TRANSMISI PRIN CURELE, TRANSMISI PRIN CABLU

TEMA PROIECTULUI

TRANSMISI PRIN CURELE, TRANSMISI PRIN CABLU

CUPRINS

1.ARGUMENT.

2.CONTINUT PROPRIU-ZIS:

2.1:Transmisii prin curele:avantaje si dezavantaje.

2.2:Curele

2.3:Asamblarea Transmisiilor prin curele.

2.4:Transmisii prin cablu:avantaje si dezavantaje.

2.5:Cablurii

2.6:Asamblarea Transmisiilor prin cablu

3.BIBLIOGRAFIE

4.ANEXE

BIBLIOGRAFIE

1.Sisteme de transmitere a miscarii-Aurel Cocarlea Vasilescu,Mariana Constantin.

2.Asamblarea intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor-Aurel Cocarlea si Mariana Constantin.

3.Asamblari mecanice-Aurel Cocarlea Vasilescu si Mariana Costantin.

4.Mecanica aplicata-Liliana Tenescu,Ilie Banica,Sofia Stroie-editura Signa.

5.Organe de masini si mecanisme-Ruxandra Noia,Liliana Tenescu.

6.Transmisii prin roti dintate

Transmisii prin lanturi-Aurel Cocarlea Vasilescu.

Transmisi prin curele

Transmisiile    prin curele sunt utilizate atunci cand arborele motor nu poate fi direct de arborele condus.

Raporul de transmitere este defint ca raport al vitezelor unghiulare sau al turatiilor celor doua elemente intre care se transmite miscarea.

Semnul plus semnifica miscarea in acelasi sens a elementelor mecanismului,iar semnul minus semnifica miscarea in sens invers.

Transimisia se face datorita frecarii care ia nastere intre banda si roti, de aeea, se mai numeste si transmisie prin aderenta.

Transmisiile prin curele sunt asambluri constituite din:

Rotile de curea;

Curele;

Dispozitive de schimbare a curelelor de pe rotile antrenate pe cele libere.

Rotile de curea se pot monta atat pe fus de capat, cat si intre lagare.

In figura 1.1 sunt prezentate cateva variante de transmisii prin aderenta.

In schema alaturata sunt enumerate avantajele si dezavantajele transmisiilor prin curea.

Transmisia prin curele se foloseste la:

• Transmiterea miscarii de rotatie de la un motor;
• In industria de aparate;
• In industria de aparatura electrocasnica;
• La transmisiile de putere.

In constructia de aparate, transmisia pe baza de aderenta foloseste drept elemente de tractiune snururi din bumbac sau din nailon, cu diametrul cuprins intre 1,5...3 m, sfori de canepa cu diametrul 3..4 mm sau cabluri din sarma rasucita.

Pentru forte de tractiune mici, se folosesc snururi din matase, benzi metalice din otel sau bronz fosforos.

Cureaua este elementul intermediar flexibil care este infasurat atat pe roata conducatoare, cat si pe cea condusa.

Forme, dimensiuni, material curea. Exista si curele articulate, realizate din bucati mici din piele indentice si articulate intre ele.

Curelele late imbina prin lipire, prin coasere sau cu elemente de legatura metalice ( eclise, agrafe, suruburi, nituri).

Dupa forma sectiunii transversale a elementului de tractiune, de inaltime /si grosime s transmisiile pot fi:

• Transmisii cu elemente late;
• Transmisii cu elemente rotunde;
• Transmisii cu elemente trapezoidale.

Corectitudinea montajului influenteaza comportarea, precum si durabilitatea transmisiei prin curele.

De aceea se vor controla cu atentie respectarea tolerantelor legate de paralelismul arborilor, dar si bataia radiala si frontala a rotilor de curea.

Pentru ca montajul si functionarea sa fie corecte, trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte:

• Pentru a nu se desface lipitura la curele cu capete lipite, montajul se va face ca in figura 1.4.
• La tensiunile cu curele late orizontale, montajul se va face cu ramura conducatoare in partea de jos, pentru ca, datorita greutatii proprii, sa creasca unghiul de infasurare;
• Pentru a nu-si pierde flexibilitatea, curelele sunt unse din timp in timp, dup ace, in prealabil, au fost spalate cu apa si sapun;
• Curelele din piesele se monteaza cu partea lucioasa in exterior pentru a creste coeficientul de frecare cu obada rotii;
• Dupa montaj, se verifica intinderea curelei prin masurarea sagetii pe care aceasta o face la o anumita apasare;
• In timpul funtionarii, se verifica daca rotile se incalzesc, ceea ce indica patinarea curelei;
• Pentru evitarea accidentelor, transmisiile prin curele sunt imprejurate cu plase sau gratii.

