OSIA DIN FATA - AUTOBUZ

OSIA DIN FATA - AUTOBUZ

Pe autobuz ste montata osia din fata ZF RL- 85A. Asistenta osiei din fata se va face in conformitate cu "Recomandarile pentr ungerea si asistenta tehnica a osiilor din fata ZF". P3entru ungerea rulmentilor articulatiilor si a rulmentilor butucilor se foleseste lubrefiantul consistent cu litiu NLGI- clasa 2 (simbolul lubrefiantului KP2K - 30 conform DIN 51825 sau ISO-L-XCCHB2 conform ISO 6743-9). Ungerea rulmentilor articulatiilor se face la fiecare VT-2, dar nu mai rar de o data pe an. Ungerea se face prin ungatoarele 1 si 2 (fig. 4.6.1) pana la aparitia lubrifiantului nou din pazuri.

La fiecare din butuci se pun circa 200 grame de lubrifiant. Inlocuirea lubrefiantului in rulmenti se face la fiecare 500000 km, dar nu mai tarziu de o data la 2 ani. Pentru inlocuirea uleiului este necesara demontarea butucului si rulmentilor. Pentru efectuarea acestor operatii se cere instrumentar special si personal instruit. Se recomanda ca aceste lucrari sa se efectueze in SAT specializate.Indicatiile necesare pentru demontarea si montarea grupei roata-butuc (instrumentele speciale, datele de instalare etc.) sunt date in "Instructiunile de reparare a osiilor din fata ZF RL-85 (Numar copmkanda 5871 201 105). Verificarea rulmentilor si inlocuirea ulterioara a luibrefiantului se fac de asemenea cand exista lubrefiant in garnitura de etansare dinspre partea discului de frana (se verifica starea garniturilor de etansare la fiecare inlocuire a discurilor de frana) si la incalzirea puternica a butucilor rotilor.

Figura 4.6.1 Punctele de ungere a osiei din fata

1. ungatoare pentru ungerea rulmentului superior al articulatiei;

2- ungatoare pentru ungerea rulmentului superior al articulatiei;

SUSPENSIA -FATA

Suspensia -fata a autobuzului este dependenta, pneumatica, pe doua perpneumatice, cudoua amortizoare. La autobuzele cu suspensie electronica se instaleaza un senzor al nivelului podelei, pe cele cu comanda mecanica a suspensiei se instaleaza doua robinete ale nivelului podelei.

Figura 4.6.2- Suspensia - fata a autobuzului:

1,8,9- bolturi2- suport; 3-grinda osiei din fata; capul barei reactive;

4- piulita; 5- perna pneumatica; 6 - amortizor puntea conducatoare;

7- bara reactiva superioara; 10- bara reactiva inferioara

11-senzorul(robinetul) nivelului podelei;

12-bara de directie transversala; 13 -colier..

Suspensia osiei din fata consta din suporturile 2 (fig.4.6.2), un sistem de bare reactive, doua amortizoare 6, doua perne pneumatice 5 si robinetul nivelului podelei 11.

Osia din fata este articulata cu caroseria prin sistemul barelor reactive, care consta din cele doua bare reactive inferioare 10 si din cele doua bare reactive superioare 7.

Barele reactive inferioare si superioare receptioneaza eforturile de la momentele reactiv si de franare.

Instalatia puntii din fata este perpendiculara si simetrica cu axa longitudinala a autobuzului, iar reglarea unghiului longitudinal de inclinare a pivotului se asigura prin modificarea lungimii barelor reactive.

Barele reactive sunt analoge barelor mentionate la suspensia spate.

Pentru anihilarea oscilatiilor care apar in timpul deplasarii autobuzului pe drumurile cu neregularitati, in suspensie sunt montate doua amortizoare hidraulice 13, cu actiune bilaterala, de tip telescopic. Unul Cu un capat amortizoarele sunt fixata pe suportiiosiei din fata, iar cu celalaslt - pe suportii carcasei autobuyului.

Transmiterea incarcarii verticale de la suspensia autobuzului are loc prin cele doua perne pneumatice 5. Pernele pneumatice cu partea inferioara se imbraca pe suportii care sunt fixati pe suportii osiei din fata, iar cu partea superioara, printr-o brida, sunt fixate pe suportii superiori ai pernelor pneumatice, care sunt sudati pe carcasa autobuzului.

