UZINA Nr. 4 - MECANICA

DATE GENERALE - UZINA Nr. 4

Uzina nr. 4 - mecanica este o structura organizatorica care face parte din sistemul de mentenanta al SC COST SA Targoviste si are in componenta urmatoarele sectii si ateliere :

Ø      Sectia Prelucrari Mecanice (PM)

Ø      Sectia Reparatii Siderurgice (SRS)

Ø      Atelierul Confectii Metalice (CM)

Ø      Atelierul Proiectare Tehnologii pentru Piese Schimb (APT-PS)

Organigrama uzinei este cea din figura de mai jos.

Fig.1. - Organigrama Uzinei nr. 4

Managementul uzinei este asigurat prin functiile prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 1 - Managementul uzinei mecanice

La nivelul uzinei nu exista structuri de management executiv, care sa asigure functiunile de planificare, logistica, resurse umane, financiar contabila, comerciala, etc.

Activitatile la acest nivel sunt de tipul decizie - coordonare - control.

Functiunile amintite mai sunt prezente doar la nivelul substructurilor - sectii si ateliere, sau asigurate prin intermediul organizarii transversale a unor domenii, cum ar fi : financiar - contabila si personal - salarizare.

Scopul uzinei raportat la ansamblul activitatilor din combinat poate fi rezumat astfel :

Ø      Mentinerea starii tehnice si a capacitatii de productie la nivelul parametrilor proiectati prin realizarea programelor de revizii si reparatii mecanice si zidarii cuptoare industriale la nivelul combunatului ;

Ø      Asigurarea pieselor de schimb mecanice si constructiilor metalice pentru repararea utilajelor si instalatiilor ;

Ø      Asigurarea pieselor de schimb si constructiilor metalice pentru sectiile combinatului ;

Ø      Realizarea unor lucrari de modernizari si investitii in conformitate cu proiectele aprobate.

Directorul uzinei mecanice se subordoneaza, asa cum rezulta din organigrama societatii prezentata in anexa, directorului executiv Mecano-Energetic si de Investitii.

Sistemul informational global al uzinei este prezentat in fig. 2.

Fig. 2 - Sistemul informational al Uzinei mecanice

Sursa : Documentatie MSQ - Sectia Prelucrari Mecanice

DATE GENERALE - SECTIA PRELUCRARI MECANICE

Structura organizatorica a sectiei Prelucrari Mecanice

Structura organizatorica a sectiei Prelucrari Mecanice este prezentata in organigrama din Anexa.

Aceasta structura are urmatoarele componente functionale :

Ø      Conducerea sectiei - Asigurata de 1 sef sectie coordonator.

Ø      Conducerea productiei - Asigurata de 2 sefi de atelier si 8 maistri.

Ø      Formatiile si echipele de lucru - Structurate orizontal pe trei tipuri de activitati : productie piese schimb, intretinere mecanica si electrica a utilajelor si instalatiilor din dotarea sectiei si deservire generala a sectiei. Modul de organizare pe schimburi a acestor echipe este cel prezentat in tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2. - Structura personalului muncitor pe schimburi

Ø      Compartimentul administrativ (CAF) - care are in componenta urmatoarele functiuni :

Procesul de productie

a)      Productia sectiei Prelucrari Mecanice

Productia sectiei deriva din scopul pe care aceasta structura il are in ansamblul organizatiei din care face parte, SC COST SA Targoviste.

Scopul sectiei este acela de a asigura, din productie interna, piesele de schimb mecanice necesare sectiilor de baza (tehnologice), pentru inlocuirea celor uzate, in cadrul programelor de revizii si reparatii planificate sau in cazul unor defectiuni accidentale.

In afara de productia de piese de schimb, sectia mai realizeaza si o serie de prestatii pentru terti, persoane fizice si juridice din afara combinatului.

Evolutia productiei globale a sectiei pe perioada analizata este prezentata in diagrama din graficul nr. 1.

Graficul nr. 1. Productia globala

Evolutia ponderii structurii productiei este ilustrata in diagrama din fig. 2.