Montarea, demontarea si reglarea transmisiilor cu curerele se face in timpul functionariii.

Pregatirea montajului necesita parcurgerea a etapelor de pregatire pentru montaj: se verifica arborii, fusurile, canalele de pana, canelurile.

Solutiile cinstructive de asamblare a transmisiilor prin curele sunt illustrate in fig 1.5.

2 Transmisii prin cablu

Transmisiile prin cablu sunt compuse din roti prevazute cu un canal practicat pe exterior, prin care este trecut un cablu.

Transmiterea miscarii are loc datorita fortei de frecare care ia nastere in cablu si roata.

Transmisiile prin cablu lucreza prin aderenta, la fel ca transmisiile prin curele.

Utilizarea acestor transmisii prezinta avantajele si dezavantajele prezentate in schema alaturata.

Transimisiile prin cablu se folosesc cand:

• Distantele dintre arbori conducatori si condusi sunt foarte mari, de peste 10 m;
• Puterea ce trebuie transmisa este mare.

Asamblarea se poate face prin abaterea rotii cu ciocanul folosind o saiba, pentru uniformizarea presiunii, sau folosind un dispozitiv de presare.

Rotile de curea libere se monteaza pe arbore folosindu-se ca lagar o bucsa de bronz presata in alezajul butucului rotii, iar jocul roptirii se realizeaza prin ajustare.

Dupa ce rotile au fost montate pe arbori imbina si se monteaza curelele pe roti.

Inainte de montare, curelele se intend folosindu-se pentru aceasta masini speciale.

Operatia de intindere dureaza cateva zile si face sub o sarcina de trei ori mai mare decat sarcina de lucru.

Montarea pe roti a curelelor se face cu partea nelucioasa, deoarece este mai aderenta la roata.

Trebuie ca semnalul care indica sensul de deplasare al curelei sa coincida cu se sensul de rotatie al rotii pentru a se evita dezlipirea curelei si sarirea acesteia de pe roata.

Dupa montaj se verifica intinderea curelei folosind pentru acesta un dinamometru.

Ca masura suplimentara pentru asigurarea intinderii curelei se foloseste o rola suplimentara.

Verificarea montajului consta in:

• Verificarea bataii axiale;
• Verificarea bataii radiale;
• Pozitia relativa a celor doua roti.

Cablurile au o sectiune rotunda si pot clasificate, dupa materialul din care sunt confectionate, in:

• Cabluri textile
• Cabluri mecanice

Cablurile textile se mai numesc funii, frsnghii, odgoane sau parame.Ele sunt folosite pentru masini de ridicat sarcini mici, transmisii cu precizie mai scazuta, ancorari care nu prezinta pericol de accidentari si pe o durata limitata.

Cablurile textile sunt formate din toroane rasucite, formate, la randu lor, din fire rasucite.

In sectiune, aceste toroane se inscriu intr-un cerc, al carui diametru se numeste diametrul nominal al carui diametru se numeste diametru nominal al cablului.

Cablurile metalice sunt utilizate, datorita faptului ca prezinta rezistente mult mai mari decat ale cablurilor textile.

Executia lo este asemanatoare cu cea a cablurilor textile. In situatia in care este necesara o mai mare flexibilitate, toroanele din sarma se rasucesc inprejurul unei inimi vegetale impregnate cu ulei.

In acest fel se realizeaza si o ungere a fibrelor metalice, cea de duce la cresterea flexibilitatii cablului.

Calculul cablurilor metalice se face tinandu-se seama de solicitarea acestora la intindere si la inconvoiere.

Incovoierea apare la infasurarea cablului pe roata. Eforturile de strivire si    torsiune nu pot fi calculate, dar ele au fost constatate in practica.

Efectul lor este marcat printr-un coeficient K ce este luat in calculul eforturilor unitare care are valoare de 0,5-1.

Pentru distante foarte mari, depasesc 100 m, cablurile sunt sprijinite de role de conducere.

Cablurile sunt folosite la:

Transmisii de putere si de forta;   

Masini de ridicat;

Funiculare, avand rol de cabluri purtatoare;

Sustinerea podurilor suspendate;

Ancorari.

Transmisia cu cablu functioneaza pe baza frecarilor dintre roata de transmisie si cablu.

Cablul este un asamblu format din fibre textile sau metalice, obtinut prin rasucire sau prin impletire.

Se disting: cabluri rotunde; cabluri plate; cabluri cu inima nemetalica; cabluri rasucite spre dreapta sau spre stanga.

Cablurile se utilizeaza la masini de transport si ridicat, la macarale si la teleferice.

