimea garniturii de chiulasa. Grosimea garniturii noi de chiulasa, ina- inte de montare este de 1,400,06 mm, dupa montare este de l,250,05 mm, iar dupa restringerea chiulasei (deci dupa asezarea definitiva) este de 0,05 mm.

Pentru obtinerea unei functionari corecte a mecanismului de distributie si evitarea unor eventuale degradari ale chiulasei trebuie sa se respecte stringerea corecta in chiulasa a ghidurilor de supapa, a carei valoare este

Fig. 1. Chiulasa motorului SAVIEM 797-05:

I - canalul pentru iesirea apei catre terraostat; 2 -chiulasa; 3 - canal interior pentru apa de racire; 4- locas pentru fixarea suportului axului culbutorilor; 5 - locas cu ghid pentru supapa de admisie; 6 - locas cu ghid pentru supapa de evacuare; 7 - locasul tijei impingatoare pentru supapa de admisie; 8 - locasul tijei impingatoare pentru supapa de evacuare; 9 - canal pentru injector; 10 - bucson de aerisire; 11 - capacul chiulasei; 12 - garnitura de etansare a capacului chiulasei; 13 - locas pentru fixarea bridei injectorului si prezonului; 14 - canalul de admisie a aerului; 15 - locasul dopului de siguranta; 16 - garnitura de chiulasa; 17 - locasuri pentru suruburile de fixare a chiulasei pe blocul motor.

cuprinsa intre 0,02-0,05 mm. Acest lucru este posibil numai prin respectarea simultana a diametrului exterior al ghidului de supapa intre valorile 16,04-16,05 mm si a alezajului locasului ghidului, respectiv intre valorile 16,00-16,02 mm.

Latimea scaunelor supapelor trebuie sa fie de 1,40-1,94 mm, fixarea acestora facandu-se prin presare, dupa ce se racesc la - 196 cu azot lichid.

Retragerea normala a supapelor fata de planul chiulasei este cuprinsa intre 0,30 si 0,48 mm, iar adincimea maxima admisa este de 0,70 mm.

1.2. Blocul motor

Blocul motor este principala piesa de rezistenta, in interiorul si exteriorul careia se monteaza marea majoritate a pieselor componente,ale unui motor. Blocul motor se compune din doua parti distincte: partea superioara, in care sint montate camasile de cilindru, denumia de aceea blocul cilindrilor, si partea inferioara, in care se monteaza arborele cotit, denumita carterul superior. Ca si chiulasa, blocul motor este o piesa complicata din punct de'vedere constructiv, deoarece cuprinde numeroase locasuri si canale.

Blocul motorului SAVIEM 797-05 este prezentat in fig. 2.

Fig. 2. Blocul motorului SAVIEM 797-05:

1 - locasul pompei de ulei; 2 - lagarele paliere ale arborelui cotit; 3 - locasul axului pinionului intermediar al distributiei; 4 - carterul superior; 5 - lagarele arborelui cu came; 6 - locasul pompei de apa; 7 - blocul cilindrilor; 8 - locasurile pentru camasile cilindrilor; 9 - canale pentru tijele de actionare a cul-butorilor; 10 - locasurile suruburilor de strtngere a chiulasei pe blocul motor; 11 - rampa de apa a blocului motor; 12 - locasul robinetului de golire a apei din bloc; 13 - flansa pentru racordarea conductei de intrare a apei in blocul motor; 14 - locasurile dopurilor de siguranta; 15 - bosaj pentru fixarea racitorului de ulei; 16 - bosaj pentru fixarea filtrului de ulei.

La lucrarile de intretinere si reparatii curente trebuie sa se respecte urmatoarele date constructive, pentru pozitionarea si functionarea corecta a elementelor respective:

- alezajul palierelor arborelui cu came: 54,00-54,03 mm, fara bucsa si 50,00-50,05 mm, cu bucsa;

alezajul pentru tacheti: 30,00-30,02 mm;

alezajul pentru fixarea bucselor de cilindru in bloc: la partea de sus 116,00-116,04 mm iar la partea de jos 114,00-114,04 mm;

alezajul din bloc pentru gulerul bucselor de cilindru: 121,50-121,54 mm;

inaltimea degajarii pentru gulerul bucselor de cilindru intre 7,90-7,93 mm.

Capacele lagarelor paliere sunt marcate cu numere de la 1 la 7, palierul avand capacul cu nr. 1 aflandu-se langa volant.

1.3. Cilindrii

Cilindrii motoarelor sunt elementele care ghideaza pistoanele si formeaza spatiul de lucru in care se desfasoara ciclul motor.

Cilindrul motorului SAVIEM este o bucsa de cilindru de tip umed (fig. 3), montata in blocul cilindrilor si etansata cu doua garnituri inelare de cauciuc. La partea superioara este prevazuta cu gulerul 1, cu care se sprijina pe blocul cilindrilor, pentru obtinerea fixarii si coaxiali-tatii, iar la partea inferioara cu doua canale inelare in care se fixeaza garniturile 2 si 3.