Asistenta tehnica a suspensiei-fata

La efectuarea tuturor RT se va verifica vizual fixarea pieselor suspensiei     si la nevoie acestea vor fi stranse la momentul corespunzator piulitele si bolturile:

- momentul strangerii bolturilor 8,9 (fig. 4.6.2) de fixare a capetelor barelor reactive la carcasa autobuzului si la grinda axei din fata - 275 - 314 H.m (2832 kgf.m), care trebuie sa fie 53.69 Hm ;

- momentul strangerii piulitelor clemelor capetelor barelor reactive si a piulitelor de fixare a amortizoarelor - 55-70 H.m (5,57 kgf.m);.

- momentul strangerii piulitelor 12 ale amortizoarelor, care trecbuie sa fie 55.70 Hm;

Nivelul podelei autobuzului este considerat normal daca distanta "B" de la suprafata inferioara a carcasei panala suprafata inferioara a suportului amortizorului de pe grinda osiei din fata este egala cu 42 +/- 1 mm.

La inlocuirea osiei din fata sau a barelor reactiveperpenlindicular si simetric cu axa longitudinala a autobuzului Reglarea nivelului podelei pe autobuzele cu comanda mecanica a suspensiei se face prin modificarea lungimii tragerii robinetului nivelului podelei 16, cu surubul colierului melc al tractiunii coborat cu cateva ture. Dupa reglarea lungimii, tragerea se fixeaza prin insurubarea colierului melc al tragerii.

La inlocuirea puntii din spate sau a barelor reactive este necesar sa se instaleze puntea din spate perpenlindicular si simetric cu axa longitudinala a autobuzului,si sa se regleze unghiul inclinarii longitudinale a articulatiei. Reglarea se face cu controlul parametrilor pe un stand optic.

Instalarea osiei din fata perpendicular pe axa longitudinala a autobuzului se face prin modificarea lungimii barelor reactive superioare 7 de pe partea stanga si cea dreapta a autobuzului. Abaterea admisa de la perpendicularitate - 4 mm de-a lungul puntii..

Instalarea osiei din fata simetric cu axa longitudinala a autobuzului se face prin modificarea lungimii barelor reactiveinf 10. Abaterea admisa de la simetzrie - 2 mm. Controlul simetriei este permis a se face dupa distanta dintre suprafetele de asezare a butucilor rotilor si suprafetele care trec prin suportii verticali ai carcasei, simetrici fata de axa longitudinala a aautobuzului.

Reglarea lungimii barelor reactive, (Fig. 4.5.2) se realizeaza prin insurubarea (dessurubarea) conductei 5 in capetele 4 si 6 ale barei reactive, cu piulitele 7 ale bolturilor clemelor capetelor slabite. Dupa reglare piulitele trebuie sa fie stranse la momentul 5570 H.m 85,57 KGF.M).

Articulatiile osiei din fata trebuie sa aiba inclinarea longitudinala (partea superioara a articulatiei trebuie sa fie inclinata spre partea puntii din spate). Inclinarea longitudinala a articulatiei este permis sa fie controlata pe suprafetele grinzii osiei din fata sub fixarea suportilor 2. Suprafetele trebuie sa fie paralele cu cea orizontala. Stabilirea unghiului longitudinal al inclinarii articulatiei se face prin modificarea lungimilor barelor reactive inferioare si superioare de partea dreapta si de pe cea stanga.La marirea lungimii barelor reactive superioare si la micsorarea lungimii celor reactive inferioare are loc marirea unghiului longitudinal de inclinare a articulatiei.

La fixarea unghiului longitudinal al inclinarii artziculatiei nu trebuie sa se incalce cerintele referitoare la instalarea osiei din fata perpendicuzlar pe axa longitudinala a autobuzulsui.

Verificarea si reglarea unghiului de fuga al rotilor.

Se fixeaza linia de masurare in spatele osiei in plan orizontal intre muchiile discului rotii la nivelul osiei rotii (se marcheaza locurile masurarii cu creta( si se masoara distanta dintre muchiile discului rotii. Se deplaseaza autobuzul in asa fel incat rotile sa se roteasca cu 180 grade, se masoara distanta dintre punctele marcate pe discuriile rotsilor in fata osiei. Dimensiunea masurata in primul caz trebuie sa fie cu 01mm mai mare.

Reglarea fugii rotilor se realizeaza prin modificarea lungimii tragerii 12 (fig. 4.6.2) prin rotirea colierelor 13, cu piulitele slabite. Dupa reglare se strang piulotele colierelor 13 cu momentul 7080 H.m (78 kgf.m).

Tabelul 4.6.1 - Parametrii tehnici ai osiei din fata