Innadirea cablurilor este necesara atunci cand se impune utilizarea de cabluri de lungimi foarte mari    cabluri purtatoare la funiculare sau la cabluri pe lungimi destul de mari.

In aceste zone, rezistenta cablului se reduce cu 5-10% din rezistenta initiala a cablului.

Metodele de montare a rotilor pentru cabluri urmeaza aceleasi indicatii tehnologice ca si in cazul rotilor de curea.

Probleme deosebite apar doar la montajul cablurilor. Fixarea capetelor cablului se poate face prin urmatoarele metode:

a)      Formarea unui ochi terminal prin indoirea cablului si legarea acestuia cu sarma pe o anumita portiune.

b)      Formarea unui terminal si fixarea acestuia cu braturi de strangere fixate prin suruburi.

c)      Folosirea unui dispozitiv de fixare a capatului de cablu.Capatul de cablu este introdus intr-un manson caonic, apoi sarme de la capat se despletesc si se incovoaie ca niste carlige.

Fixarea se face prin turnarea printre ele a unui aliaj de plumb.

d)      Prinderea in dispozitiv demontabil si fixarea cu suruburi.

e)      Prinderea pe tambur la masinile de ridicat:

Cablurile se ung cu ulei special, aplicarea facandu-se cu o pensula sau cu o pana.

Uneori ungerea cablului se face prin trecerea acestuia printr-o baie de ulei.

Intretinerea transmisiilor prin cablu consta in:

Ungerea periodica;

Supravegherea functionarii fara socuri si alunecari;

Urmarirea integritatii cablului ( sa nu aibe fire rupte).

Alege raspunsul corect.

1. Pentru o mai mare flexibilitate, ungerea cablurilor metalice se realizeaza:

a)      cu dispozitive de picurare montate la una dintre roti;

b)      prin infasurarea fibrelor metalice in jurul unei inimi vegetale impregnate in ulei;

c)      la montaj, pe toata lungimea lui;

d)      numai atunci cand este necesar.

2. Solicitari pricipale ale cablurilor metalice sunt:

a)      compresiune si incovoiere;

b)      forfecare si incovoiere;

c)      intinderea si incovoiere;

d)      intindere si rasucire.

3. In figura de mai jos, sunt prezentate doua variante de prindere a capetelor cablului:

a)      fixarea cu ochi terminal, fixare cu manson conic;

b)      fixare cu manson, fixare cu manson;

c)      fixare cu manson, fixare cu ochi terminal;

d)      fixare cu manson si fixare cu bratari de strangere.

4. Transmisiile prin cablu se folosesc atunci cand:

a)      axele arborilor sunt perpendiculare;

b)      arborii sunt apropiati;

c)      distanta dintre arborele conducator si arborele condus este foarte mare;

d)      distanta dintre arbori variaza in limite largi.

5. Cablurile textile se folosesc pentru:

a)      sarcini mari, transmisii cu precizie scazuta, ancorari pe durata limitata;

b)      sarcini mici, transmisii cu precizie scazuta, acorari pe durata limitata;

c)      sarcini mici, transmisii cu precizie, ancorari pe durata limitata;

d)      sarcini mici, transmisii precise, ancorari pe durata lunga.

6. compara diferite modalitati de transmitere a miscarii prin elemente intermediare, tinand seama de urmatorul plan:

definitie;

avantaje;

dezavantaje.

Anexa 1

Sectiunea cablului

Infasurarea cablului

Anexa 2

Transmisii prin curea

1. arbore conducator

2. arbore condos

3. arbore intermediar

Anexa 3

Fixarea cablului cu manson conic

Prinderea in dispozitiv demontabil:

cablu;

piesa de montare a inelului cablui;

piesa de fixare

Prinderea pe tambur:

cablu;

pama;

carcasa de fixare;

Fixarea cablului cu ochi terminal si bratari de strangere

Fixarea cablului cu ochi terminal si sarma

Anexa 4

Transmisii prin aderenta in constructia de aparate

arbore;

arbore condus sau ghidaj;

M1 moment motor;

M2 moment transmis;

P1 forta motoare;

P2 forta transmisa

Anexa 5

Clasificarea transmisiilor dupa sectiunea elementului de tractiune

a-     elemente late;

b-    elemente trapezoidale;

c,d- elemente rotunde

Curea cu capete lipite

Anexa 6

Fixarea rotilor de curea:

a.      pe alezaj conic cu piulita;

b.     pe alezaj cilindric cu piulita;

c.     cu saiba fixata prin suruburi;

d.     fixare prin strangere

Dispozitiv de montare a rotilor de curea:

roata de curea;

arbore;

brida fixata pe arbore;

surub de presare;

manivela

6,7 parghii

placa de presare