Strunjire de degrosare I

Strunjire de degrosare I.

a)Schita operatiei.

b)Fazele operatiei

a.-prinderea piesei

1.Strunjire frontala cota 148+0,250

2.Strunjire interioara

3.Strunjire exterioara 290*31,2 (30+1,2)

4.strunjire exterioara 350*12

5.Strunjire exterioara 516,6 (515+1,6)*13,4(15-1,6)

6.Strunjire exterioara 540,6(539+1,6)*3(1,6+3-1,6)

b.-desprinderea piesei

c)caracteristici ale sistemului tehnologic

M.U.:    SN800 tabelul 6.1.

-scule:-cutit frontal STAS 6382-80

-cutit pentru interior STAS 6385-80

-cutit pentru exterior STAS 6379-80

Caracteristicile sculelor utilizate sunt date in tabelul 6.2.

-dispozitiv:dispozitiv de orientare si fixare pentru strunjire

-verificare:subler

Tabelul 6.1.

Tabelul6.2

d) parametrii regimului de prelucrare.

*alegerea sculei aschietoare

Tabelul 6.3.

*Stabilirea duritatii economice si a uzurii admisebile a sculei aschietoare.

Duritatea economica se stabileste in functie de dimensiunile cutitului,materialul partii active a cutitului si materialul semifabricatului.

Uzura adimisibila a cutitelor de strung se stabileste in functie de materialul partii active a cutitului,materialul semifabricatului si rugozitatea prescrisa piesei.

Tabelul 6.4.

*Stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri.

La prelucrarea de degrosare se tinde catre realizarea unei productivitati maxime inlaturandu-se adaosul de prelucrare printr-o singura trecere,in cazul in care sistemul tehnologicsi conditiile de lucru permit.

Daca adaosul de prelucrare este prea mare atunci adancimea de aschiere se calculeaza cu relatia urmatoare(6.1):

[mm]

unde:Ac=adaosul de prelucrare calculat [mm]

i=numarul de treceri

Tabelul 6.5.

*Stabilirea avansului de aschiere.

In cazul prelucrarii prin strunjire valorile avansului depind de rezistenta corpului cutitului,rezistenta placutei din carburi metalice,eforturile admise de mecanismele de avans ale masinii-unelte,momentul de torsiune admis de mecanismul miscarii principale a masinii-unelte,precizia prescrisa suprafetei prelucrate.

Pentru cresterea productivitatii muncii la prelucrarea de degrosare se urmareste ca avansul sa fie cat mai mare,in detrimentul vitezei de aschiere.

Tabelul 6.6

*Stabilirea vitezei de aschiere.

In cazul strunjirii viteza de aschiere se calculeaza cu relatia 6.2.

v=    [m/min]

unde:Cv=constanta ce depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaza si al materialului sculei   

aschietoare.

T=durabilitatea sculei aschietoare [min].

mv=exponentul durabilitatii.

t=adancimea de aschiere.

Xv=exponentul adancimii de aschiere.

S=avansul de aschiere [mm/rot].

Yv=exponentul avansului de aschiere.

k=coeficientul de corectie care are expresia:

k= (6.3)

in care:=coeficient de corectie in functie de durabilitatea sculei aschietoare.

=coeficient de corectie in functie de prelucrabilitatea materialului

=coeficientul de corectie in functie de starea materialului.

=coeficient de corectie in functie de tipul semifabricatului.

=coeficient de corectie in functie de unghiul de degajare

=coeficient de corectie in functie de unghiul de atac principal.

=coeficient de corectie in functie de unghiul de atac secundar.

=coeficient de corectie in functie de raza la varf a sculei aschietoare.

=coeficient de corectie in functie de marimea uzurii sculei aschietoare.

=coeficient de corectie in functie de sectiunea cutitului.

=coeficient de corectie pentru strunjirea interioara.

=coeficient de corectie pentru strunjirea frontala.

_{Tabelul 6.7.}

*Stabilirea turatiei si a vitezei reale de aschiere.

