SUSPENSIA DIN SPATE - AUTOBUZ

SUSPENSIA DIN SPATE - AUTOBUZ

Suspensia din spate este dependenta, pneumatica, pe patru perne pneumatice cu patru amortizoare si cu doi senzori (robinete) ai nivelului caroseriei, sistem electronic (sau mecanic) de reglare a nivelului caroseriei.

Figura 4.5.1-Suspensia din spate

a) sistem cu comanda electronica; b) sistem cu comanda mecanica;

1-perna pneumatica; 2. suport; 3- punte spate; 4- senzorul nivelului podelei;

5, 8, 9,11 -bolturi;6, 9 - suporti;7--bara reactiva inferioara; 10- bara reactiva superioara; 12-suportul pernei pneumatice; 13- amortizor; 14 robinetul nivelului podelei;15-parghia robinetului nivelului podelei; 16-tragerea robinetului nivelului podelei;17- parghia senzorului nivelului podelei;18- tractiunea senzorului nivelului podelei; 19-suport.

Puntea din spate este articulata cu caroseria prin sistemul barelor reactive, care consta din cele doua bare reactive inferioare 7 si din cele doua bare reactive superioare 10.

Barele reactive receptioneaza eforturile de la momentele reactiv si de franare si transmit eforturile de impingere.

La suspensia-spate se folosesc barele reactive (fig. 4.5.3), care constau din capul 4, cu filet stanga, si capul 6, cu filet dreapta, precum si din conducta care le uneste 5, cu filet corespunzator la capete.

In deschizaturile cilindrice ale capetelor 4 si 6 sunt introduse articulatiile din cauciuc si metal 2 cu banda de cauciuc vulcanizat. Fiecare articulatie este fixata impotriva deplasarii cu inelul de fixare 1 prin inelul de spatiere

Figura 4.5.2- Bara reactiva a suspensiei spate

1- inel de blocare; 2 articulatie din cauciuc si metal;3- inel de spatiere;

4,6- capetele barei; 5- conducta; 7- piulita

Transmiterea incarcarii verticale de la greutatea autobuzului are loc prin cele patru perne pneumatice 1 (fig. 4.5.1). Pernele pneumatice sunt imbracate cu partea inferioara pe suportii care se fixeaza pe barele suspensiei 2, iar cu partea superioara printr-o flansa sunt fixate pe suportii pernei pneumatice 5, sudati pe carcasa caroseriei autobuzului.

Pentru mentinerea nivelului podelei in pozitie orizontala la o anumita inaltime, pe carcasa sunt instalati doi senzori (robinete) ai nivelului podelei 4, care, prin parghiile si prin barele de reglare, sunt uniti cu barele suspensiei 2.

Perna suspensiei pneumatice consta din pistonul 1 (fig. 4.5.3), brida 5, bara 3, pelicula de cauciuc 4, stuterul 6.

Pelicula de cauciuc prin diametrele sale interioare de montare se imbraca pe suprafetele conice, facute pe piston si pe brida. Aerul intra in perna pneumatica prin stuterul 6, care este sudat pe brida 5.

Figura 4.5.3 - Perna suspensiei pneumatice

1- piston; 2- bolt;

3- amortizor; 4. pelicula cauciucata;

5- brida; 6- stuter;

7-suport; 8-piulita; 9- bara suspensiei.

Pe pistonul 1 se fixeaza amortizorul 3, care sporeste capacitatea energetica a suspensiei, micsorand socul la izbirea ei.

Pentru anihilarea oscilatiilor care apar in timpul deplasarii autobuzului pe drumurile cu neregularitati, in suspensie sunt montate patru amortizoare hidraulice 13 (fig. 4.5.1), cu actiune bilaterala, de tip telescopic. Cu un capat amortizoarele sunt unite prin mansoane de cauciuc cu barele suspensiei 2, iar cu celalalt - pe suportul carcasei.Barele suspensiei sunt fixate strans de carterul puntii motoare 3.

Asistenta tehnica a suspensiei spate

La efectuarea tuturor VT se va verifica fixarea, la nevoie se vor strange piulitele si bolturile cu momentul corespunzator_

- fixarea capetelor barelor reactive de suportii carcasei autobuzului si de puntea din spate.Momentul strangerii bolturilor 5,8,9,11 (fig. 4.5.1) - 275314 h.M (2832 Kgf.m).

- momentul strangerii piulitelor clemelor capetelor barelor reactive - 5570 H.m ( 5,57 kgf.m).

Nivelul podelei este considerat normal daca distanta "B" de la suprafata de instalare a amortizorului pe bara suspensiei pana la suprafata inferioara a -suportului 19 al amortizorului carcasei autobuzului este cegala cu 403+/- 2mm.

Reglarea nivelului podelei pe autobuzele cu comanda mecanica a suspensiei se face prin modificarea lungimii tragerii robinetului nivelului podelei 16, cu surubul colierului melc al tractiunii coborat cu cateva ture. Dupa reglarea lungimii, tragerea se fixeaza prin insurubarea colierului melc al tragerii.

La inlocuirea puntii din spate sau a barelor reactive este necesar sa se finstaleze puntea din spate perpenlindicular si simetric cu axa longitudinala a autobuzului, suprafetele de sprijin ale ammortizoarelor pe grinzisle suspensiei trebuie sa se afle insuprafata orizontala.

Montarea puntii din spate perpendicular pe axa longitudinala a axei autobuzului se face prin modificarea lungimilor barelor reactive superioare10 din partea stanga si din cea dreapta a autobuzului. Abaterea admisa de la perpendiculariatte este de 4mm in lungimea puntii.

Reglarea lungimii barelor reactive (fig. 4.5.2) se realizeaza prin insurubarea (dessurubarea) conductei 5 in capetele 4 ti 6 ale barei reactive, cu piulitele 7 ale bolturilor clemelor capetelor slabite. Dupa reglare piulitele trebuie sa fie stranse cu momentul 5570 H.m (5,57 kgf.m).

Montarea puntii din spate simetric cu axa longitudinala a autobuzului se face prin modificarea lungimilor barelor reactive inferioare 7 (fig. 4.5.1). Abaterea admisa de la simetriee este de 2mm , controlul se face in functie de distanta dintre suprafetele de oprire ale butucilor rotilor si suprafetele care trec prin suportii carcasei simetrici fata de axa longitudinala a autobuzului.