| CATEGORII DOCUMENTE |
| Aeronautica | Comunicatii | Electronica electricitate | Merceologie | Tehnica mecanica |
PRELUCRAREA SUPRAFETELOR CILINDRICE SI CONICE EXTERIOARE LA CORPURI DE REVOLUTIE
1 Clasificarea pieselor de tipul corpurilor de revolutie si procedee de prelucrare.
Piesele de tipul corpurilor de revolutie se clasifica in trei grupe astfel:
a) arbori;
b) bucse;
c) discuri.
In grupa arbori se intalnesc urmatoarele tipuri de piese: arbori drepti, arbori cotiti, axe cu came, tije si bolturi. Aceste piese se caracterizeaza prin suprafete cilindrice sau conice exterioare si mai multe suprafete frontale plane.
Din grupa bucse fac parte piesele cu suprafete cilindrice interioare si exterioare coaxiale, uneori si suprafete conice. Dimensional sunt caracterizate de raportul lungime/diametru astfel: 0,5 £ L/D < 3. In aceasta grupa se intalnesc urmatoarele tipuri de piese: camasi de cilindru, bucse, cuzineti etc.
In grupa discuri se pot considera piesele cu diametrul exterior mult mai mare decat lungimea, raportul lungime/diametru fiind: L/D < 0,5. Aceste piese au suprafetele frontale relativ mari, exemplu: roti de curea, discuri, volanti etc.
Suprafetele cilindrice exterioare se pot prelucra prin: strunjire, frezare rotativa, brosare exterioara si rectificare. Daca se impun suprafetelor ce urmeaza a fi prelucrate conditii de precizie severe, prelucrarea va fi continuata cu operatii de netezire astfel: lepuire, supranetezire (suprafinisare), strunjire fina, lustruire, etc. Suprafetele conice se prelucreaza prin: strunjire si rectificare.
2.Strunjirea suprafetelor cilindrice
Aceasta operatie de prelucrare a suprafetelor cilindrice exterioare in functie de marimea adaosului de prelucrare poate fi divizata astfel:
a) strunjire de degrosare;
b) strunjire de semifinisare;
c) strunjire de finisare.
Strunjirea de degrosare asigura in mod curent treptele de precizie 13 - 11 si rugozitati Ra cuprinse in intervalul 100 - 12,5 mm.
Strunjirea de semifinisare asigura in mod curent treptele de precizie 11 - 10 si rugozitati Ra cuprinse in intervalul 25 - 6,3 mm.
Strunjirea de finisare asigura in mod curent treptele de precizie 10 - 8 si rugozitati Ra cuprinse in intervalul 12,5 - 1,6 mm.
La piesele de tip arbori prinderea se face intre varfuri, cu ajutorul gaurilor de centrare, sau in universal si varf eliminandu-se cinci grade de libertate, ramanand numai rotatia in jurul axei de revolutie. Gaurile de centrare sunt standardizate si clasificate astfel:
gaura de centrare forma A - nu este prevazuta cu con de protectie fig.7.86;
gaura de centrare forma B - este prevazuta cu con de protectie la 120o fig. 7.87;
gaura de centrare forma R - se utilizeaza la strunjirea suprafetelor conice prin metoda deplasarii transversale a papusii mobile fig 7.88.
Fig. 7.86 Gaura de centrare forma A.
Fig. 7.87 Gaura de centrare forma B.
Fig.7.88 Gaura de
centrare forma R
La executarea gaurii de centrare se foloseste burghiul combinat de centrare, sau in cazul gaurilor mari, executarea gaurii de centrare se realizeaza in doua etape: o gaurire cu burghiu clasic si o adancire conica cu tesitor conic. La piesele din clasa bucse daca se cer conditii de coaxialitate foarte ridicate a suprafetelor exterioare cu gaura centrala, se recomanda a se prelucra cu prinderea pe dornuri: cilindrice, conice sau extensibile. La celelalte piese din aceeasi clasa - bucse - la care conditiile de coaxialitate sunt normale prelucrarea se va face cu prinderea in mandrina universal. Pentru piesele din clasa disc, prinderea in vederea prelucrarii se va face numai in mandrina universal.
2.1.Strunjirea suprafetelor cilindrice exterioare pe strunguri universale.
Strunjirea suprafetelor cilindrice exterioare pe strunguri universale se poate realiza in doua variante:
dupa metoda generatoarei materializate;
dupa metoda generatoarei cinematice.
