Redresorul Bialternanta In Punte

Redresorul Bialternanta In Punte

Memoriu tehnic

In aceasta lucrare se evidentiaza rolul, structura si modalitatea de functiune a redresorul bialternanta In punte,

Pentru obtinerea curentului continuu necesar alimentarii circuitelor electronice, din curentul alternativ disponibil de la retea se folosesc circuite specializate - redresoare, in asociatie cu circiute auxiliare care asigura caracteristicile impuse

Redresorul propriu-zis este construit cu elemente unidirectionale, lasand deci sa treaca curentul intr-un singur sens, cum sunt diodele cu vid sau diodele semiconductoare.

Avantajele redresarii dubla alternanta sunt urmatoarele:
- brumul rezidual are amplitudinea pe jumatate comparativ cu redresarea monoalternanta

- da posibilitate utilizarii unor condensatoare de filtraj de doua ori mai mici, in cazul pastrarii amplitudinii brumului rezidual ca la redresarea monoalternanta

- incarca reteaua de tensiune alternativa simetric si nu numai pe alternanta pozitiva

In prezent redresoarele bialternanta sunt folosite in toata aparatura moderna.

Cuprins

Memoriu tehnic....................pag. 1

Cap. I Redresorul....................pag. 2

1.1 Redresorul bialternanta in punte............pag. 2

1.2 Alimentarea motoarelor de curent continuu cu redresoare..pag 3

Cap. II Materiale electrotehnicepag. 5

Materiale conductoare.................pag. 5

Materiale semiconductoare............pag. 7

Materiale electroizolante..............pag. 8

Materiale magnetice...............pag. 10

Cap. III Electrosecuritatea muncii............pag. 11

3.1 Efectele curentului electric asupra corpului omenesc..pag. 11

3.2 Cazuri de electrocutare.................pag 11

3.3 Metode de protectie..................pag 13

3.4 Acordarea primului ajutor in caz de electrocutare.....pag 16

Biblografie......................pag. 18

Cap. I REDRESORUL

Un redresor este un aparat electric, constand din unul sau mai multe dispozitive semiconductoare (asa cum sunt diodele sau tuburile cu vid), care redreseaza curentul alternativ, adica transforma acest tip de curent electric in curent continuu. .

Redresoarele se folosesc in sistemele electrice cu surse de curent alternativ si receptoare de curent continuu in scopul stabilirii legaturii si al controlului puterii (fig. 1). In literatura de specialitate, ele sunt definite ca elemente care transforma curentul alternativ in curent continuu.
Redresoarele utilizate in practica pot avea o structura mai simpla sau mai complexa Astfel, se utilizeaza redresoare necomandate care constau doar din comutatorul K, precum si redresoare care contin in plus, fata de elemente elemente de reglare, protectie si supraveghere.
Redresoarele pot fi fara sau cu transformator. Cele fara transformator se caracterizeaza prin simplitate, gabarit mic si pret de cost redus. Desi prezinta aceste avantaje, redresoarele fara transformator sunt utilizate pe scara redusa. Introducerea transformatorului in circuitul energetic al redresoarelor permite rezolvarea urmatoarelor probleme: transformarea tensiunii sursei, astfel incat sa fie in concordanta cu tensiunea receptorului; transformarea numarului de faze (marirea numarului de faze) in scopul ,,netezirii' tensiunii si a curentului redresat; obtinerea punctului de nul pentru circuitele de redresare cu conexiunea in stea ; izolarea retelei de c.a. de reteaua de c.c.; imbunatatirea formei curentului primar; realizarea redresoarelor cu scheme de redresare complexe.

1.1 Redresorul bialternanta in punte

Fig nr 1 Schema electrica a redresorului bioalternanta in punte

In fig. 1 sunt reprezentate schemele electrice ale redresoarelor bioalternanta in punte mai des utilizate in practica. Pornind de la aceste scheme de redresare simple, de baza, se obtin schemele de redresare complexe. in figura 1 sunt date cateva exemple de scheme de redresare complexe.

