Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN SCANTEIE

Tehnica mecanica



+ Font mai mare | - Font mai mic



INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN SCANTEIE



Instalatia de alimentare a MAS necesita o serie de operatii de intretinere specifice pentru buna functionare a motorului.

Rezervorul si conductele necesita verificarea elementelor de strangere, curatirea rezervorului de impuritati la 15 000 - 20 000 km, eventual prin barbotarea a 8 - 10 1 de benzina (dupa demontare), eliminand-o prin busonul de golire; se exclude orice lovire cu corpuri metalice, pentru evitarea exploziei;

verificarea etanseitatii busonului de alimentare si a celui de golire;

controlul starii conductelor (cele deformate se indreapta, iar cele imbatranite se inlocuiesc);

- verificarea etanseitatii rezervorului si conductelor, a racordurilor de legatura cu elementele componente.

Filtrul de aer se sufla cu aer comprimat la fiecare 5 000 km (in conditii de lucru cu mediu de praf, la 2 500 km), iar la 15 000 km, respectiv 10 000 km se inlocuieste elementul filtrant. La filtrele combinate, uleiul se inlocuieste la aceeasi periodicitate.

Filtrul de combustibil se curata de impuritati, la fiecare 5 000 km, iar la 15 000 km se inlocuieste elementul filtrant.

Pompa de alimentare necesita: demontarea filtrului decanter, spalarea in solvent si suflarea cu aer a tuturor orificiilor; controlul starii organelor componente (fisuri, deformari), inlocuind pe cele defecte; verificarea etanseitatii supapelor, cu ajutorul unui tub transparent cu lungimea de 300 mm, montat la racordul de iesire; se pompeaza pana benzina ajunge la partea superioara, apoi se urmareste scaderea nivelului, care nu trebuie sa fie mai mare de 1 cm/s pentru supapa de refulare. Supapa de admisie se controleaza prin introducerea tevii de intrare intr-un vas cu benzina si se astupa iesirea; se pompeaza de 5 - 6 ori acoperind iesirea, apoi se deschide dupa 5-6 s; daca benzina nu iese cu presune, supapa nu etanseaza; controlul presiunii de debitare si al depresiunii cu un manometru si un depresiometru racordate la iesirea si, respectiv la intrarea pompei.

Conditia de calitate este o presiune de 3 - 5 bar si o depresiune de 0.5 bar.

Carburatorul necesita:

curatirea periodica (la 14 000 - 15 000 km), care se executa prin suflarea cu aer comprimat

a jicloarelor si canalelor camerei de nivel constant, eliminand toate impuritatile; se interzice sa se utilizeze sarme in acest scop, pentru a nu se decalibra jicloarele;

- strangerea imbinarilor si verificarea cablului de actionare a dispozitivului de pornire si a parghiilor de comanda a clapetei de accelerate;

- reglarea: nivelul benzinei in camera de nivel constant, cursei plutitorului, dispozitivului de pornire si a pompei de repriza.

Nivelul de benzina in camera de nivel constant la carburatorul 32 IRMA (fig, 1) se verifica prin demontarea capacului carburatorului, asezarea lui in pozitia orizontala, astfel incat plutitorul cu lamela de sustinere sa inchida cuiul de obturare 2 intrarii benzinei: in aceasta pozitie, distanta dintre plutitor si suprafata capacului trebuie sa fie de 6 mm; corectarea se face prin inlocuirea lamelei.

Fig. 9 Reglarea cursei plutitorului la carburatorul 32 - IRMA;

1 - lingueta; 2 - acul supapei; 3 - plutitor; 4 - parghie reglaj;

5 - suport plutitor; 6 - ac plutitor; 7 - capac Ambreajul mecanic carburator; 8 - garnitura capac.

