Tabel cronologic cu momente reprezentative din istoria transmisiilor cardanice

Tabel cronologic cu momente reprezentative din istoria transmisiilor cardanice

i.Hr. - cea mai veche descriere cunoscuta, a unui sistem mecanic de tipul cuplajului cardanic, apartine lui Philon din Bizantz si se refera la suspensia unei calimari cu cerneala, formata din trei inele articulate [19,21,22].

constructorul de biserici francez Villard de Honnecourt schiteaza o sobita de forma sferica, prevazuta cu o suspensie cardanica, formata din inele concentrice [22].

1354 -cea mai veche aplicatie cunoscuta a cuplajului cardanic, pentru transmiterea miscarii de rotatie, este descrisa de K. Schott si se refera la orologiul din Straburger Mnster.

1493 -Leonardo da Vinci (Codices Madrid) schiteaza suspensia unei busole, formata din inele concentrice articulate, care elimina influentele datorate oscilatiilor vasului.

1557 -G. Cardano face prima descriere stiintifica cunoscuta a suspensiei, cu trei inele concentrice articulate, utilizata pentru rezemarea busolei marine [19,21,22].

1571 -Feldhaus descrie in [53] busola marina a lui Hans Groben, cu suspensie formata din inele concentrice articulate.

1578 -J. Besson descrie in lucrarea sa [7] un sistem cu palete,    pentru masurarea vitezei unei corabii, care utilizeaza o suspensie de tip cardanic.

1629 -G. Branca descrie in cartea sa, despre ma;ini, o caruta, dotata cu suspensie de tip cardanic, pentru transportul ranitilor.

1664 -K. Schott scrie in [103] despre folosirea articulatiei cu cruce (Kreuzgelenk von Amicus,), in orologiile din turnuri, pentru transmiterea miscarii de rotatie.

1664 -R. Hooke obtine primul brevet de inventie pentru o articulatie, de tipul suspensiei cardanice, destinata transmiterii miscarii de rotatie [22].

1674 -R Hooke descrie in "Animadversions" suspensia cu cruce a unui telescop (Helioscop von Johannes Hevelius); propune utilizarea cuplajului brevetat, pentru transmiterea miscarii de rotatie, in ceasurile din turnuri.

1675 -I. Newton construieste un telescop dotat cu o suspensie de tip cardanic [19,21,22].

1683 -R. Hooke breveteaza articulatia bicardanica, indicand intuitiv conditiile de homocinematism [33].

1824 -J. V. Poncelet demonstreaza analitic heterocinematismul cuplajului cardanic, deducand functia de transmitere a mecanismului cardanic simplu.

1841 -R. Willis dovedeste analitic homocinematismul articulatiei bicardanice brevetata de Hooke [114].

- W. Salzenberg propune o varianta unghiular-axiala a articulatiei cardanice.

1875 -F. Reuleaux studiaza sistematic proprietatile articulatiei cardanice, sub denumirea de articulatie cu cruce [33].

1876 -T. Ritterhaus studiaza si stabileste conditiile structurale de functionare ale mecanismului bicardanic [23].

1902 -R. Schwenke breveteaza o transmisie bicardanica, pentru actionarea rotilor motoare si directoare ale automobilelor, iar A. Hardt breveteaza o varianta homocinematica a articulatiei bicardanice cu centrare exterioara.

1907 -S. Crarnpton breveteaza articulatia bicardanica cvasihomocinematica cu centrare exterioara.

1918 -M. d'Ocagne modeleaza, prin simetrie directa, conditiile de homocinematism ale transmisiei bicardanice cu arbori coplanari de configuratie A.

1928 -R. Bussien breveteaza o transmisie bicardanica bi-bipoda, destinata rotilor motoaresi directoare ale automobilelor.

-Firma Citren introduce in fabricatie articulatia bicardanica cvasihomocinetica, cu centrare interioara