Graficul nr. 2. Structura productiei

Se observa ca productia globala s-a diminuat continuu pe perioada analizata. Daca se face o analiza pe "n" ani, rata medie anuala de variatie a productiei fata de anul "1" se calculeaza cu formula :

, unde :

- rata medie anuala a variatiei productiei

Q_n - productia in anul n

Q₁ - productia in anul 1

In situatia noastra avem :

Aceasta insemna ca in 2004 si 2005 productia s-a diminuat fata de 2003 cu 9,21%, in fiecare an astfel incat productia anului 2005 era cu 18,42% mai mica fata de cea a anului 200

Productia de piese de schimb a scazut si ea continuu datorita diminuarii cererii interne si a cresterii cererii de piese montate in subansamble. Acest fenomen se datoreaza pe de o parte diminuarii personalului de intretinere de la sectiile de baza, personalul astfel ramas preferand comenzile de subansamble celor de piese de schimb, iar pe de alta diminuarii activitatii globale a societatii si impunerii unor restrictii mai ferme in gestionarea bugetelor la nivel de sctii.

Productia de prestatii catre terti a inregistrat si ea scaderi semnificative datorita reducerii comenzilor externe. Diminuarea numarului de personal direct productiv in perioada anterioara celei analizate precum si cresterea preturilor la materiale, energie, gaz metan, etc. a dus la cresterea cheltuielilor indirecte (regia de sectie) de la 153,5%, cat era in anul 2000, la 301,2%, in anul 2005. Pretul prestatiilor aproape s-a dublat fapt ce a dus la diminuarea cererii externe.

Aceste date si evolutia productiei sunt importante pentru a intelege mai bine relatia dintre procesul de productie si procesul de munca precum si eficienta utilizarii potentialului uman la nivel de sectie.

b)      Dotarea tehnica.

Dotarea tehnica a sectiei poate fi constatata din schema prezentata in Anexa nr.

Din categoria cladirilor si constructiilor speciale, care asigura infrastructura productiei, sectia dispune de :

Ø      Cladire anexa - in care se desfasoara activitatile administrative.

Ø      Hala productie - cu 4 deschideri unde sunt amplasate sectoarele si utilajele de prodctie, dar si o serie de anexe, cum ar fi : cantina, vestiare, sala dusuri, grupuri sociale, birouri maistri si CTC, magazii pentru gestiunile de materiale si scule.

Ø      Depozit extern descoperit - pentru materii prime si semifabricate, unde se afla si sectorul de debitare semifabricate laminate.

Ø      Instalatii energetice - de alimentare cu gaz metan, energie electrica, apa, oxigen, aer comprimat, precum si canalizari si tuneluri de cablaje.

Importanta pentru analiza diagnostic a resurselor umane este dotarea cu utilaje tehnologice pe fluxurile de baza si modul de repartizare a persoalului direct productiv pe acestea si schimburi. In tabelele de mai jos se prezinta aceasta repartitie.

Tabelul nr. Sectorul Debitare semifabricate

Tabelul nr. 4. Sectorul Linie Usoara nr. 1

Tabelul nr. 5. Sectorul Linie Usoara nr. 2

Tabelul nr. 6. Sectorul Linie Grea

Tabelul nr. 7. Sectorul Scularie

Tabelul nr. 8. Sectorul Intretinere

Procesul de munca

Activitatile specifice procesului de munca se desfasoara pe doua planuri : conducere si executie.

Activitatile specifice conducerii sunt :

Ø      Planificarea productiei

Ø      Planificarea resurselor

Ø      Aprovizionarea teehnico-materiala

Ø      Urmarirea productiei pe flux

Ø      Livrarea productiei

Aceste activitati se desfasoara in cadrul compartimentului CAF sub directa coordonare a sefului de sectie impreuna cu cei 2 sefi de atelier.

Planificarea productiei se refera la urmatoarele activitati :

stabilirea programului de piese schimb lunar de catre seful de sectie impreuna cu directorul de uzina conform cererilor interne si a programului lunar de revizii si reparatii, aprobat de conducerea combinatului.

repartizarea tehnologiilor si bonurilor de lucru pe ateliere, maistri si muncitori, in functie de complexitatea operatiilor de executat si gradul de ocupare al utilajelor.

Planificarea resurselor presupune :

stabilirea programului de aprovizionare cu semifabricate forjate turnate si laminate.

stabilirea necesarului de materiale si echipamente de aprovizionat care sa asigure buna functionare a masinilor si instalatiilor pe perioada de plan.

planificarea capacitatilor de productie.

planificarea personalului necesar si a schimburilor de lucru.