Cu ocazia lucrarilor de intretinere si reparatii curente, la bucsele de cilindru este necesar sa se respecte valoarea urmatoarelor elemente constructive:

diametrul gulerului bucsei de cilindru, 120,75-121,00 mm;

inaltimea gulerului bucsei de cilindru, 7,98-8,00 mm;

suprainaltarea gulerului bucsei de cilindru peste planul de asamblare al blocului cu chiulasa, 0,05-0,10 mm;

diametrul exterior a bucsei cilindru: sus 115,93-115,96 mm, iar jos 113,97-113,99 mm;

dimensiunea inelelor de etansare a bucsei de cilindru cu blocul: grosimea de 2,88-3,12 mm iar diametrul interior de 103,70-104,70 mm;

sensul de montaj: bucsa de cilindru trebuie montata in bloc astfel incat semnul de marcaj sa fie orientat catre pompa de injectie;

ovalitatea alezajului bucsei de cilindru este admisa numai pina la 0,02 mm;

conicitatea alezajului bucsei de cilindru este admisa numai pana la 0,03 mm.

Ovalitatea si conicitatea se masoara in trei puncte situate la 15 mm, 117 mm si 220 mm de la suprafata capatului superior al bucsei.

1.4. Pistonul

Pistonul este piesa care constituie peretele mobil al camerei de ardere si care primeste forta rezulata din presiunea gazelor in timpul activ al ciclului motor si o transmite arborelui cotit, prin intermediul bielei. De asemenea, pistonul evacueaza din cilindru gazele rezultate din arderea combustibilului si asigura formarea peliculei de ulei pe suprafata de lucru a cilindrului, in scopul reducerii frecarii.

Pistonul motorului SAVIEM 797-05 (fig. 4) are prelucrata, in capul sau, camera de ardere 5, de forma sferica si cu marginea degajata pentru a se putea efectua injectia. In exterior, pe capul pistonului, sint executate canalele inelare pentru segmenti. Exista pistoane cu patru segmenti din care trei de compresie: 1, 2, 3 (fig. 4) si un segment de ungere 4 si pistoane cu trei segmenti din care doi de compresie: 11 si 10 si un segment de ungere 9.

Fig. 4. Pistonul motorului SAVIEM 797-05:

o - sectiune partiala in pistonul cu trei segmenti; b - vedere generala; c - sectiune partiala in pistonul cu patru segmenti; 1 - primul segment de compresie (trapezoidal); 2 si 10 - al doilea segment de compresie (conic); 3 - al treilea segment de compresie (cu nas); 4 si 9 - segmentul raclor (de ungere); 5 - camera de ardere; 6 - capul pistonului; 7 - boltul pistonului; 8 - siguranta pentru bolt; 11 - primul segment de compresie.

1.5.Biela

Biela este piesa de legatura dintre piston si arbarele cotit. Impreuna cu bratul de manivela al arborelui cotit, biela transforma miscarea rectilinie de du-te-vino a pistonului in miscare circulara. Corpul bielei este prevazut la un capat cu piciorul bielei, iar la celalalt cu capul bielei care se asambleaza prin suruburi cu capacul bielei.

In piciorul bielei motorului SAVIEM 797-05 (fig 5) se gaseste alezajul 5 pentru boltul ce o articuleaza cu pistonul. Alezajul este prevazut cu bucsa 4. intre boltul pistonului si bucsa trebuie sa se asigure un joc radial de 0,02-0,04 mm. Capul bielei 7 impreuna cu capacul 9 formeaza locasul lagarului cu care biela se articuleaza la fusul manetonului. Lagarul este prevazut cu semicuzinetii 2, pe care se gasesc stantati pintenii 1 pentru ghidare la montaj, care intra in locasurile 8 stantate atit pe capacul 9, cit si pe capul bielei 7.

Pentru montarea corecta a capacului 9 pe capul bielei 7 si articularea bielei la cilindrul corespunzator, atit pe capacul, cat si pe capul bielei este poansonat, pe partea frontala, numarul de ordine al cilindrului. Capacul este montat corect (fig. 5, b) atunci cind cele doua numere de ordine se gasesc pe aceeasi parte a bielei.

Fig. 5. Biela motorului SAVIEM 797-05:

a - vedere generala; b - asamblarea capacului cu corpul bielei; c - asamblarea bielei cu pistonul; 1 - pinten pentru asezarea cuzinetului in lagar; 2 - cuzinetii de biela; 3 - surubul de asamblare a capacului cu corpul bielei; 4 - bucsa pentru boltul pistonului; 5 - piciorul bielei cu alezajul pentru bolt; 8 - corpul bielei; 7 - capul bielei; 8 - locas pentru pintenul de asezare al cuzinetului; 9 - capacul bielei; - marcarea numarului de ordine al cilindrului; 11 - marcarea greutatii bielei pe capac; 12 - degajarea la marginea camerii de ardere.

Pe partea opusa, si numai pe capacul bielei, este poansat numarul ce indica greutatea bielei in grame. Asamblarea bielei cu pistonul prin intermediul boltului este corecta atunci cind marcarea greutatii (11 din fig.5) este de aceeasi parte cu degajarea 12 executata in camera de ardere din piston.

In cadrul lucrarilor de intretinere si reparatii curente trebuie sa se tina seama ca:

depasirea de greutate admisa pe setul de biele este de 50 g;

jocul radial normal pe fusul manetonului cu cuzinetii montati este de 0,03-0,09 si ca cuzinetii trebuie inlocuiti cind acest joc ajunge la 0,14 mm, deoarece nu se mai asigura presiunea in instalatia de ungere;

jocul axial al bielei pe fusul manetonului este de 0,08-0,22 mm si nu trebuie sa depaseasca 0,25 mm la functionare fara reparatii.