Strunjirea suprafetelor cilindrice exterioare pe strunguri universale dupa metoda generatoarei materializate se foloseste la prelucrarea suprafeteleor cilindrice simple sau in trepte, cu conditia ca lungimea acestora sa fie relativ mica (50 - 70 mm), deoarece pentru lungimi mai mari operatia de strunjire poate fi insotita de vibratii. Se executa cu cutite late cu avans transversal a carui valoare st = 0,01 . 0,1 mm/rot. Aceasta metoda de prelucrare este des intalnita la prelucrarea fusurilor palier la arborii cotiti.
Strunjirea suprafetelor cilindrice exterioare pe strunguri universale dupa metoda generatoarei cinematice se foloseste la prelucrarea suprafetelor cilindrice cu lungimi mari. La strunjirea de degrosare la arbori in trepte pe strunguri universale, se pot folosi urmatoarele scheme de prelucrare (fig.7.89 a,b,c):
a) b
c)
Scheme de strunjire de degrosare a suprafetelor cilindrice pe strunguri universale, exterioare
La prelucrarea dupa schema din fig.7.89 a - adancimea de aschiere pe fiecare trecere este mica, la fel si fortele de aschiere, deci precizia de prelucrare este ridicata. Dezavantajul acestei scheme de prelucrare consta in faptul ca lungimea totala a cursei de lucru este mare, timpul de prelucrare este mare si deci costul prelucrarii este ridicat.
La prelucrarea dupa schema din fig. 7.89 b - fiecare treapta a arborelui se strunjeste separat. La treapta "C" adaosul de prelucrare fiind mare sunt necesare doua treceri. Lungimea totala a cursei de lucru este mai mica fata de varianta 89 a.
Prelucrarea dupa schema din fig. 7.89 c - reprezinta o combinatie a variantelor prezentate in fig. 7.89 a si fig. 7.89 b.
Alegerea uneia din cele trei variante se face in functie de marimea adaosului de prelucrare care trebuie inlaturat.
La strunjirea de finisare a arborilor in trepte la care trebuiesc finisate suprafetele frontale si degajarile, se poate utiliza una din schemele de prelucrare (fig 7.90 a,b,c):
a) b)
c)
Scheme pentru strunjirea de finisare a suprafetelor cilindrice exterioare pe strunguri universale.
Fig.7.90 a - Initial se finiseaza toate suprafetele cilindrice dupa care se executa finisarea suprafetelor frontale.
Fig. 7.90 b,c - Se finiseaza suprafata cilindrica dupa care se executa finisarea suprafetei frontale ce urmeaza. Aceste metode sunt posibile daca scula aschietoare utilizata poate executa strunjire cilindrica cat si strunjirea suprafetelor frontale. Asupra succesiunilor fazelor de strunjire influenteaza si bazele de masurare la lungimile treptelor arborilor.
2.2.Strunjirea suprafetelor cilindrice exterioare pe strunguri automate multicutit
Cresterea productivitatii operatiei de strunjire a suprafetelor cilindrice exterioare se obtine prin suprapunerea curselor de lucru ale cutitelor corespunzator prelucrarii suprafetelor cilindrice si frontale. Pe strungurile semiautomate multicutit, cutitele sunt fixate pe o sanie longitudinala care executa prelucrarea simultana a suprafetelor cilindrice si pe o a doua sanie transversala ce lucreaza simultan cu cea longitudinala pe care sunt instalate cutite pentru strunjirea frontala a canalelor, degajarilor, tesiturilor si chiar pentru strunjirea suprafetelor cilindrice scurte dupa metoda generatoarei materializate. Operatia de strunjire se poate realiza prin trei metode:
|
b)
c)
Scheme de strunjire a suprafetelor cilindrice exterioare pe strunguri automate multicutit
Fig. 7.91 a - Cutitele sunt reglate de la inceputul operatiei, reglarea facandu-se dupa o piesa etalon. Lungimea totala a cursei longitudinale L = l1 + l2 + l3.
Fig. 7.92 b - Cutitele nu mai sunt reglate la dimensiunea de lucru de la inceputul operatiei pentru ca sania longitudinala executa initial un avans de patrundere sp sub un unghi de 30o, fiind comandata de un mecanism special de copiere dupa care cutitele ajungand la diametrele corespunzatoare executa miscarea de avans longitudinal sl. Daca se calculeaza timpul de baza tb la strunjirea suprafetelor cilindrice pe strunguri universale dupa metoda generatoarei cinematice (fig. 7.89 a) acesta are expresia:
tb = (l1 + l2 + l3) + ( l2 + l3 ) + l3
s n
la acest strung semiautomat tb = lmax / s n unde:
lmax - lungimea celei mai lungi trepte
In cazul in care o treapta are lungimea mult mai mare decat celelalte, atunci se pot plasa doua cutite pe treapta respectiva pentru reducerea timpului de baza.