Aprovizionarea tehnico - materiala inseamna :

aprovizionarea cu semifabricate.

aprovizionarea cu scule si SDV-uri.

aprovizionarea cu echipament de lucru si protectie.

aprovizionarea cu combustibili si lubrifianti.

aprovizionarea cu alte materiale din comert necesare sectiei.

Aprovizionarea se face pe baza unui grafic intocmit de inginerul tehnolog din cadrul CAF si aprobat de seful sectiei, grafic transmis la Serviciul Aprovizionare al combinatului. Dupa aprobarea acestuia de directorul Directiei Aprovizionare, materialele solicitate sunt aduse in depozitul central de unde sunt preluate de gestionarii sectiei si introduse in magaziile sectiei. Introducerea in consum se face pe baza bonurilor de consum materiale intocmite de maistri si aprobate de seful de sectie.

Urmarirea productiei pe flux se face de catre cei trei lansatori coordonati de tehnicianul urmarire productie si presupune :

urmarirea operatiilor pe flux si repere.

intocmirea documentatiei finale pe repere.

tinerea evidentei rebuturilor.

Livrarea productiei este realizata tot de personalul din cadrul CAF si presupune desfasurarea urmatoarelor activitati :

intocmirea notelor de predare.

tineea evidentei productiei livrate in comparatie cu graficul de productie.

Activitatile de executie sunt specifice sectoarelor de prelucrari mecanice si producere de piese de schimb prin procedee de aschiere.

Aceste activitati sunt desfasurate de muncitori in timpul de munca productiv disponibil. Elementele specifice procesului de munca pentru activitatile personalului muncitor care lucreaza pe masini-unelte sunt :

v     operatia

v     faza

v     trecerea

v     manuirea

Aceste patru elemente combinate definesc procesul de munca caracterizat de urmatoarele tipuri de timp de munca :

Tpi - Timp de pregatire-incheiere

Top = t_b + t_a - Timpul operativ (suma dintre timpul de baza si timpul auxiliar)

Td = t_dt + t_do - Timpul de deservire (suma dintre timpul de deservire tehnica si organizatorica)

Ton - Timpul de odihna si necesitati firesti.

Norma de timp pe operatie (NT), pentru un numar de n piese dintr-un lot, sau timpul de munca remunerat, se determina cu formula :

Acesti timpi sunt normati pe fiecare reper si operatie de catre Atelierul de Proiectare Tehnologii Piese Schimb (APT-PS), din cadrul uzinei nr. 4. In cadrul acestui compartimet se folosesc, pentru simplificare doar doua categorii de timpi si anume :

Tpiu - Timpul de pregatire incheiere unitar, care = Tpi / n

Tui - Timpul unitar incomplet, care = Top + Td + Ton

Formula normei de timp pe operatie devine astfel :

NT = Tpiu + Tui

Aceste doua categorii de timp sunt inscrise pe fiecare bon de lucru, emis pentru fiecare operatie, pentru un anumit reper. Pe acelasi bon de lucru este normata si treapta de complexitate in lei/ora (tariful operatiei).

De regula tariful tehnologic al operatiei difera de tariful orar de incadrare al muncitorului care executa operatia respectiva.

Daca notam :

Tf_T - tariful tehnologic al operatiei dat prin tehnologie, si

Tf_M - tariful de incadrare al muncitorului

Atunci, numarul de operatii (piese) executate de un muncitor este influentat de indicele de concordanta tarifar (I_Tf), calculat cu formula :

Exista trei situatii :

I_Tf < 1

I_Tf

I_Tf > 1

In primul caz complexitatea operatiei de executat este mai mare decat nivelul de incadrare al muncitorului. Daca incadrarea este corecta, conform nivelului de pregatire, exista riscul ca acesta fie sa nu poata realiza piesa, sau sa o rebuteze, fie sa nu poata realiza numarul de piese cerut, deci productivitatea impusa de tehnologie.

In al doilea caz complexitatea piesei este la nivelul de incadrare al executantului si daca incadrarea este corecta, nu exista probleme de calitate si productivitate.

