Redresarea monofazata dubla alternanta

Redresarea monofazata dubla alternanta

O forma de unda mai neteda se poate obtine daca se foloseste o schema care sa redreseze ambele alternante ale tensiunii. Redresarea ambelor alternante se poate obtine in doua variante , anume : -alimentarea prin transformator cu priza mediana

-schema de redresare monofazata in punte

∙Alimentarea prin transformator cu priza mediana

Rezistenta de sarcina Rs este legata cu un capat , prin intermediul a doua elemente redresoare , la extremitatile infasurarii secundare a transformatorului de alimentare , iar cu al doilea capat , la o priza scoasa de la jumatea acesteia. Se obtin astfel intre punctele de alimentare a si b doua tensiuni sinusoidale u1 si u2 , egale in marime si defazate cu 180*.

In semiperioada in care punctual a este pozitiv fata de punctual 0 dioda D1 conduce si intreaga tensiune u2 se aplica pe rezistenta de sarcina Rs prin care va trece va curentul de sarcina. In acelasi timp punctual b este negative fata de punctual 0 , deci dioda D2 este blocata. In semiperioada urmatoare fenomenelor se inverseaza , adica dioda D2 conduce si D1 este blocata.

Curentii redresati id1 si id2 sunt defazati cu 180* , iar prin sarcina reprezinta suma in timp a curentilor de conductie a diodelor D1 si D2.Deoarece sunt sunt redresate ambele alternante , numarul fazelor secundare m=2. Marimile electrice caracteristice se determina cu ajutorul relatiilor.

Redresorul dubla alternanta cu punct median are schema, forma tensiunilor si schemele echivalente in semiperioadele distincte de functionare prezentate in figura.In cazul acestui tip de redresor transformatorul este necesar si trebuie sa aiba un secundar cu doua infasurari inseriate, care au acelasi numar de spire, cu un punct median intre ele, astfel ca sa furnizeze blocului redresor compus din doua diode doua tensiuni identice, u2. Ansamblul poate fi privit si ca doua redresoare monoalternanta legate la aceeasi sarcina, in cazul acesta rezistenta RS.

In prima semiperioada cele doua diode sunt polarizate astfel: D1 direct, plusul

tensiunii transformatorului la anod, iar D2 invers. Schema echivalenta este aceea din

figura 3.4.b (D1 scurtcircuit, D2 intrerupta) si tensiunea pe sarcina este egala cu u2,

adica o semialternanta pozitiva.

In a doua semiperioada cele doua diode sunt polarizate astfel: D1 invers,

minusul tensiunii transformatorului la anod, iar D2 direct. Schema echivalenta este

aceea din figura 3.4.c (D1 intrerupta, D2 scurtcircuit) si tensiunea pe sarcina este egala

cu minus u2 (negativa in acest semiinterval), adica din nou o semialternanta pozitiva.

Dezavantajele sunt: utilizarea a doua diode, necesitatea unui transformator

special ceea ce mareste mult pretul de cost dar si faptul ca o dioda suporta in polarizare

inversa o tensiune maxima de doua ori mai mare decat valoarea maxima a u

Schema de redresare monofazata in punte

Conexiunea in punte sau montaj Graetz permite redresarea ambelor alternante ale tensiunii , folosind un transformator de alimentare fara priza mediana in secundar. Tensiunea alternative de alimentare se aplica pe o diagonala , iar tensiunea redresata se obtine pe cealalta diagonala. Schema functioneaza in felul urmator : in timpul alternantei positive a tensiunii din secundar , curentul id1 poate trece prin circuitul format din dioda D1 , rezistenta de sarcina Rs , dioda D3 si infasurarea secundara a transformatorului , deoarece numai diodele D1 si D3 sunt polarizate in sensul de conductie.

In timpul alternantei negative trece un current id2 care se inchide prin circuitul format de dioda D2 , rezistenta de sarcina Rs , dioda D4 si infasurarea secundara a transformatorului. Dupa cum se observa , prin sarcina curentul are mereu acelasi sens , iar prin infasurarea secundara a transformatorului circula un current alternativ. Valorile medii ale tensiunii si curentului redresat si valorile effective ale curentului primar si secundar sunt aceleasi ca la transformatorul cu priza mediana , adica corespund cazului general , considerat pentru m=2.

Tensiunea inverse maxima pe dioda este redusa la jumatate fata de schema precedenta , deoarece intotdeauna in circuit sunt inseriate cate doua elemente redresoare.

Redresorul dubla alternanta in punte are schema, forma tensiunilor si schemele

echivalente in semiperioadele distincte de functionare prezentate in figura 3.5. In cazul

acestui tip de redresor, asa cum este de altfel prezentat, transformatorul poate lipsi.

Blocul redresor este format din 4 diode legate in punte (formand un patrulater)

intr-o anumita succesiune a terminalelor. La una din diagonalele puntii se conecteaza

sursa de tensiune alternativa sau secundarul transformatorului daca acesta exista, iar la

a doua diagonala se conecteaza sarcina R, in cazul acesta.

In prima semiperioada sunt polarizate direct diodele D2 si D3 si sunt polarizate

invers diodele D1si D4. Schema echivalenta este aceea din figura 3.5.b (D2, D3

scurtcircuit, D1, D4 intrerupte) si tensiunea pe sarcina este egala cu u2, adica o semialternanta pozitiva.

In a doua semiperioada sunt polarizate invers diodele D2 si D3 si sunt

polarizate direct diodele D1si D4. Schema echivalenta este aceea din figura 3.5.c (D2,D3 intrerupte, D1, D4 scurtcircuit) si tensiunea pe sarcina este egala cu minus u2(negativa in acest semiinterval), adica din nou o semialternanta pozitiva. Se obtine inacest fel o redresare dubla alternanta la fel ca in cazul anterior.Avantajul schemei, valoarea medie dubla fata de redresarea monoalternanta si deci o eficacitate dubla a redresarii dar si faptul ca este nevoie de o singura sursa de tensiune. In plus, diodele suporta in polarizare inversa o tensiune maxima egala cu valoarea maxima a u2

Dezavantajele sunt: utilizarea a patru diode, adica un pret mai mare si pierderi

duble de energie pe diode fata de cazul anterior.