Fig. 7.91 c - Pentru prelucrarea cu avans transversal a degajarilor cu diferite adancimi prelucrarea incepe cu cutitul a carui canal este cel mai adanc. Aceasta schema de prelucrare se combina cu una din cele prezentate anterior.
Precizia de prelucrare in cazul strungurilor multicutit este afectata in special de uzura sculelor si de erorile datorate deformatiilor elastice a elementelor sistemului tehnologic. Intrucat cutitele sunt reglate la dimensiunile finale ce trebuie obtinute in cazul schemei de prelucrare cu avans longitudinal (fig. 7.91 a), uzura sculei aschietoare are o pondere mare in cazul erorii totale de prelucrare. Dupa un numar de piese prelucrate uzura creste conform legilor de variatie a acesteia in timp. Daca pentru una din sculele aschietoare cota obtinuta depaseste campul de toleranta prescris, este necesar schimbarea reglajului acelei scule. Mai frecvent in asemenea situatie se face schimbarea fortata a tuturor sculelor aschietoare. Deformatia elastica a sistemului tehnologic poate provoca erori importante intrucat este variabila in timpul ciclului de lucru. Astfel in timpul strunjirii dupa schema avansului longitudinal la care cutitele intra succesiv in aschiere fortele tehnologice variaza in trepte fig. 7.92 Aceasta variatie duce la variatia in trepte a deformatiei elastice a sistemului tehnologic din aceasta cauza precizia de prelucrare la strungurile multicutit este relativ inferioara, in treptele de precizie 10 -12, fiind recomandate pentru operatiile de degrosare. Daca se executa operatii de finisare dupa operatia de degrosare pe aceste strunguri multicutit se poate obtine o precizie de prelucrare in trepta 9.
Fig. 7.92
Modul de variatie in trepte a fortei tehnologice in cazul strunjirii cu
avans longitudinal.
Pentru a micsora viteza de uzare a cutitelor si deci pentru a reduce frecventa opririlor necesare pentru refacerea reglajului, se utilizeaza viteze de aschiere cu valori medii cuprinse intre 20 - 60 m/min. Dar acest domeniu a vitezei de aschiere favorizeaza formarea mai intensa a taisului de depunere, conducand la cresterea rugozitatii suprafetei prelucrate.
3.Strunjirea suprafetelor conice exterioare.
Strunjirea suprafetelor conice exterioare se poate executa pe strunguri universale prin metodele:
Fig.7.93 Strunjirea suprafetelor
conice cu cutit profilat.
a. Strunjirea conica cu cutit profilat se efectueaza dupa metoda generatoarei materializata si se aplica suprafetelor conice scurte l = 50 - 70 mm. La aplicarea acestei metode se poate utiliza si un cutit lat obisnuit pozitionat inclinat.
Fig. 7.94
Strunjirea suprafetelor conice exterioare prin inclinarea saniei port
cutit.
b. Pentru realizarea strunjirii conice prin inclinarea saniei port cutit, trebuie sa se indeplineasca urmatoarele:
lungimea generatoarei sa nu depaseasca lungimea cursei de lucru;
unghiul de inclinare a saniei port cutit sa fie egal cu semiunghiul la virf al conului si se calculeaza cu relatia: pentru trunchi de con tg a = (D - d)/2 l1, pentru con complet tg a = D /2 l2;
avansul s se executa manual, deci este neuniform si de aceea calitatea surafetei este relativ scazuta;
productivitatea prelucrarii este scazuta.
Fig. 7.95 Strunjirea
conica a suprafetelor cilindrice exterioare prin deplasarea transversala a
varfului papusii mobile.
c.Strunjirea prin deplasarea transversala fata de linia normala a varfului papusii mobile prezinta dezavantajele:
la unghiuri a mari se inrautatesc conditiile de prindere a piesei deoarece inaltimea h este mare, contactul intre varful de centrare si gaura de centrare nu se realizeaza pe toata lungimea conului de centrare care se uzeaza neuniform;
nu se pot prelucra din aceeasi prindere suprafete conice si suprafete cilindrice;
nu se pot prelucra suprafete conice interioare deoarece piesa este prinsa numai intre varfuri.
Deplasarea transversala a papusii mobile se calculeaza cu relatia:
h = L sin a daca se considera ca tg a sin a pentru unghiul a
de valori mici atunci
h = L (D - d)/2l, conicitatea k = (D - d)/ l, h = L k / 2
d. Strunjirea conica se poate executa cu ajutorul dispozitivelor de copiere prevazute cu rigla de copiat asezata inclinat in partea din spate a batiului. Se prelucreaza prin aceasta metoda suprafete conice cu unghi la varf mic a caror lungime nu depasesc 300 - 400 mm.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 7369
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
