TEHNOLOGIA PRELUCRARII PE STRUNGURI AUTOMATE MONOAXIALE CU CAP REVOLVER

TEHNOLOGIA PRELUCRARII PE STRUNGURI AUTOMATE MONOAXIALE CU CAP REVOLVER

Sunt destinate prelucrarilor din bara calibrata a pieselor de complexitate medie la care , piese care au mai multe suprafete concentrice exterioare si interioare avand utilizare larga in industria constructiilor de masini cat si in cea de automobile.Sunt prevazute cu un numar de sanii transversale si un cap revolver cu axa perpendiculara pe axa arborelui principal pentru care exista alezaje pentru scule in care sunt fixate sculele care lucreaza cu ;

Existenta in afara saniilor transversale si a capului revolver permite prelucrarea unor piese mai complicate decat automatele de strunjit longitudinal.Caracteristica principala este diametrul de trecere al barei prin arborele principal care poate fi .

Se fabrica la SARO Targoviste automatele SARO-16, SARO-25, SARO-42 si SARO-60. In prezent se fabrica si SARO 16 C , SARO 25 C, SARO 42 C si SARO 65C

Cifra dupa denumirea de SARO reprezinta diametrul maxim a barei semifabricat ce poate fi utilizata pe acel strung automat revolver orizontal.

1. Posibilitati tehnologice

Pe automatele revolver se pot executa urmatoarele tipuri de prelucrari

1. strunjirea longitudinala cu scule prinse in capul revolver si pozitionate radial.
2. strunjirea transversala cu cutite profilate fixate in saniile transversale (fig. 34)
3. prelucrarea alezajelor axiale prin gaurire, largire, alezare;
4. filetarea exterioara sau interioara cu filiere respectiv tarozi sau cu capete de filetat. In cazul filetelor, dupa umar filetarea se face cu un cutit si un dispozitiv special pentru filetat (fig. 35, fig. 36).

Strunjirea longitudinala se poate face cu cutite radiale (fig. 32)si cutite tangentiale (fig.33)

Ciclul de lucru a automatelor monoax revolver incepe cu faza auxiliara de alimentare cu semifabricat. Aceasta se realizeaza automat prin avansul barei pana la opritorul montat in unul din locasele canului revolver si daca toate sunt ocupate cu alte scule pana la opritorul basculant.

Alimentarea se realizeaza cu ajutorul mecanismului de avansare si strangere cu bucsa elastica montata in arborele principal tubular sau cu bucsa de avans exterioara.

Pentru aducerea in pozitie de lucru a fiecarei scule din capul revolver este

necesara o miscare auxiliara de rotire periodica a capului revolver dupa care, in prealabil, s-a produs retragerea saniei pana la un opritor (fig. 37.)

Cand rola B a ajuns in punctul cel mai inalt a portiunii de comanda a camei k, rola B cade pe portiunea joasa a camei k si atunci sania se retrage rapid pana la opritorul A dupa care are loc indexarea care se face cu un mecanism cruce de Malta.

Pentru asigurarea vitezei de aschiere necesara diferitelor faze de prelucrare automata cu cap revolver exista posibilitatea de a realiza in cadrul aceluiasi ciclu de

prelucrare doua valori pentru turatia arborelui principal. O turatie mai ridicata utilizata pentru faze de strunjire si gaurire si altele de acelasi gen pentru care rotirile sunt pe stanga si o turatie mai lenta utilizata pentru fazele de filetare la care rotirea este pe dreapta, valorile acestor turatii sunt reglabile prin roti de schimb. La automatele mari cu d>40 se pot schimba 4 turatii - 2 mai ridicate si 2 mai lente.

Deplasarea automata ale saniilor transversale precum si a capului revolver sunt comandate de came schimbabile montate pe axul de comanda a automat. numit ax cu came principal.

Pentru ca fazele auxiliare de avans rapid al saniilor de rotire a capului revolver, precum si de comutare a sensului de rotire a arborelui principal sa se execute intr-un timp mai scurt, acestea sunt comandate de un ax cu came auxiliar ce are o turatie constanta.

2. Proiectarea tehnologiei de prelucrare pe acest automate implica parcurgerea urmatoarele etape:

studiul desenului de executie si verificarea tehnologicitatii constructiei piesei;

alegerea semifabricatului, calcularea lungimii l si a cantitatii de material necesara;

alegerea strungului automat;

stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare;

alegerea sculelor, portsculelor, dispozitivelor si verificatoarelor necesare;

determinarea parametrilor regimului de aschiere;

calculul lungimilor curselor de lucru;

calculul numarului de rotatii echivalente ale arborelui principal pentru fazele de lucru;

stabilirea turatiei optime;

calculul duratei ciclului de lucru;

determinarea distantelor de inchidere;

stabilirea pozitiei centrului rolei pe cama la inceputul si sfarsitul curselor de lucru;

determinarea pozitiei de reglare a capului revolver;

determinarea unghiurilor pentru miscarile neproductive;

calculul unghiurilor aferente miscarilor de lucru;

completarea fisei de calcul;

intocmirea ciclogramei;

completarea planului de operatii;

elaborarea desenelor de executie ale camelor.

Cele mai importante momente in realizarea procesului de proiectare a tehnologii de fabricatie pe aceste strunguri monoax cu cap revolver sunt

1. stabilirea succesiunii fazelor de lucru;
2. calculul de reglare a automatului;
3. proiectarea camelor;

1.Stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare

La aceasta etapa trebuie sa se realizeze o repartizare a fazelor pe sculele asezate pe saniile transversale cat si a sculelor din capul revolver cu suprapunere a acestor faze astfel incat sa se asigure o durata minima a ciclului de prelucrare.

2.Calculul de reglare automatului

In acest caz se parcurg foarte multe subetape:

• se calculeaza lungimile de cursa ;
• se calculeaza numarul de rotatii echivalente ale arborelui principal pentru fazele de lucru ;
• se calculeaza durata totala a fazelor de lucru ;
• se calculeaza durata aproximativa a ciclului de lucru ;
• se calculeaza durata aleasa ;
• se determina lungimile de inchidere;
• se determina razele camelor: raza de sfarsit de cursa (), raza de inceput de cursa ();
• unghiul total pe cama a fazelor neproductive
• se determina unghiul total pe cama pentru fazele auxiliare ;
• se repartizeaza pe fazele de lucru ;
• se traseaza cama.