1.6. Arborele cotit

Arborele cotit (arborele motor) este organul care preia fortele transmise prin biele si le transmite organelor de transmisie ale automobilului, sub forma unui cuplu de forte (cuplul motor). in acelasi timp arborele cotit asigura efectuarea timpilor morti ai ciclului motor, respectiv: aspiratia aerului proaspat, compresia si evacuarea gazelor arse.

Elementele principale ale arborelui cotit de la motorul SAVIEM 797-05 sunt date in fig. 6.

Fusurile paliere, bratele manetoanelor si fusurile de biela sunt strabatute de canale prin care uleiul este trimis cu presiune la locurile de ungere ale lagarelor respective.

Fusurile paliere poarta numere de ordine, de la 1 la 7, fusul palier 7 fiind primul de langa rotile de distributie, iar fusul nr. 1 cel de langa volant. Capacele lagarelor paliere au stantate aceleasi numere de ordine. Fusurile paliere ale arborelui cotit de la motorul SAVIEM 797-05 au latimi diferite.

La capatul anterior arborele cotit este prevazut cu: pinionul 5 de antrenare a mecanismului de distributie, a pompei de ulei si a pompei de injectie, fixat de fusul arborelui cotit prin penele 15; deflectorul de ulei 4; dulia 3 pentru fixarea amortizorului pentru oscilatiile de rasucire 1, care este un amortizor cu frictiune.

La capatul posterior, arborele cotit este gaurit, gaura constituind lagarul in care se monteaza rulmentul 11 de sprijin al capatului anterior al arborelui primar al schimbatorului de viteze. La acest cap, arborele cotit este prevazut cu flansa 8 pentru fixarea volantului 9.

Volantul 9 este o piesa masiva de forma unui disc si are rolul de a asigura un mers cit mai uniform al motorului, la un anumit regim de turatie, precum si o mai usoara rotire a arborelui cotit, in vederea pornirii motorului. Este prevazut cu coroana dintata 20 pentru pornirea cu motorul electric, cu marcajul pentru p.m.i. si gradatia necesara stabilirii avansului la injectie si de deschidere a supapelor.

In exploatare trebuie sa se verifice si sa se respecte urmatoarele:

arborele cotit nu trebuie sa aiba bataie, din cauza incovoierii, mai mare de 0,05 mm, masurata la mijlocul fusului palier central, respectiv fusul palier 4;

fusurile arborelui cotit, atit cele de biela, cat si cele palier, nu trebuie sa aiba ovalitatea si conicitatea mai mare de 0,02 mm, iar duritatea superficiala de minimum 52 HRC;

jocul longitudinal al arborelui cotit este normal cand este de 0,06-0,26 mm, valoarea maxima admisa fiind de 0,35 mm.

Ungerea fusurilor paliere si de biela se face cu ulei sub presiune prin-tr-o retea de canale executate in fusuri si manetoanp. Numerotarea fusurilor paliere este la fel ca la motoarele SAVIEM.

Fig. 6. Arborele cotit si volantul motoarelor SAVIEM 797-05

- amortizorul de vibratii; 2 - piulita de fixare a duliei; 3 - dulia pentru fixarea amortizorului de vibratii; 4 - deflectorul de ulei; 5 - pinionul de antrenare a distributiei; 6 - fusurile paliere; 7 - contragreutati; 8 - flansa de fixare a volantului; 9 - volantul; 10 - coroana dintata pentru pornire; 11- rulmentul arborelui primar al cutiei de viteze; 12 - cuzinetul palier; 13 - fusurile de biela; 14 si 16 - bratele maneton; 15 - pene pentru fixarea pinionului de antrenarea distributiei pe axul cotit.

1.7. Carterul inferior

Carterul inferior (figura 7), denumit si baia de ulei, este piesa de inchidere a partii inferioare a carterului superior. in afara de aceasta, carterul inferior serveste la depozitarea uleiului necesar procesului de ungere, decantarea impuritatilor si racirea uleiului prin cedarea caldurii aerului inconjurator.

Baile de ulei de la motoarele SAVIEM se asambleaza cu carterul superior prin suruburi, suprafetele de imbinare fiind etansate prin garniturile de pluta 1. Strangerea suruburilor se face cu un moment de 2,50 daN-m (2,50 kgfm). La partea anterioara, baia de ulei este prevazuta cu bazin de colectare a uleiului, de unde este aspirat prin sorb de pompa de ulei a instalatiei de ungere. La partea inferioara a acestui bazin, baia de ulei a motorului SAVIEM 797-05 este prevazuta cu orificiul de golire a uleiului, astupat cu busonul 4 si garnitura 3.

CAP.II. CONSTRUCTIA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Mecanismul de distributie ( fig. 8 ) este un ansamblu de piese care asigura umplerea cilindrilor, intr-o anumita ordine cu amestec carburant sau aer proaspat si evacuarea gazelor arse.

Fig. 8. Mecanismul de distributie al motorului D 797-05.

2.1.COMANDA DISTRIBUTIEI

La motorul Saviem 797-05, actionarea arborelui cu came, cunoscuta sub denumirea de comanda distributiei, este realizata prin roti dintate . Pinionul 5, fixat la capatul din fata al arborelui cotit angreneaza cu roata dintata 3 solidara cu arborele cu came prin roata dintata intermediara 4 (fig. 9, a). Deoarece in timpul unui ciclu motor arborele cu came trebuie sa se roteasca o data iar arborele cotit de doua ori, pinionul fixat pe arborele cotit are 30 dinti iar roata dintata de pe arbsrele cu came are 60 de dinti. Roata intermediara are 74 dinti. Toate rotile distributiei au dintii inclinati pentru a se micsora zgomotul in timpul functionarii.