Dupa cum rezulta din fig, schemele de redresare complexe se obtin astfel: infasurarile secundare ale unuia sau mai multor transformatoare se impart in cateva grupe separate, care nu au legaturi electrice interioare intre ele ; la fiecare grupa de infasurari se leaga ventile electrice astfel incit sa formeze un redresor simplu de sine statator, denumit sectie de redresare ; sectiile de redresare se leaga intre ele in serie sau in paralel. Schemele de redresare complexe prezinta urmatoarele avantaje: micsoreaza pulsatia tensiunii redresate; imbunatatesc gradul de utilizare a ventilelor.
Redresoarele pot fi impartite in doua mari clase:

1 - redresoare cu un singur tact, denumite si redresoare monoalternante sau redresoare cu conexiune in stea

- redresoare cu doua tacte sau redresoare punte

Fig nr 2 Redresor trifazat in punte complet comandata

Redresoarele cu un singur tact se caracterizeaza prin aceea ca fiecare faza a sursei de energie este parcursa de curent, numai o data, in decursul unei perioade. La redresoarele punte, fiecare faza a sursei de energie este parcursa de curent, in ambele semialternante.
La redresoarele de mare putere, se utilizeaza grupe de ventile legate in serie si in paralel . O grupa de ventile legate in serie care indeplineste rolul unui ventil formeaza o ramura de ventile, iar mai multe ramuri de ventile legate in paralel si care indeplinesc functia unui ventil se numesc brate de ventile.

1.2 Alimentarea motoarelor de curent continuu cu redresoare

Pentru alimentarea motoarelor de curent continuu cu redresoare se pot folosi diferite posibilitati:

-alimentarea de la redresoare monofazate, care permit trecerea curentului in ambele semialternante. Schemele de acest fel pot fi cu transformator cu punct median, cu schema in punte.

-alimentarea de la redresoare trifazate, care de asemenea pot fi cu transformator trifazat cu punct neutru sau scheme trizafate in punte.

Redresoarele cu elemente semiconductoare se pot realiza cu diode sau cu tiristoare, schemele de alimentare ale motoarelor de curent continuu pot fi:

-cu redresoare necomandate, in care elementele componente sunt diode semiconductoare

-cu redresoare semicomandate, in care elemntele componente sunt diode semiconductoare si tiristoare

-cu redresoare comandate, in care elementele componente sunt numai tiristoare.

Redresarea monofazata se foloseste doar la puteri mici, pentru a nu incarca neuniform fazele retelei de alimentare. Comparativ cu redresoarele cu transformator cu punct neutru, redresoarele in punte asigura forme mai convenabile pentru marimile redresate si se pot realiza la puteri mai mari.

Redresoarele necomandate se folosesc pentru actionari electrice nereglabile, cele semicomandate pentru actionari reglabile intr-un singur cadran, iar redresoarele comandate se utilizeaza pentru actionari reglabile in doua cadrane, deci permit realizarea unei franari prin recuperare.

Pentru realizarea actionarilor reglabile si reversibile se poate prevedea o inversare a polaritatii tensiunii rotorice sau a celei de excitatie, dar cel mai frecvent se utilizeaza scheme care combina doua punti redresoare pentru circuitul indusului, fiecare fiind comandata pentru un sens de rotatie a motorului.

Cap. II MATERIALE ELECTROTEHNICE

Materialele electrotehnice sunt des utilizate in instalatiile electrice. Ele pot fi de mai multe feluri: izolatoare si conductoare care la randul lor pot fi clasificate ca: izolatoare conductoare, semiconductoare, electroizolante si magnetice.

Materiale conductoare

Caracteristicile mecanice sunt propietatile care reflecta comportarea metalelor si aliajelor la actiunea fortelor mecanice exterioare la care sunt supuse.

Elasticitatea este propietatea corpurilor de a-si schimba forma sub actiunea unor forte exterioare relative mici si de a reveni la forma initiala de indata ce fortele exterioare nu mai actioneaza.