Cursa plutitorului trebuie sa fie de 7 mm; se regleaza prin incovoierea suportului lamelei. Dispozitivul de pornire se regleaza astfel incat distanta dintre marginile clapetei de admisie si peretele camerei de amestec sa fie de 1,9+0,15 mm; pozitionarea capetelor se face prin indoirea tirantului de legatura dintre axele clapetei de admisie si axul clapetei de pomire. Pompa de repriza se verifica prin debitarea a zece injectii ale pulverizatorului; debitul trebuie sa fie de 10 +_4 cm3.

verificarea carburatorului, care se face prin analiza compozitiei gazelor de evacuare,

cu ajutorul analizatorului de gaze.

Fig.10. Analizator de gaze: 1 - scala; 2 - priza; 3 - buton pozitionare aparat;

Analizatorul de gaze (fig. 10) alimentat de la retea de 220 v sau baterie acumulatoare functio-

neaza astfel:

se regleaza aparatul, ducand butonul 3 in pozitia PROOF (reglare) si rasucind butonul 4 pana

ce acul indicator vine in dreptul liniei PROOF de pe scala 1;

se schimba pozitia butonului 3 pe TEST (verificare), cand acul indicator trebuie sa revina in dreptul diviziunii 13 de pe scala 1 (corectarea cu surubul acului indicator 6 ; lampa de control trebuie sa ramana aprinsa in ambele pozitii;

se racordeaza furtunul 7 la priza 2 a aparatului, se pune motorul in functiune la turatia de ralanti si se trece la verificarea propriu-zisa.

Verificarea carburatorului: la mersul incet, dozajul trebuie sa fie de (1213,0)/l;daca nu corespunde, se face reglajul de la surubul de dozaj pentru ralanti.

Verificarea pompei de repriza (accelerate) se face prin accelerarea brusca in cateva randuri, cand acul indicator trebuie sa se deplaseze spre pozitia RICH (bogat);daca se deplaseaza spre pozitia LEAN (sarac), pompa este defecta.

Verificarea la plina sarcina: motorul se accelereaza pana la o turatie mijlocie (de 3000 rot/min pentru Dacia 1310), cand acul indicator trebuie sa indice dozajul de 1315/1. Cand amestecul este prea bogat, jiclorul de mers normal este decalibrat.

La instalatia cu injectii de benzina, se fac urmatoarele operatii:

- verificarea alimentarii cu energie electrica, inclusiv a bateriei de acumulatoare;

- verificarea si reglarea instalatiei de aprindere si conexiunile la calculatorul de comanda electronica;

- controlul etanseitatii componentelor si circuitului benzinei;

- reglarea debitmetrului de aer;

- reglarea potentiometrului clapetei de acceleratie;

- controlul debitarii pompei de alimentare electrice;

- verificarea si reglarea regulatorului de presiune;

- controlul sondelor de informarea calculatorului (conectare - functionare);

- verificarea injectoarelor.

DEFECTE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE ALIMENTARE

LA MOTOARUL CU APRINDERE PRIN SCANTEIE

In timpul exploatarii automobilului, pot surveni o serie de defectiuni, care fac ca motorul sa functioneze necorespunzator, sa provoace uzuri sau chiar oprirea autovehiculului, sa aiba urmari negative asupra dinamicii si economicitatii; acestea se inlatura, in general, prin curatire, reglare si la nevoie, se inlocuiesc organele defecte.

Cele mai frecvente defectiuni si cauzele lor le vom prezinta in continuare.

Motorul porneste, dar se opreste imediat. Cauze:

- conducte sau filtre infundate, neetansate, rezervor cu impuritati sau apa;

- clapeta de pornire incorect reglata;

- pompa de benzina defecta;

- nivelul benzinei in camera de nivel constant incorect reglat;

- mersul la turatie mica nereglat.

Motorul nu functioneaza bine la turatie mica. Cauze :

- reglaj incorect al mersului incet;

- aspirate la aer fals intre elementele de legatura dintre carburator si colectorul de admisie;

- nivelul benzinei in camera de nivel constant, incorect reglat;

- canalele infundate;

- scurgeri de benzine pe langa supapa de refulare a pompei de accelerate.