Comanda distributiei motorului Saviem este protejata de carcasa (carterul) distributiei.

Angrenarea corecta dintre pinionul arborelui cotit 5 si roata dintata intermediara 4 (fig. 9, b) este realizata prin marcarea cu cate un punct a doi dinti consecutivi ai pinionului arborelui cotit si a dintelui rotii intermediare care intra in golul format de acesti doi dinti.

Angrenarea corecta dintre roata intermediara 4 si roata dintata a arborelui cu came 3 se realizeaza prin marcarea cu cate un punct a doi dinti

consecutivi de la roata intermediara si cu cifra 1 dintele rotii arborelui cu came care trebuie sa intre in golul format de acesti doi dinti.

2.2. ARBORELE CU CAME

Arborele cu came asigura in timpul rotirii, prin forma si pozitia camelor, functionarea organelor de distributie la momentele oportune si pe durata necesara.

Este confectionat din oteluri aliate prin matritare .

Arborele cu came este de forma cilindrica, prevazut cu fusuri de sprijin, came de admisie si evacuare, un pinion de antrenare a pompei de ulei si a ruptorului-distribuitor. Camele au un unghi de decalaj si un profil, conditionate de numarul cilindrilor, de ordinea de functionare a lor, de viteza de ridicare a supapelor si de timpul lor de deschidere fara socuri. Acestea imprima unghiurile de avans si intarziere a deschiderii supapelor in cadrul ciclului motor. Atat camele cat si fusurile sunt tratate termic, urmate de rectificare, pentru marirea duritatii. Camele sunt de obicei in numar de doua pentru fiecare cilindru (una pentru supapa de admisie si alta pentru evacuare).

Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa, in lagarele de sprijin, sub forma unor bucse 5, din otel cu material de antifrictiune in interior. Numarul fusurilor (de obicei patru) si deci al lagarelor depinde de lungimea arborelui. Jocul axial este limitat prin flansa de fixare 21. La capatul anterior se asambleaza roata dintata de antrenare care primeste miscarea de la arborele cotit sau pinionul intermediar .

2.3. TACHETII

Tachetii comanda deschiderea supapelor, datorita miscarii lor axiale imprimata de profilul camelor de pe arborele cu came ; ei transmit miscarea prin intermediul tijelor impingatoare si culbutorilor (la distributia superioara). La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, acestia lipsesc, comanda supapelor fiind directa.

2.4. CULBUTORII

Culbutorii , prin miscarea lor oscilatorie comanda deschiderea supapelor. Sunt de forma speciala, cu brate inegale pentru a imprima deplasari mari supapelor, la curse mici ale tachetilor, deci uzuri si acceleratii reduse ale profilului camelor ; spre partea centrala au un alezaj prevazut
cu bucsa pentru asamblare pe axul culbutorilor, distantati intre ei prin arcurile 14.

Axul culbutorilor este tubular si se monteaza pe chiulasa prin intermediul suporturilor 16. Culbutorii sunt turnati sau matritati din otel carbon .

La capatul de contact cu tija impingatoare, au alezaj filetat, unde se gaseste surubul de reglaj, pentru jocul termic impus dintre culbutor si supapa. Ansamblul culbutorilor este acoperit cu capacul chiulasei, etansat pe chiulasa prin intermediul unei garnituri.

2.5. SUPAPELE

Supapele , au rol diferit; dupa destinatia lor sunt: de admisie 16 pentru deschiderea si inchiderea orificiulili de intrare a amestecului carburant sau aerului, si de evacuare 27 pentru expulzarea gazelor arse. Deschiderea lor are loc cand camele ataca tachetii si transmit miscarea
prin celelalte organe componente, iar inchiderea lor se face datorita arcurilor supapelor.

Partile componente ale supapei (fig. 10) sunt: talerul 1, tija 2 cu raza de racordare intre ele, fateta 3 de asezare a talerului pe scaun (contrascaun) cu un unghi de 45 (mai rar 30) ; tija e prevazuta cu o degajare pentru presele de fixare. Tija are rol de ghidare a supapei si culiseaza in ghidul supapei ; capul ei de contact cu culbutorul se trateaza termic pentru durificare.

Fig.10. Partile componente ale supapei:

1- taler; 2- tija; 3- fateta de asezare pe

scaun; 4- locas de fixare.

Arcurile supapelor 18 mentin supapele pe scaunul lor cand sunt inchise si un contact intre supape si came, prin intermediul celorlalte organe ale distributiei, in timpul deschiderii si inchiderii lor.

CAP.III. CONSTTRUCTIA INSTALATIEI DE ALIMENTARE

3.1. POMPA DE INJECTIE

Pompa de injectie are rolul de a debita combustibilul sub presiune inalta, in cantitati bine determinate si intr-o anumita ordine la injectoare, in functie de sarcina motorului. Cele mai utilizate sunt pompele de injectie cu distribuitor rotativ si cele cu piston sertar.

Pompa de injectie cu distribuitor rotativ (rotativa). Pompa de injectie, rotativa (fig. 11) utilizata la instalatia motorului D-797-05, distribuie motorina la injectoare prin intermediul unui rotor distribuitor comun pentru toti cilindrii care descopera succesiv orificiilor corespunzatoare spre racordurile conductelor de inalta presiune.

Functionarea : motorina este admisa prin racordul de intrare 1 si preluata de pompa de transfer 3, presiunea regland-o supapa de reglare 2, de unde trece prin canalizatia din capul hidraulic 7 la supapa de dozaj 4 care determina cantitativ motorina ce se va injecta, este trimisa apoi prin canalul special la rotorul distribuitor 5. Cand arborele de antrenare 12 primeste miscarea de la comanda mecanismului de distributie si o transmite la rotor, cele doua pistoane 6, ale elementului de injectie sunt atacate de inelul cu came 8 prin rolele galetilor 9, astfel incat motorina este trimisa prin canalul de refulare la unul din racordurile de debitare spre injectoare 10, care prin con-

Fig. 11. Pompa de injectie rotativa pentru motorul D 797-05.

ducta de inalta presiune ajunge la injectorul respectiv, ce o pulverizeaza in cilindru. O parte din motorina asigura ungerea si racirea pompei, dupa care iese prin racordul pentru teava de retur 11. Regulatorul de turatie 13 asigura automat, prin bratul 14, tija cu arc 15 si arcul 16, pozitionarea supapei de dozaj 4 si deci cantitatea de motorina ce se va injecta, corespunzatoare sarcinii motorului, la o anumita pozitie a pedalei de acceleratie.

Prin actionarea pedalei de acceleratie si deci a parghiei 27, arcului 16, bratului 14 si tijei cu arc 15, se modifica pozitia supapei de dozaj, pentru un debit de injectie comandat.

Dispozitivul de avans automat 19 cu actionare hidraulica prin motorina debitata de pompa de transfer, roteste cu un anumit unghi inelul cu came, pentru a obtine o variatie avansului de injectie, corespunzator turatiei motorului. Oprirea motorului se face prin parghia 18, care roteste, in pozitia de debitare nula supapa de dozaj. Toate componentele sunt montate in corpul pompei de injectie 20.

Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor, deci debitul de motorina se regleaza prin pozitionarea fantelor excentrice de la placile de reglaj ce se fixeaza pe butucul de antrenare (care face legatura intre arborele de antrenare 12 si rotorul distribuitor 5). Regulatorul de turatie este de tipul cu colivie si greutati nearticulate, care basculeaza pe mansonul glisant de pe arborele de antrenare 12 ; acesta actioneaza prin intermediul bratului asupra supapei de dozaj. Regulatorul asigura functionarea automata a pompei de injectie la orice turatie a motorului. Racordurile pentru conductele de inalta presiune, sunt prevazute cu supape de refulare.

3.2. INJECTOARE

Injectorul are rolul de a injecta combustibilul in stare pulverizata, cu picaturi fine, uniforme in camera de ardere. Motoarele cu injectie directa necesita o distributie mai uniforma a jetului de combustibil, datorita lipsei de turbulenta a aerului in camera de ardere. Spre deosebire de acestea, la motoarele cu injectie indirecta, pulverizarea combustibilului se impune a fi sub forma de jet conic, corespunzator formei camerei de ardere auxiliare si de o finete mai redusa a picaturilor, datorita, existentei turbulentei.

Pulverizarea se realizeaza cu ajutorul duzei injectorului, care poate fi prevazuta in acest scop cu unul sau mai multe orificii. Duzele pot avea sau nu varful conic; cele cu varf conic se, utilizeaza la motoarele cu injectie indirecta in scopul formarii jetului cu unghi conic corespunzator camerei de ardere. Duzele fara varf conic, montate la injectoarele motoarelor cu injectie directa, au orificiile mai mici pentru realizarea pulverizarii mai fine a combustibilului, dar prezinta dezavantajul ca se infunda mai repede.

Constructiv, injectoarele pot fi deschise sau inchise, (cele mai utilizate, printre care si la motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8).

Injectoarele de tip deschis au spatiul interior al duzei in legatura permanenta cu camera de ardere. Acestea se utilizeaza la motoarere la care timpul de injectie este foarte scurt si au o presiune inalta pina la 14 000 N/cm², la 2 000rot/min.

Injectoarele inchise (fig. 5, a, b) au orificiul duzei 13, inchis perfect etans de catre pulverizatorului 12.

3.3. REZERVRUL DE COMBUSTIBIL

Rezervorul de combustibil (fig. 13) foloseste la inmagazinarea unei cantitati de combustibil (benzina sau motorina) asigurand un parcurs de 300-600 km. Capacitatea este de 40-60 l pentru autoturisme si 150-200 l pentru autocamioane. Se confectioneaza din tabla de otel, avand pereti despartitori 2 pentru amortizarea socurilor provocate de combustibil la viraje si denivelarile drumului. Uneori in conducta de alimentare 3 se gaseste o sita de filtrare. Conducta este astupata de un buson special 4 prevazut cu o supapa de aer care pune rezervorul in legatura cu atmosfera si o supapa de vapori impotriva suprapresiunii. De asemenea rezervorul este prevazut cu racordul 6 de legatura cu, pompa de alimentare si un racord de retur 8 al surplusului de combustibil, in interior este amplasat traductorul de nivel 5, iar in partea inferioara un buson de golire 7.

Rezervorul l poate avea diverse forme geometrice, de obicei paralelipipedic, dupa posibilitatea de alemplasare pe automobil - lateral sau sub scaunul conducatorului auto.