Plasticitatea este propietatea corpurilor de a-si schimba forma sub actiunea unor forte exterioare.

Duritatea este propietatea metalelor si a aliajelor de a se opune patrunderii in masa lor a altor corpuri solide care tind sa le deformeze suprafata.

Rezilienta este propietatea metalelor si aliajelor de a rezista la socuri.

1.Materiale conductoare cu inalta conductivitate electrica

In grupa materialelor conductoare se distinge o subgrupa de materiale care au o rezistivitate foarte mica, folosite la realizarea conductelor de bobinaj, liinilor electrice de transport si distributia a energiei electrice si a contactelor electrice.

Materialele conductoare cu inalta conductivitate electrica sunt:

-cuprul;

-aluminiul;

-argintul;

-aurul;

-platina;

-fierul;

Cuprul

In industria electrotehnica se utilizeaza exclusiv cuprul electrolitic avand o puritate de 99,60-99,90%.

Caracteristicile specifice ale cuprului electrolitic sunt:

-densitatea

-temperatura de topire

-conductivitatea electrica

-rezistivitatea electrica

-conductivitatea termica

Ca material conductor, cuprul prezinta mare conductivitate electrica si termica ocupand locul al doilea printre celalalte metale (dupa argint).

Cuprul are aplicatii multiple in electrotehnica pentru condcutoare de bobinaj benzi si table, bare, tevi, lamele de collector la masini electrice, redresoare cu cuproxid.

Aluminiul

Caracteristicile aluminiului sunt:

-densitatea

-temperatura de topire

-conductivitatea electrica

-rezistivitatea electrica

-conductivitatea termica

Aluminiul este cel mai usor dintre metalele utilizate in tehnica.

Principalele utilizari ale aluminiului in electrotehnica sunt:

-fabricarea armaturilor pentru condensatoare cu hartie

-realizarea infasurarilor transformatoarelor si masinilor electrice

-realizarea conductoarelor si cablurilor de transport si distributie a energiei electrice.

Argintul

Caracteristicile argintului sunt ca si ale aluminiului si cuprului.

Argintul are cea mai mare conductivitate electrica si termica.

Argintul este utilizat pentru armaturi de condensatoare, conductoare pentru curenti de inalta frecventa, fuzibile pentru sigurante.

Aurul

Este cel mai ductibil si maleabil dintre metale. El nu se oxideaza la nici o temperatura.

Aurul este un element ideal pentru acoperiri, protejand materialul de oxidari.

Aliaje ca: aur-argint-cupru, aur-nichel, aur-argint-platina sunt folosite la contactele electrice ale instrumentelor de precizie, la aparate de control si in automatizari.

Platina

Platina este cel mai stabil metal din punct de vedere chimic. Este cel mai scump dintre metale si trebuie mentionata duritatea ei mica.

Se utilizeaza la realizarea contactelor electrice.

Fierul

Fierul se utilizaza in anumite situatii ca material conductor in locul cuprului si aluminiului. Aceasta pe de o parte datorita costului mult mai redus si pe de alta parte, rezistentei mecanice superioare.

Fierul se utilizeaza pentru linii de telecomunicatii, pentru linii electrice de alimentare cu energie electrica.

Materiale semiconductoare

Materialele semiconductoare sunt materiale care, din punctul de vedere al conductivitatii electrice, ocupa o pozitie intermediara intre materiale conductoare si materiale electroizolante.

Principalele elemente semiconductoare sunt:

-germaniul

-siliciul

-seleniul

In afara acestora mai sunt elemente semiconductoare cum ar fi: telurul, fosforul, arseniul, grafitul dar care au propietati mai slabe.

Germaniul

Este un metal de culoare alb-argintie, foarte dur si casant si se prelucreaza extreme de greu.

Caracteristicile electrice sunt influentate de concentratia si felul impuritatilor continute in el.

Siliciul

Are culoarea cenusie-albastra si luciu metalic.