Motorul functioneaza cu rateuri. Cauze:

- amestec carburant sarac din lipsa de combustibil (nivel prea mic in camera de nivel constant, sistemul de alimentare defect);

- dispozitivul de pornire incorect reglat;

- mersul incet nu este bine reglat;

- pompa de repriza (de acceleratie) nu debiteaza suficient;

Repriza slaba la accelerarea motorului. Cauze:

- pompa de repriza defecta (supape, piston sau membrana), cursa insuficienta sau exista impuritati pe canalizatie;

- nivelul combustibilului in camera de nivel constant incorect reglat;

- canalul de vacuum de la ruptor - distribuitor blocat.

Motorul are consum exagerat de combustibil. Cauze:

- dozajul amestecului pentru mers incet incorect;

- turatia de ralanti prea mare;

- presiune prea inalta a pompei de benzina;

- cursa pompei de repriza incorect reglata;

- nivelul benzinei prea mare;

- jicloare decalibrate;

- scurgeri de benzina pe la pompa de repriza;

- imbacsirea filtrului de aer.

Motorul nu dezvolta puterea nominala Cauze:

- nivelul benzinei prea mic;

- jiclorul principal infundat;

- canalul de vacuum de la ruptor - distribuitor blocat.

Motorul porneste greu la cald. Cauze:

- evaporarea excesivaaa benzinei din camera de nivel constant (supraincalzirea moto-

rului); remedierea se face prin apasarea pedalei de accelerate lajumatatea cursei, fara actionarea socului, sau a pompei de repriza (evitand inecarea cu benzina).

La instalatia cu injectie de benzina.

Motorul nu porneste. Cauze:

- rezervorul are depuneri de impuritati la racordul de debitare;

- pompa de alimentare electrica defecta:

- injectorul (la instalatia monopunct) sau injectoarele (la tipul multipunct), dereglate;

- injectorul de pornire la rece decalibrat;

- conducte intrerupte;

- regulatorul de presiune nu asigura secventa normala;

- debitmetrul de aer, blocat;

- potentiometrul clapetei de accelerate, nu asigura cursa necesara;

- sondele de informare ale calculatorului de turatie si de sarcina nu functioneaza;

- calculatorul nu asigura comanda de debitare a benzinei.

Motorul nu functioneaza corect, sau functioneaza cu intreruperi, se datoreaza dereglarilor de la componentele de conducerea sau comanda debitarii combustibilului, inclusiv sondelor si calculatorului.

REPARAREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE LA MOTORUL

CU APRINDERE PRIN SCANTEIE

Defectiuni se intalnesc frecvent la carburator si pompa de alimentare, dar nu sunt excluse nici la rezervor, conducte si chiar la suporturile filtrelor de combustibil sau aer.

Rezervorul deformat sau spart se repara cu mare atentie din cauza pericolului de explozie. Acesta se goleste, se spala cu jet puternic de apa, apoi se introduce abur sub presuine.

Deformatiile se indreapta cu ciocan de lemn sau metal plastic.

Fisurile si crapaturile se sudeaza, dupa ce rezervorul s-a umplut cu apa pana la

nivelul sparturii; sudarea se executa cu intermitenta pentru ca vaporii si gazele ce se formeaza sa se risipeasca.

Conductele metalice fisurate se sudeaza, iar cele din cauciuc sau plastic se inlo-cuiesc; racordurile lor se refileteaza sau se inlocuiesc, iar rondele de etansare se inlo-cuiesc.

Suporturile rupte ale filtrelor se sudeaza.

Pompa de benzina defecta se demonteaza, se spala in solvent si se sufla cu aer

comprimat toate orificiile. Se controleaza componentele daca, prezinta fisuri sau defor

matii, in care caz se inlocuiesc. De asemenea, se controleaza starea locasurilor pentru supapele pompei, a garnturilor de etansare.

Defectele pe care le poate prezenta pompa sunt:

- debit prea mic sau chiar deloc;

- alimentarea cu o cantitate prea mica sau prea mare de benzina; acestea se pot datora, spargerii membranei, care se inlocuieste, sau lipsei de etansare a supapelor, care se slefuiesc pe scaunul lor cu pasta de rodat, sau se inlocuiesc si se rodeaza;

- decalibrarea sau ruperea arcului diafragmei sau arcurilor de la supape, care se inlocuiesc; uzura parghiei de actionare; aceasta se incarca cu sudura si se prelucreaza la forma initiala.