Fig. 13. Rezervorul de combustibil :

1 - corpul rezervorului ; 2 - peretii despartitori ; 3 - conducta de alimentare ; 4 - buson ; 5 - tratductor de nivel ; 6 - racord de legatura cu pompa de alimentare ;

7 - buson de golire ; 8 - racord de retur a surplusului de combustibil.

3.4. FILTRE

Filtrul de motorina folosit la MAC (fig. 14 ) este sub forma unei baterii de doua filtre inseriate, de aceeasi constructie, diferind doar cupa, care la primul filtru este din sticla si are si rol de pahar decantor, iar la al doilea filtru este din tabla; rolul primului filtru este de filtrare bruta, desi are acelasi tip de element filtrant, in timp ce al doilea are rol de filtrare fina.

Motorina trimisa de la pompa de alimentare intra prin racordul capacului filtrului 1, trece prin elementul filtrant 2 din exterior spre interior apoi prin tubul perforat central si capac este condusa spre filtrul fin, impuritatile grosiere si apa, decantandu-se in cupa de sticla 3. Elementele sant asamblate intre ele prin surubul de prindere 4.

In filtrul fin, circuitul este acelasi, dar sunt retinute impuritatile ce au trecut de primul filtru, iar de aici motorina este trimisa la pompa de injectie. Bateria de filtre de tipul acesta este folosita atit la motorul D 797-05 cit si la D 2156 HMN 8.

Fig.14. Filtru de motorina.

Fig.15. Filtrul combinat.

Filtrul combinat 2 ,(fig.15 folosit la motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8 face ca aerul ce intra prin racordul 1 sa treaca peste uleiul din carcasa inferioara 3, fixata prin clemele 6, unde sunt retinute particulele de praf grosiere, apoi prin elementul filtrant cu sita 4, unde sunt retinute pe langa restul impuritatilor din aer si uleiul antrenat din carcasa si apoi prin racordul de iesire 5 sa fie condus spre colectorul de admisie.

3.5. POMPA DE ALIMENTARE

Pompa cu diafragma (membrana) (fig. 16) este de tip aspiro-respingatoare si se compune din : corpul 1 cu diafragma 3, arcul de actionare 4, tija 5 si mecanismul de comanda (pirghia 6, arcul de readucere 7 si pirghia de amorsare manuala 8) si capacul 2, care contine camera de combustibil pentru amorsarea pompei, sita de filtrare si supapele de aspiratie 9 si evacuare 10. Pompa este pusa in, functiune de excentricul 11 de pe arborele cu came.

Functionare : cand excentricul 11 ataca parghia 6, tija 5 trage membrana 3 in jos, creind depresiune in camera de combustibil 2 si deschide supapa de aspiratie 9, absorbind benzina din rezervor ; dupa ce excentricul s-a rotit, arcul 4 readuce membrana si parghia 6 in pozitia initiala, refuland combustibil prin supapa de refulare in circuit prin conducta de legatura la carburator (pentru MA S) sau la filtrele de combustibil (pentru D 797-05). Arcul membranei este tarat la o presiune de refulare de 3-4 N/cm².

CAP.IV. CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE RACIRE

Instalatia de racire este destinata sa asigure un regim termic corespunzator unei bune functionari a motorului.

Fig. 17. Instalatia de racire a motorului SAVIEM 797-05:

1 - radiatorul pentru incalzirea cabinei; 2 - conducta pentru purjarea aerului din radiatorul cabinei; 3 - conducta pentru apa racita din radiatorul pentru incalzirea cabinei sl pompa de apa; 5- conducta pentru iesirea apei calde din chiulasa, cu termostat; 5 - conducta pentru apa calda dintre chiulasa sl radiatorul Instalatiei; 6 - intrerupatorul instalatiei de incalzire a cabinei; 7 - rezervor de completare-compensare; 8 - surub de aerisire; 9 - spatiu de circulatie a apei intre peretii chlulasei; 10 - spatiu de distributie a apel la bucsele de cilindri (rampa de apa); 11 - spatiu de circulatie a apel intre bucsele de cilindru; 12 - robinet de golire a apei din bloc; 13 - conducta de apa intre racitorul de ulei si bloc; 14 - racitorul de ulei; 15 - robinet de golire a apei din racitor; 16 - conducta de apa intre pompa de apa si racitorul de ulei; 17 - conducta de apa intre bazinul interior sl pompa de apa; 18 - pompa de apa; 19 - cureaua de antrenare a pompei de apa; 20 - fulia ventilatorului; 21 - ventilator; 22 - radiator; 23 - robinet pentru golirea apel; 24 - conducta pentru apa calda intre cotul termostatului si radiatorul de incalzire a cabinei; 25 - ventil de regla] si inchidere a

incalzirii cabinei.

4.1. Pompa de apa

Pompa de apa din insalatia de racire a motorului SAVIEM 797-05 (fig. 18) este o pompa centrifuga. Carcasa pompei este fixata prin pre-

Fig. 18. Pompa de apa de la motorul SAVIEM 797-05:

1 - inel de siguranta; 2 - rulment exterior; 3 - axul pompei; 4 - rulment interior; 5 - inel de siguranta; 6 - garnitura de etansare; 7 - rotorul pompei (roata cu palete);

8 - fulia; 9 - carcasa pompei; 10 - def lector; 11 - camera pentru aspiratia apei;

camera pentru refularea apei.

zoane de partea frontala a blocului motorului. Axul de antrenare 3 se sprijina in interiorul carcasei pe rulmentii cu bile 2 si 4. La capatul sau interior este fixat prin presare rotorul iar la celalalt capat este fixat, tot prin presare, roata de antrenare pentru cureaua trapezoidala. Apa este aspirata prin camera 11 si refulata in instalatie prin camera 12, datorita fortei centrifuge rezultate din rotirea rotorului pompei. Etansarea axului pompei in zona camerei de aspiratie a apei la rotor se face prin garnitura 6.