In al treilea caz complexitatea piesei este mai mica decat nivelul de incadrare al executantului. Daca timpii tehnologici sunt foarte riguros normati, in acest caz exisza riscul ca executantul sa nu-si poata realiza integral salariul. In general, acest tip de situatii se intalnesc atunci cand muncitori de categoria IV sau V trebuie sa execute lucrari de categorie inferioara. Experienta si indemanarea acestora este suficienta pentru a realiza acelasi numar de piese intr-un interval de timp mai mic decat cel normat, sau un numaar mai mare de piese in acelasi interval de timp normat, astfel incat sa-si poata realiza salariul integral.

Numarul de piese, sau operatii ce trebuiesc executate de catre un muncitor, pe o perioada de timp disponibil (T_D), pentru asigurarea integrala a salariului, se calculeaza cu formula :

n_o - numarul de operatii (piese) necesar a fi executate pentru realizarea integrala a salariului in perioada T_D.

Aceste elemente specifice procesului de munca sunt importante pentru ca ele sunt legate de normarea muncii, care constituie un instrument de planificare a productiei si fortei de munca.

In acelasi timp, folosita corect ca instrument de salarizare in acord, normarea muncii reprezinta un factor important de motivare a muncii intrucat asigura salarizarea personalului muncitor in functie de cantitatea si calitatea muncii.

In capitolul de analiza dignostic se va evidentia implicatiile eliminarii normarii muncii si salarizarii in acord individual a personalului muncitor din cadrul sectiei Prelucrari Mecanice.

Asigurarea calitatii

SC COST SA Targoviste are implementat sistemul de calitate ISO 9001, in conformitate cu reglementarile interne si internationale pentru sistemul de fabricatie si produsele specifice ramurii siderurgice realizate. In acest sens exista un Manual al Calitatii, care stabileste proceduri si instructiuni de lucru si control pentru asigurarea conformitatii produselor realizate.

Sectiile auxiliare, in special cele apartinand Uzinei nr. 4 mecanica, nu sunt integrate in sistemul calitatii intreprinderii.

La nivelul sectiei exista insa 4 controlori calitate, 3 in schimbul de zi si 1 in schimbul II, care controleaza, din punct de vedere dimensiona, piesele finite.

Controlul interfazic, pe operatii si faze, revine in sarcina maistrilor, care semneaza fiecare bon de lucru, pentru controlul calitatii.

La final piesele sunt controlate si contrasemnate de controlorii de calitate, care apartin Serviciului CQ (Controlul Calitatii).

In tabelul nr. 9. se reda evolutia rebutului pe perioada analizata.

Tabelul nr.9. Indicatori ai rebutului

Calitatea prieselor executate si nivelul rebutului este influentat, la nivelul sectiei, de mai multi factori, astfel :

v     Calitatea sculelor si SDV - urilor

v     Calitatea materiei prime

v     Starea tehnica a utilajelor si instalatiilor de lucru

v     Tehnologia de fabricatie

v     Organizarea locurilor de munca

v     Disciplina in munca

v     Nivelul de motivare a muncii

Gestiunea financiar-contabila

Activitatea financiar - contabila la nivelul sectiei este asigurata de contabilul sef de sectie si calculatoarea de salarii.

Desi fac parte din structura organizatorica a sectiei acestea se subordoneaza metodologic Serviciului de Gestiune a Materialelor si respectiv, Serviciului Salarizare, ce fac parte din Directia Economica a SC COST SA Targoviste.

Principalele activitati desfasurate sunt :

v     Gestiunea materialelor

v     Inventarierea patrimoniului

v     Intocmirea notelor contabile

v     Efectuarea post-calculatiei

v     Tinerea evidentei productiei neterminate

v     Gestiunea bugetelor

v     Calculul drepturilor salariale

v     Calculul retinerilor salarile

v     Calculul tichetelor de masa cuvenite conform timpului lucrat

v     Eliberarea adeverintelor salarial

Un accent deosebit se pune, in special in ultimii 2 ani ai perioadei analizate, pe gestiunea bugetelor si a principalilor indicatori economico-financiari.

In tabelul nr. 10. se prezinta evolutia bugetului pe capitole de calculatie si a principalilor indicatori urmariti la nivel de sectie.

Trebuie mentionat ca executia bugetului si incadrarea in sumele planificate face obiectul unei analize lunare la nivelul conducerii combinatului.

Planificarea bugetelor se face de catre Centrul de Analize Economice Preturi si Costuri, structura organizatorica aflata in subordinea directa a Directorului General Adj. Economic si Financiar.

Tabelul 10. Indicatori economico - financiari