Siliciul prezinta avantajul ca isi mentine carcateristicile si la temperaturi ridicate (150-200C).

Seleniul

Este unul dintre primele semiconductoare folosite la realizare redresoarelor si celulelor fotoelectrice

1.3 Materiale electroizolante

Materialele electroizolante numite si dielectrici sunt caracterizate de o rezistivitate foarte mare. Ele servesc pe de o parte la izolarea electrica intre elementele conductoare de curent electric, dar si ca dielectric in condesatoarele electrice.

Materialele electroizolante fiind cele care isi pierd mai repede propietatile in comparative cu materialele conductoare si magnetice, determina de fapt durata de serviciu a echipamentelor si instalatiile in care sunt utilizate (masini si aparate electrice, transformatoare electrice, linii electrice de transport, distributie si utilizare a energiei electrice).

Materiale electroizolante gazoase

Principalele gaze electroizolante sunt:

-aerul

-azotul

-hidrogenul

-neonul

-criptonul

Aerul

Aerul la presiune normala este prezent in toate dispozitivele si instalatiile electrotehnice, iar in unele dintre acestea si la presiuni ridicate sau foarte scazute.

Azotul

El se utilizeaza in condesatoarele de inalta tensiune, precum si la transformatoare cu ulei.

Hidrogenul

Este cel mai usor gaz. Hidrogenul se utilizeaza ca mediu de racire in special la masinile electrice cu turatie mare.

In atmosfera de hydrogen izolatia masinilor electrice imbatraneste mai lent, din cauza absentei oxigenului.

Materiale electroizolante lichide

Materiale electroizolante lichide sunt materiale care in timpul expoatarii se gasesc in stare lichida.

Ca dielectrici lichizi se utilizeaza uleiurile minerale, uleiurile sintetice si hidrocarburile aromatice, utilizate ca solventi in compozitia lacurilor electroizolante.

Uleiuri minerale

Uleiurile minerale sunt produse naturale obtinute din titei prin dilatare fractionate

Uleiurile vegetale

Uleiurile vegetale numite si uleiuri sicative sunt utilizate la fabricarea lacurilor electroizolante.

Ca si uleiurile minerale, uleiurile vegetale sunt tot uleiuri naturale.

Materiale electroizolante solide

Rasini

Rasinile sunt substante macromoleculare naturale sau sintetice , termoplaste sau termorigide.

Sticla

Sticla este material termoplast, transparent, casant nu este atacata de baze si acizi.

In functie de domeniul de utilizare se deosebesc:

Sticla pentru condensatoare, izolatoare, lampi electrice si tuburi electronice, sticla pentru emailare, sticla pentru fibre, hartie de sticla, fibra de sticla pentru comunicatii.

Mica

Mica este material electroizolant natural. Produsele pe baza de mica sunt: micafoliul, micabanda, micalexul, hartia de mica, termomicanita.

Azbest

Azbestul este foarte higroscopic, are pierderi dielectrice mari si pentru a putea fi utilizat ca material electroizolant se impregneaza.

El se utilizeaza si ca izolant termic, avand temperatura maxima de utilizare 315C.

1.4 Materiale magnetice

Cele mai importante sunt:

-fierul

-fonta

-otelul

Fierul

Constituie baza celor mai multe materiale magnetice.

Se disting mai multe sorturi de fier si anume:

-fierul tehnic pur

-fierul electrolitic

-fierul carbonil

Fonta

Fonta este un aliaj de fier cu carbon, avand procentul cel mai ridicat de carbon.

Caracteristicile mecanice si magnetice ale fontei sunt net inferioare celor a otelului.

Fontele se utilizeaza la inductii, in circuite magnetice de curent continuu (de ex. Carcase de masini electrice de curent continuu).

Otelul

Otelurile se folosesc in circuitele magnetice supuse la solicitari mecanice pronuntate, in special unde se cere elastcitate mare.