Dupa ce s-a reparat, pompa de benzina se reasambleaza si se supune controlului

de presiune statica si de debit nul cu un dispozitiv dotat cu manometru.

Daca pompa a fost reparata corespunzator trebuie sa aiba o presiune de l,2-l,5 bar si sa nu coboare sub 1,1 bar. Presiunea in timpul controlului, trebuie sa varieze

progresiv; daca variatia este brusca sau prea mica, pompa nu corespunde.

Carburatorul este turnat de obicei din zamak (aliaj de zinc, aluminiu, magneziu si cupru), sub presiune, ceea ce impune o mare atentie la demontare si manevrare, pentru a se evita deformarea sau fisurarea corpului si capacului.

Dupa demontare, piesele componente se spala in benzina sau diluant, apoi se sufla cu aer comprimat, dupa care se controleaza starea lor; trebuie sa nu prezinte fisuri, filete deformate, jocuri ale articulatiilor, iar plutitoarele sa nu fie deformate sau cu benzina in interior; garniturile trebuie sa fie in buna stare.

De asemenea, se verifica acele conice si etansarea pe scaunele lor, rotirea usoara a clapetelor de pornire si accelerate, debitul jicloarelor si al celor de dozare, precum si al pompei de repriza.

Defecte si remedieri

- decalibrarea jicloarelor, care se inlocuiesc;

- uzura scaunelor jicloarelor se inlatura prin alezare cu un burghiu special si se slefuiesc cu pasta abraziva fina;

- uzura umerilor pentru axele clapetelor se elimina prin alezare si se monteaza axe majorate. Daca, locasurile sunt cu bucse din teflon, se inlocuiesc;

- filetele uzate se refileteaza la cota majorata, iar suruburile se inlocuiesc; acelasi procedeu se aplica si pentru surubul de reglat ralantiul;

- axele cu filet deteriorat se inlocuiesc ;

- cilindrul pompei de repriza uzat se alezeaza, montandu-se un piston majorat;

- membrana pompei de repriza fisurata, se inlocuieste;

- supapele de admisie si refulare ale pompei de repriza defecte, se inlocuiesc;

- plutitorul spart, se inlocuieste daca este din material plastic; in cazul cand este din tabla de alama, se repara prin cositorie avand grija sa nu fie ingreunat intr-o pelicula prea consistenta de aliaj de lipit;

- supapa electromagnetica de ralanti defecta, se inlocuieste;

- supapa de inchidere pentru alimentarea carburatorului (cuiul poantou) uzata, se rectifica si se slefuieste pe scaunul ei sau se inlocuieste;

- garniturile termoizolatoare ale carburatorului fisurate, se inlocuiesc;

- suprafetele de asamblare ale corpului si capacului, precum si a celei de asamblare cu colectorul de admisie, se rectifica plan;

- infundarea canalelor de circulatie a amestecului carburant se inlatura prin suflare cu aer comprimat sau chiar prin gaurire cu burghiu corespunzator;

- garniturile colectoarelor de admisie si evacuare deteriorate, se sudeaza si rectifica suprafetele de asamblare ;

- teava de esapament deteriorata, se sudeaza;

- tobele de esapament sparte, sau cu sitele infundate, se remediaza prin sudare; iar sitele se desfunda sau se inlocuiesc daca sunt deteriorate, inlaturandu-se zgura si eventual se schimba invelisul din tabla; daca toba este prea deteriorata, se inlocuieste;

Dupa reparare, elementele componente se asambleaza si se fac probe functionale, precum si determinarea continutului de CO si NOx pe testerul special. Inainte de montare piesele se spala din nou si se sufla cu aer comprimat.

Se fac reglajele de functionare necesare si proba consumului de combustibil, care se corecteaza la nevoie.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5180
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved