SICATIVI: Mecanismul actiunii sicativilor

SICATIVI

CURPINS

Definitie

Compozitie

Mecanismul actiunii sicativilor

1. Definitie

SICATV, -A, sicativi, -e, adj. (Despre uleiuri) Care se usuca repede. ♦ (Substantivat, n.) Substanta care se adauga uleiurilor pentru a le face sa se usuce repede. - Din fr. siccatif, lat. siccativus.

Denumirea data de rasinilor sau uleiurilor prezentand proprietatea de sicativitate. Aceasta se defineste prin calitatea substantelor respective, intinse in strat subtire, de a trece, intr-un interval de timp, de la starea lichida la starea solida, formand astfel o pelicula protectoare continua. Mecanismul complex, sicativitatea difera de simpla uscare a unui vernis produsa prin evaporarea solventului. Dintre uleiurile sicative folosite in tehnicile picturale amintim: uleiul de in, uleiul de garoafe, uleiul de nuca etc.

2. Compozitie

Prin sicativi se inteleg compusii unor metale (plumbul, cobaltul sau manganul), care introdusi in uleiurile sicative accelereaza procesul de uscare. Ei sunt catalizatori de oxidare si de polimelizare.

Procedeele mai vechi de accelerarea uscarii uleiurilor, constau in fierberea uleiurilor la temperaturi ridicate (250 - 300sC) cu oxizi de plumb (miniu, litarga). In aceste conditii se obtine un ulei sicativ, dar inchis la culoare datorita temperaturii ridicate de incalzire.

Dupa procedeele mai noi, se prepara mai intai sicativii din oxizi (de plumb, mangan, cobalt) si acizi rezinici[1], acizi naftenici sau acid linolenic. Se obtin saruri (sapunuri) numite sicativi. Acestia se introduc in uleiuri la 120 - 160sC, temperatura la care uleiurile nu se mai brunifica.

Uscarea uleiurilor de in in care s-au introdus sicativi se face in intervale diferite de timp, dupanatura sicativului. Astfel cu sicativ de cobalt se usuca in 5 ore, cu sicativ de mangan in 12 de ore, cu sicativ se plumb in 20 de ore, iar cu un sicativ de zinc in 90 de ore.

Cantitatea optima de sicativi care se adauga in ulei variaza intre 0,05 - 0,1 % cobalt, 0,06 - 0,40 mangan si o cantitate mai mare de plumb. Cantitatile mai mari de sicativi nu accelereaza mai mult uscarea, dar inrautateste calitatea peliculei.

Fata de linoleati si rezinati, naftenatii au un dublu avantaj: deoarece sunt acizi saturati si au o stabilitate chimica superioara, nu au tendinte de autooxidare; in al doilea rand, datorita masei moleculare mai mici, continutul in metal este mai ridicat pentru aceeasi cantitate de sicativ.

Adaugarea sicativilor in culori se face numai la culorile care se usuca mai greu (culori organice, bitum, negru de fum), deoarece determina o innegrire a lor, pierderea elasticitatii peliculei si grabirea imbatranirii. Straturile mai groase de culoare nu trebuie sa contina sicativi in cantitate mare, pentru a se evita uscarea prea rapida a uleiului l suprafata, impiedicand astfel uscarea straturilor inferioare de ulei. Suprafata se increteste si crapa. Cantitatea practica la sicativ ce se adauga, depinde de continutul fiecaruia in metalul respectiv.

Iata cateva exemple dupa Slanschi:

2,3 % cobalt in rezinatul de cobalt

6,7 % cobalt in linoleatul de cobalt

7,0 % mangan in rezinatul de mangan

8,5 %mangan in linoleatul de mangan

18 % plumb in rezinatul de plumb

26 % plumb in linoleatul de plumb

Diferite culori preparate cu acelsui ulei, au timpi de uscare diferiti. Unele culori se usuca, mai repede, altele mai incet. Dupa Jacque Blockx, fiecarei culori trebuie sa i se lase timpul necesar de uscare, adaugarea sicativilor considerand-o inadmisibila pentru pictura artistica. Unii artisti cantarind avantajele si dezavantajele folosirii sicativilor, sunt de parerea utilizarii lor rationale si numai la culorile cu uscare foarte lenta.

Sicativii se comercializeaza de obicei cu continutul fix in metal (10,6 sau 3 % Co, 9 sau 6 % Mn, 30 sau 10 % Pb.)

3. Mecanismul actiuni sicativilor

Dupa modul de actionare, sicativii se clasifica in doua grupe: de suprafata si in masa filmului.

3.1. Sicativii de suprafata sunt cei de cobalt si mangan. Usuca filmul de ulei incepand de la suprafata catre baza. Reactiile de oxidare sunt prepoderente in acest caz.

3.2. Sicativii care actioneaza in masa filmului (cum sunt cei de plum) care usuca filmul pe toata grosimea lui. Acesti sicativi sunt mai ales catalizatori de polimelizare.

In mod obisnuit se adauga in ulei amestecuri de sicativi.

Activitatea sicativilor este influentata de lumina, temperatura, umiditate, poluarea atmosferei prin gaze reducatoare, prezenta compusilor sulfati in solventi etc. In anumite conditii, actiunea sicativilor este incetinita de prezenta unor substante ce inactiveaza sicativii.

Inactivitatea sicativilor se poate datora prezentei in uleiuri crude, nerafinate, a unor compusi antioxidanti, fenolici sau amine. De cele mai multe ori o dezactivare a sicativilor se datoreaza unor pigmenti adsorbanti, asemenea pigmenti sunt negrul de fum, carbunele animal sau vegetal, albul de titan, albastrul de Prusia, cateva ocruri etc. Pentru uscarea normala a uleiurilor care contin acest tip de pigmenti este necesara o cantitate mai mare sicativ.

Dupa Jacque Blocks, un antisicativ foarte bun este lumina pura, preparata pe cale umeda. Cu uleiul de mac, da o pasta incolora ce se amesteca usor cu culorile, le face mai stralucitoare si mai solide.

A

Bibliografie

• Istudor, I., Notiuni de chimia picturii, Daim Publishing House, Bucuresti 2006

• Sandulescu-Verna, C., Material si tehnica picturii, Ed. Marinesa, Timisoara 2000

• Erminia Picturii Bizantine, dupa versiunea lui Dionisie din Furna, Ed. Mitropoliei Banatului, Timisoara 1979

• Havel, M., Tehnica tabloului, Ed. Meridiane, Bucuresti 1980

• Vibert, J. G., La science de la peinture, Paul Ollendorff Editeur, Paris

• Bazzi, M., Abecedario Pitorico, Longanesi & C., Milano 1956