Avand propietati magnetice net superioare fata de fonta, otelul se utilizeaza cu precadere chiar si la piesele strabatute de flux magnetic, dar care nu sunt solicitate mechanic in mod deosebit, deoarece astfel se realizeaza piese de dimensiuni mult mai mici, deci constructii mai economice.

Cap III ELECTROSECURITATEA MUNCII

3.1 Efectele curentului electric asupra corpului omenesc

Trecerea unui curent electric prin organism poarta numele de electrocutare. Curentul electric poate produce vatamarea organismului , sau chiar moartea. Vatamarile pe care le produce electrocutarea sunt :

Arsuri electrice ale pielii corpului in locurile de contact cu circuitul electric

Soc nervos care afecteaza sistemul nervos.Prin soc se poate opri functionarea (partial sau total) al sistemului muscular, ceea ce poate provoca moartea organismului.

Gravitatea efectelor produse prin electrocutare depinde de:

Intensitatea curentului; cu cat aceasta creste, cu atat vatamarea este mai grava, deoarece cu cat degajarea de caldura este mai mare cu atat si sistemul nervos, este mai mult afectat;

Frecventa curentului. S-a constatat ca la aceeasi valoare a intensitatii curentul alternativ este mai periculos decat cel continuu. Se apreciaza ca limita intensitatii nepericuloase a curentului este : durata trecerii curentului electric prin organism. Cu cat acesta este mai mare, cu atat efectul electrocutarii este mai grav. Se considera ca daca durata de trecere a curentului este este mai mica de 0,2 secunde acesta nu este periculos pentru organism.

3.2 Cazuri de electrocutare

Omul se poate elctrocuta atunci cand atinge parti din instalatia electrica care in mod obisnuit se afla sub tensiune. In aceste cazuri se numeste atingere directa. Electrocutarea mai poate surveni si atunci cand omul atinge parti din instalatia electrica care au ajuns sub tensiune in mod accidental, in mod normal acestea nefiind sub tensiune. In aceste cazuri , atingerea se numeste atingere indirect a.

Cazuri de electrocutare prin atingere directa. Atingerea unei faze a retelei trebuie inteleasa ca atingerea oricarui conductor de faza a unui receptor. Omul se va gasi cu una din maini la potentialul fazei pe care a atins-o, si cu picioarele pe o pardoseala buna conductoare de electricitate aflata in contact direct cu pamantul.In acest caz, cand neutrul retelei este legat la pamant , se inchide un circuit prin faza atinsa, om, sol si neutrul legat la pamant al transformatorului. Acelasi circuit electric se stabileste si in cazul in care omul sta cu picioarele pe o pardoseala rau conducatoare de electricitate, dar cu o mana atinge o faza a retelei si cu cealalta peretele constructiei sau un alt element bun conducator de electricitate, aflat in contact cu solul.In primul caz, curentul electric trece prin om pe traseul mana-picior. In ambele cazuri efectul curentului e este accelasi. In cazul in care reteaua este izolata fata de pamant si omul atinge una din faze, se poate observa ca se produce electrocutarea deoarece curentul se inchide prin faza atinsa: om ,ol, rezistentele de izolatie dintre sol si fazele neatinse.

Cazuri de electrocutare prin atingere indirecta. Partile metalice care in mod normal nu se afla sub tensiune dar care din cauza unui defect de izolatie pot sa ajunga sub tensiune sunt: carcasele motoarelor electrice, batiurile masinilor-unelte, stelajele tablourilor electrice, stelajele de sustinere ale unor aparate electrice.

Omul atinge in mod frecvent aceste parti metalice in timpul exploatarii instalatiilor respective. Cat timp nu a avut loc nici un defect de izolatie care sa le puna sub tensiune la potentialul unei faze, nu exista nici un pericol.