Turatia se calculeaza cu relatia:     [rot/min] (6.7)

in care:-D=diametrul piesei care se prelucreaza [mm]

-v=viteza de aschiere calculata [m/min]

Valoarea obtinuta se pune de acord cu turatiile masinii-unelte.Dupa determinarea turatiei reale se calculeaza

viteza reala cu relatia:     [m/min] (6.5)

unde:--turatia masinii-unelte [rot/min]

In final se verifica variatia vitezei:

[%] (6.6)

Tabelul 6.8.

*Stabilirea fortei principale de aschiere.

Componenta principala a fortei de aschiere se determina cu relatia:

F=CFz* [daN] (6.7)

in care :

Kz= (6.8)

Notatii:

CFz=constanta care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaza si ale materialului sculei aschietoare.

t=adancimea de aschiere [mm]

X=exponentul adancimii de aschiere

S=avansul de aschiere [mm/rot]

Y=exponentul avansului de aschiere

K1=coeficientul ce tine seama de starea si de grupa materialului.

K2=coeficientul in legatura cu proprietatile mecanice ale materialului prelucrat.

K3=coeficientul in legatura cu influenta unghiului de atac principal

K4=coeficientul in legatura cu influenta unghiului de degajare

K5=coeficientul in legatura cu influenta uzurii sculei

K6=coeficientul care tine seama de lichidul de aschiere

K7=coeficientul care tine seama de raza de varf a cutitului

K8=coeficientul in legatura cu influenta vitezei de aschiere

K9=coeficientul de corectie pentru cutite profilate

Tabelul 6.10.

*Stabilirea momentelor de aschiere.

Momentele de aschiere se determina cu relatia 6.9.:

M= [daNm] (6.9)

in care:-D=diametrul de prelucrat [mm]

-Fz=forta principala de aschiere [daN]

Tabelul 6.11.

*Verificarea puterii de aschiere.

Puterea reala se poate determina analitic cu relatia:

Pr= [KW] (6.10)

in care:-Fz=componenta principala a fortei de aschiere [daN]

-Vr=viteza reala de aschiere [m/min]

-η=randamentul masinii-unelte η=0.8

Puterea reala trebuie sa verifice relatia:

P (6.11)

Tabelul 6.12   

e)Norma de timp

Norma tehnica de timp este durata necesara pentru executarea unei operatii in conditii tehnico-organizatorice determinate si cu folosirea cat mai rationala a tuturor mijloacelor de productie.

In norma tehnica de timp intra o serie de timpi,astfel:

NT= [min] (6.12)

in care:-=de baza [min]

-=timpul auxiliar [min]

-=timpul de deservire tehnica [min]

-=timpul de deservire organizatorica [min]

-=timpul de odihna si necesitati firesti [min]

-=timpul de pregatire-incheiere [min/lot]

-n=lotul de piese care se prelucreaza in mod continuu la aceeasi masina-unealta

n=100 buc

*Stabilirea timpului de baza Tb

Timpul de baza se calculeaza pentru fiecare faza cu relatia:

T= [min] (6.13)

unde:-l=lungimea de prelucrat [mm]

-=lungimea de angajare a cutitului [mm]

-=lungimea de iesire a cutitului [mm]

-i=numarul de treceri

-S=avansul de prelucrare [mm/rot]

-n=turatia de prelucrare [rot/min]

Tabelul 6.13

Tb==0,96+6,59+6,59+1,64+2,92+0,24=18,94min

*Stabilirea timpului auxiliar Ta.

-pentru prinderea si desprinderea piesei: T=4,50 min

-pentru comanda masinii-unelte: T=3,58 min

-legati de faza:    T=3,82 min

-pentru masuratori de control: T =2,60 min

Ta==4,50+3,58+3,82+2,60=14,5 min

*Stabilirea timpului de deservire tehnica Tdt.

Tdt=    [min] (6.14)

Tdt=    [min]

*Stabilirea timpului de deservire organizatorica T.

T=    [min] (6.15)

T=    [min]

*Stabilirea timpului de odihnasi necesitati firesti Ton.

Ton=3,0 min

*Stabilirea timpului de pregatire-incheiere Tpi.

Tpi=28 min

*Stabilirea normei de timp .

=18,94+14,5+0,47+0,33+3+=37,42 min