La montarea pompei dupa reparatie trebuie sa se tina seama de urmatoarele :

garnitura de etansare se monteaza in carcasa pompei cu ajutorul unei bucse, presiunea de imbinare in locasul acesteia trebuind sa fie de maximum 80 daN; montarea se face cu presa;

rotorul pompei se preseaza pe ax pana cand partea sa din spate se afla in acelasi plan cu suprafata de asamblare a carcasei pompei;

rulmentii se preseaza pe ax dupa ce in prealabil se incalzesc la 100C.

4.2. Termostatul

Termostatul are o deosebita importanta deoarece dirijeaza in mod automat circulatia apei numai intre pompa si motor, de la pornire si pana in momentul cand apa atinge temperatura corespunzatoare regimului termic normal.

a ' b

Fig. 19. Termostatul din instalatia de racire a motorului SAVIEM 797-05:

a - inchis; b - deschis; 1 - cot de evacuare a apei din chiulasa (camera termostatului); 2 - supapa de inchidere a trecerii apei catre radiator; 3 - scaunul supapei; - tija supapei; 5 - burduful termostatului; 6 - piesa de obturare a canalului de reantoarcere a apei la pompa de apa; 7 - canalul de reantoarcere; 8 - orificiul canalului de reantoarcere; 9 - suportul fix al burdufului termostatului.

Termostatul din instalatia de racire a motorului SAVIEM 797-05 este prezentat in fig. 19. Tija supapei 4 este imbinata rigid cu piesa de obturare 6, care serveste in acelasi timp ca sprijin pentru capul superior al burdufului. Burduful 5 este confectionat din tabla de alama si este complet umplut cu ceara usor dilatabila la caldura. Suportul 9 sprijina capul inferior al burdufului si constituie element de ghidare pentru piesa 6. Scaunul supapei 3 este fixat in cotul 1 (camera termostatului), prin care apa calda din chiulasa este dirijata catre bazinul superior al radiatorului.

Cat timp apa nu are temperatura de 78C, burduful termostatului nu se intinde si supapa 2 obtureaza trecerea din chiulasa spre radiatori Apa insuficient de calda este absorbita de pompa prin canalul 7 si orificiul 8.

Cand temperatura apei din chiulasa ajunge la 78C, burduful se destinde, ca urmare a dilatarii continutului sau. Intrucat capatul inferior al burdufului este sprijinit pe suportul fix 9, destinderea se face prin deplasarea capatului sau superior. Prin aceasta burduful deplaseaza in sus piesa 6, care obtureaza progresiv canalul 7 si ridica de pe scaun supapa 2, prin intermediul tijei 4. Cand temperatura apei ce iese din chiulasa are 91C, burduful este atat de intins incat canalul 7 este complet obturat de piesa 6 iar supapa este complet ridicata de pe scaunul sau. Toata apa fierbinte circula catre bazinul superior al radiatorului (fig.16, b).

4.3. Rezervorul de compensare

Rezervorul de compensare (fig. 20) asigura "plinul' cu lichid in instalatia de racire. Aceasta se realizeaza prin preluarea volumului de lichid rezultat din dilatarea lichidului din intreaga instalatie si cedarea lui cand motorul este oprit din functionare, respectiv cand lichidul din instalatie isi micsoreaza volumul prin racire.

Fig. 20. Rezervorul de compensare:

1 - buson purjor de admisie a aerului; 2 - surub pentru centura de fixare;

3 - buson de umplere-completare; 4 - rezervor de compensare; 5 - conducta de

legatura cu conducta de colectare a lichidului fierbinte; 6 - conducta de legatura

cu camera de admisie a pompei de apa.

Completarea lichidului de racire se face prin busonul 3. Pentru evitarea suprapresiunii cand primeste lichid din instalatie si pentru evitarea depresiunii cind cedeaza lichid in instalatie, rezervorul de compensare este prevazut cu busonul 1, care are un sistem de supapa asemanatoare cu cea de la rezervorul de combustibil.

CAP.V. CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE UNGERE

Ungerea motorului SAVIEM 797-05 este asigurata de instalatia prezentata in fig. 21, care este o instalatie de ungere prin presiune si sropire.

Fig. 21. Instalatia de ungere a motorului SAVIEM 797-05

5.1. Pompa de ulei

Pompa de ulei de la motoarele SAVIEM 797-05 (fig. 22) este o pompa cu roti dintate si angrenare interioara. Se compune din: pinionul rotor 2 cu patru dinti, montat pe axul de antrenare, denumit si patrat; roata dintata cu dantura interioara 3 cu cinci dinti, denumita si pentagon; corpul pompei 4.

Fig. 22. Pompa de ulei a motorului SAVIEM 797-05:

a - elemente componente; b - schema de functionare; 1 - capacul pompei; 2 - pinion rotor; 3 - roata cu dinti interiori; 4 - capac; 5 - orificiul de refulare a uleiului; 6 - orificiul de aspiratie.