In primul caz se stabileste un curent electric prin circuitul: faza defecta, carcasa motorului, corpul omului, sol si neutrul retelei. In al doilea caz curentul electric se stabileste prin circuitul: faza defecta, carcasa motorului, corpul omului, sol, rezistentele de izolatie ale fazaelor nedefecte si neutrul retelei. Electrocutara mai poate surveni atunci cand picioarele omului se afla la potentiale diferite. In acest caz tensiunea aplicata omului se numeste tensiune de pas. Astfel de situatii se pot ivi in apropierea unei prize de pamant sau in apropierea locului de contact cu solul al unei conductor de faza.

3.3 Metode de protectie. Protectia omului impotriva electrocutarii prin atingere directa se realizeaza prin utilizarea mijloacelor individuale de protectie si prin respectarea normelor de tehnica specifice muncii lucrarilor de instalatii electrice.

Mijloacele individuale de protectie cuprind: materiale electroizolante pentru protectie:covoare, cizme, galosi si manusi cauciuc electroizolant, scule cu manerele izolante. Acestea trebuie sa se gaseasca in dotarea fiecarui electrician din personalul de intretinere si trebuie utilizate ori de cate ori se lucreaza la partile din instalatie electrica. Protectia omului impotriva electrocutarii prin atingere indirect se realizeaza in principiu prin:

micsorarea tensiunii de atingere;

mcsorarea duratei de trecere a curentului electric prin corpul omenesc

micsorarea tensiunii de atingere.

Rezistenta electrica a corpului omului depinde mult de umiditatea pielii si starea fizica a acestuia. Ea variaza in limite, foarte largi: -sub 1.000 Ω cand pielea este umeda din cauza transpiratiei si -intre 40.000-100.000 Ω cand pielea este uscata.

Din punct de vedere al tensiuni care, aplicata corpului omenesc determina trecerea unui curent nepericulos, locurile de munca se impart in trei categorii:

- locuri putin periculoase Acestea sunt incaperile uscate si incalzite, care au pardoseala rau conducatoare de electricitate cum ar fi locuintele, birourile clasele;

- locuri periculoase Acestea sunt locurile in care este realizat cel putin unul din urmatorii factori: temperatura aerului intre 25 si 30 C, umiditatea aerului intre 75-95%, in mediu exista degajari de praf bun conducator de electricitate pardoseala este buna conducatoare. In aceasta categorie intra marea majoritate a incaperilor de lucru din industrie si cele din subsolurile tehnice;

- locuri foarte periculoase Acestea sunt locurile in care este realizat cel putin unul din urmatorii factori: temperatura aerului peste 30 C, umiditatea aerului peste 97%, in aer exista degajari de vapori, corozivi. In aceste categorie intra centralele termice si de ventilatie, statile de hidrofor, punctele termice, depozitele pentru bateriile de acumulatoare, tratamentele termice, rezervoarele metalice, cazanele, conductele mari metalice in care se lucreaza.

Pericolul de electrocute depinde si de tipul echipamentului electric folosit, care poate fi:

echipament fix, care functioneaza intr-o pozitie fixa. Instalatia electrica a acestuia este executata ingropat sau aparent de elementele de constructie. In aceasta categorie se incadreaza echipamentul electric pentru alimentarea corpurilor de iluminat montate pe elementele de constructii, pentru alimentarea masinilor, motoarelor..;

echipament mobil, care este utilizat in diferite locuri in functie de necesitatile procesului de productie. Acest echipament este mai periculos decat cel fix, deoarece in timpul deplasarilor izolatia electrica a conductoarelor este mult mai expusa, datorita solicitarilor mecanice suplimentare In aceste categorii se incadreaza grupurile, convertizoare, transformatoare de sudare...;

echipament portativ care in timpul functionarii este purtat de una sau mai multe persoane Este cel mai periculos dintre echipamente datorita contactului direct si permanent cu corpul omului. Izolatia si legaturile electrice sunt supuse la solicitari mecanice mult mai mari. In aceasta categorie se incadreaza uneltele de mana, lampile electrice portabile...;

In functie de echipamentul folosit si locul in care este utilizat, instalatiile de protectie trebuie sa asigure limitarea tensiunilor de atingere si de pas sub valorile admisibile indicate. Micsorarea duratei de trecerea a curentului electric prin corpul omului. Instalatiile de protectie impotriva electrocutarilor prin atingerea indirecta trebuie astfel concepute, incat ele sa intrerupa curentul in mai putin de 0,2 s.