Pinionul-rotor 2, antrenat de axul de antrenare, angreneaza cu roata dintata 3 care, rotindu-se liber in corpul pompei, deschide si inchide alternativ orificiul 6 de absorbtie si orificiul 5 de refulare a uleiului (fig. 19, b).

5.2. Filtrul de ulei.

Filtrul de ulei din instalatia de ungere a motorului SAVIEM 797-05 (fig. 23) este un filtru cu element de filtrare din hartie, montat in serie in instalatia de ungere, in exteriorul motorului, pe partea stinga a carterului.

Uleiul impins de pompa de ulei ajunge in suportul filtrului prin orificiul 5 si intra intre corpul filtrului 3 si elementul de filtrare 2, prin orificiul 4. Dupa trecerea prin elementul de filtrare 2, uleiul este impins catre racitorul de ulei prin canalul executat in piesa de legatura 6 si conducta 8.

Fig. 23. Filtrul de ulei de la motorul SAVIEM 797-05:

- supapa de scurtcircuitare; 2 - filtru de hartle; 3 - corpul filtrului; i - orificiu intrare ulei in corpul filtrului;

- orificiu intrare ulei de la pompa de ulei; 6 - piesa de fixare a corpului filtru de suport; 7 - suportul filtrului;

8 - conducta iesire ulei catre racitor.

5.3.Racitorul de ulei

Racitorul de ulei de la motorul SAVIEM 797-05 (fig. 24), de tipul cu tevi simple, este montat in serie in instalatia de ungere.

Fig. 24. Racitorul de ulei de la motorul

SAVIEM 797-05:

a - elemente componente; b - mod de functionare; 1 - teava de iesire a apei calde; 2 - capacul superior; 3 - surup de asamblare; 4 - garnitura de etansare; 5 - orificiu de intrare a uleiului cald; 6 - teava de racire; 7 - corpul racitorului de ulei; 8 - orificiul de iesire a uleiului racit; 9 - capacul inferior; 10 - teava de intrare a apei reci; 11 - buson de evacuare a impuritatilor; 12 - pereti despartitori.

Uleiul cald care vine de la filtru, impins de pompa de ulei, intra prin orificiul 5, traverseaza primul compartiment al corpului racitorului printre tevile de racire, intra in al doilea compartiment pe care-1 traverseaza in sens invers si asa mai departe pina ajunge la orificiul de iesire, de unde este impins spre conducta principala a instalatiei de ungere. in acelasi timp apa rece refulata de pompa de apa intra prin teava 10, strabate tevile din corpul racitorului, racind uleiul dintre ele, se colecteaza in stare calda in capacul superior, dupa care, prin teava 1, este impinsa in instalatia de racite a motorului.

NORME DE PROTECTIA MUNCII

Ca masuri de protectie a muncii la repararea mecanismului motor, se impune folosirea sculelor si dispozitivelor adecvate, in buna stare ; pentru manipularea pieselor grele se vor folosi mijloace mecanizate.

Depresarea si asamblarea agregatelor se vor face numai cu prese universale sau speciale.

Muncitorii din acest sector, vor trebui sa fie buni cunoscatori ai proceselor tehnologice, pentru a evita eventualele pericole de accidentare.

Normele de tehnica a securitatii muncii cer ca in atelierele de reparare a instalatiei de alimentare sa se asigure o ventilare permanenta a gazelor, iar la reglarea injectoarelor sa se evite contactul cu jetul de motorina sub presiune.

Dupa lucru, muncitorii se vor spala bine si vor folosi vaselina speciala de protectie a epidermei de pe maini.

Nu se vor consuma alimente, decat dupa o spalare riguroasa.

Normele PSI recomanda ca manipularea carburantilor si lubrifrantilor sa se faca in vase inchise, ferite de flacara, asigurandu-se o buna etansare a tuturor instalatiilor.

Operatiile de intretinere-reparatii se executa de persoane calificate si instruite, respectand instructiuni tehnice de protectia muncii si P.S.I.:

intretinerea si repararea auto se fac in hale special amenajate sau in spatii in afara halelor, numite platforme tehnologice;

canalele de revizie vor fi prevazute cu borduri de ghidare, instalatie electrica de iluminat la 24 V (nepericuloasa) nise pentru scule, gratate de lemn, podete mobile pentru canale;

caprele pentru suspendat vehicule sa aiba stabilitate si rezistenta;

macaralele hidraulice si cricurile sa aiba sarcina maxima inscrisa;

tablourile electrice din hale sa fie in carcase de protectie, legate la impamantare;

fumatul in hala de intretinere si ateliere strict interzis;

este interzis reglaje sau verificari executate in timpul functionarii agregatelor sau subansamblelor;

in timpul functionarii motorului se va evita asezarea in dreptul paletelor ventilatorului, se va asigura evacuarea gazelor arse;

este interzisa modificarea sculelor prin sudarea unor prelungitoare si folosirea cheilor decalibrate;

se interzice depresarea rulmentilor prin batere cu ciocanul.

BIBLIOGRAFIE

Mihai Poenaru, Instalatii si echipamente auto, Editura Aurel Lelutiu Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990

Gh. Fratila, Mariana Automobile, cunoastere, intretinere si

Fratila, St. Samoila reparare, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1992

Al. Steflea, M. Sechi Tehnologia intretinerii si repararii

motoarelor cu combustie interna

Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1992