Din punct de vedere practic protectia omului impotriva electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza prin doua categorii de metode:

metode de protectie de baza, care pot asigura singure protectia;

metode de protectie suplimentare care au numai rolul de a dubla una din metodele de protectie de baza;

Dintre metodele de protectie de baza cele mai importante sunt:

protectia prin legare la pamant;

protectia prin legare la nulul de protectie;

protectia prin folosirea tensiunii reduse.

3.4 Acordarea primului ajutor in caz de electrocutare

Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar sa se cunoasca urmatoarele:- atingerea cu mana a unui conductor aflat sub tensiune provoaca in majoritatea cazurilor o contractare convulsive a muschilor, in urma careia degetele se strang atat de tare, incat mainile nu pot fi desprinse de pe conductor;- cel care intervine nu trebuie sa vina in contact, direct cu accidentatul aflat sub tensiune;

- prima masura care se intreprinde este scoaterea rapida de sub tensiune a partii dininstalatie cu care accidentatul, a venit in contact. Este necesar ca scoaterea de sub tensiune sa fie completata de masuri ca:

- asigurarea securitatii accidentatului daca acesta se afla la inaltime;

- asigurarea unui iluminat corespunzator, in locul unde s-a produs accidentul, utilizand o alta sursa de energie;

- daca deconectarea nu se poate realiza rapid, se indeparteaza accidentatul de partile aflate sub tensiune, intrebuintand materiale izolate bine uscate (o haina, un par, o funie, o scandura..). Este interzisa utilizarea unor elemente metalice sau a unor materiale umede. De aceea se interzice tragerea de picioare sau de haine daca acestea nu sunt bine uscate;

- pentru tragerea accidentatului se pot utiliza manusi din cauciuc electroizolant si galosi din accelasi material;

- pe cat posibil se recomanda a se actiona cu o singura mana;

- la nevoie conductorul sub tensiune se poate taia cu un topor cu coada din lemn uscat;

- daca accidentatul nu si-a pierdut cunostinta , dar a stat un timp indelungat sub curent, trebuie sa I se asigure o liniste perfecta pana la venirea medicului si apoi 2-3 ore trebuie sa stea sub observatie;

- daca accidentatul si-a pierdut cunostinta, dar isi pastreaza respiratia, va fi intins comod. I se vor descheia hainele pentru a se crea un curent de aer proaspat, I se va da sa miroase, amoniac si I se va frectiona corpul pentru a se incalzi. Daca respiratia este greoaie I se va face respiratie artificiala;

- daca lipsesc semnele de viata accidentatul nu trebuie considerat decedat. I se va face respiratie artificiala, fara intrerupere.

Regulile de efectuare a respiratiei artificiale sunt urmatoarele:

- respiratia artificiala se aplica numai atunci cand accidentatul nu respira deloc, sau cand acesta este foarte greoaie si se inrautateste in timp;

- respiratia artificiala incepe imediat dupa scoaterea de sub tensiune si continua fara intrerupere, pana la obtinerea unui rezultat pozitiv, sau pana apar semnele de moarte reala;

- inainte de a incepe respiratia artificiala, accidentatul este eliberat imediat de hainele ce-I stingheresc respiratia si I se deschide gura.

BIBLOGRAFIE

"Masini, aparate actionari si automatizari" autori: prof. Dr. Ing. Nastase Bichir, prof. Dr. Ing. Dan Mihoc, prof. Dr. Ing. Corneliu Hotan

Studiul Materialelor Electrotehnice autori: ing. Prof. Ileana Fetita si Ing. Alexandru Fetita

https://ro.wikipedia.org/wiki/Redresor