Grup Scolar Agricol Focsani

Absolvent: Bancila Ionut

Vopsirea prin pulverizare

Memoriu explicativ

Pregatirea suprafetelor pentru vopsit este o operatie ampla si cuprinde o serie de verificari realizate asupra suprafetei, asupra cuptorului de incalzire precum si verificarea presiunii aerului de fluidizare. De asemenea trebuie sa se urmareasca si existenta sau aparitia pe parcurs a unor defectiuni si remedierea acestora.

Respectarea timpului de imersare precum si asigurarea unei bune functionari a dispozitivelor specifice fiecarui tip de piesa conduc la imbunatatirea substantiala a calitatii acoperirii.

Vopsirea prin pulverizarepresupune aplicarea vopselei sub forma de particule fin divizate care pe piesa se unesc din nou formand o pelicula.

Deosebirea dintre pulverizare si pensulare consta in aspectul suprafetei.

Pulverizarea asigura o distributie uniforma a particulelor realizand o grosime constanta.

Exista mai multe procedee de a distribui vopseaua: pulverizare pneumatica, pulverizare hidraulica si pulverizare centrifuga, fiecare metoda reprezentand avantaje si dezavantaje.

Pentru a obtine o productivitate maxima, respectiv o calitate superioara si o pierdere minima de vopsea trebuie sa se tina cont in principal de pasul si distanta optima de pulverizare.

Din punct de vedere al alimentarii cu vopsea se disting:

-pistoale cu alimentare interna;

-pistoale cu alimentare externa.

Din punct de vedere al fortei care face vopseaua sa ajunga in pistol exista:

-pistoale cu alimentare prin gravitate;

-pistoale cu alimentare prin aspiratie;

-pistoale cu alimentare prin presiune.

Calitatea peliculei este influentata de ceata fina de ulei si umiditate continuta de aerul comprimat necesar pulverizarii pneumatice.

De aceea este necesar si un separator special construit. Pe acesta se monteaza reductorul de presiune.

Furtunurile servesc pentru conducerea aerului sau a vopselei.

Pistoalele automate de vopsire functioneaza dupa unul din cele doua principii de utilizare:

-fie sunt mentinute fix;

-fie devin mobile.

Pentru a nu pulveriza vopseaua in spatiile dintre piese exista sisteme mecanice sau electrice care comanda oprirea, respectiv declansarea pistoanelor.

Pulverizarea hidraulica este operatia de transformare a unui lichid in particule pulverizate sub actiunea presiunii transmise prin masa lichidului.

Utilajul este alcatuit dintr-o pompa de inalta presiune, furtunul de alimentare si pistolul propriu-zis.

Piesa cu cel mai mare rol functional este ajutajul de pulverzare.

Ca avantaje putem mentiona o calitate superioara putem mentiona o calitate superioara celei pneumatice si un grad de utilizare a vopselei mai ridicat.

Pentru obtinerea unei calitati net superioare s-au realizat pistolul electromagnetic si pistolul cu perna de gaz.

Acestea la randul lor prezinta atat avantaje cat si dezavantaje.

Emailurile se folosesc pentru separarea si intretinerea autovehicolelor.

Romflexurile se folosesc la protectia anticoroziva a intradosului autovehicolelor.

Epodurile se folosesc la protectia anticoroziva a caroseriei autoturismelor.

Nitrolacurile se folosesc pentru acoperirea suprafetelor metalice a automobilelor.

Dintre acestea enumeram:pasta de lustruit utilizata pentru lustruirea caroseriei autovehicolelor dupa acoperirea cu nitrolac si movolin super folosit pentru lustruirea si intretinerea caroseriilor care au fost finisate cu nitroceluloza.

Locurile de munca trebuie sa fie curate si bine luminate.

Incaperile trebuie sa fie prevazute cu instalatie de ventilatie.

Trebuie sa se respecte normele P.S.I.

Toti muncitorii vor fi dotati cu imbracaminte de protectie speciala.

Personalul va respecta cu strictete instructiunile de functionare si intretinere a utilajelor, constructiilor, etc.

Pregatirea suprafetelor

pentru vopsit

Pentru vopsire, se verifica intai suprafata din punct de vedere al pregatirii pentru vopsire, apoi se verifica daca temperatura cuptorului de incalzire corespunde tipului de piesa care va fi acoperit prin procedeul de vopsire in pat fluidizat. La cufundare se verifica presiunea aerului de fluidizare.

Dupa cufundarea in pulbere, se controleaza cu atentie daca piesa respectiva este acoperita insuficient ; in cazul in care apar puncte pe piesa inca fierbinte, se arunca cu mana pulbere pe zona care trebuie retusata.

Atunci cand defectiunea este mai mare si nu poate fi retusata pe banda, piesa se desprinde de pe transportor si se remediaza pe o masa de lucru special amenajata. Remedierea se face prin indepartarea acoperirii in zona respectiva, slefuirea cu panze abrazive si decrosarea locala cu tampon imbibat in benzina de extractie sau tricloretilenic.

Dupa aceasta,centrul defectiunii va fi incalzit moderat cu un arzator de gaz metan.Incalzirea se face pana la topirea acoperirii vecine.

Apoi pulberea este aruncata cat mai uniform posibil pe locul incalzit.

Daca cufundarea in baia cu pulbere se face manual , trebuie sa respecte pe cat posibil timpul de inversare , in functie de caracteristicile piesei si grosimea dorita a acoperirii.

Cand forma piesei este mai complicata, piesa trebuie agitata usor in baie.

In acest fel se va inbunatati in mod substantial calitatea acoperirii.

In general, timpul de imersare la acest procedeu variaza intre 3 si 5 secunde, pentru o grosime de acoperire intre 250 si 300 milimetri. In atelierul de vopsire trebuie sa existe afisat la loc vizibil temperatura de incalzire si timpul de cufundare care trebuie respectat pentru toate piesele ce vor fi acoperite.

La procedeul manual vopsitorul trebuie sa posede dispozitive specifice fiecarui tip de piesa pentru introducere in cuptor, in baia de acoperire, atunci cand se cer acoperiri lucioase, la baia de racire cu apa rapida. Dispozitivele de apucare trebuie sa fie astfel construite incat sa nu acopere sau sa deterioreze suprafetele care trebuie protejate.

Vopsitorul trebuie sa aiba manusi din din tesaturi de astbest care astfel sa-l protejeze de eventualele arsuri datorita temperaturilor ridicate a pieselor. In timpul cand instalatia nu functioneaza, baile de imersare se vor acoperi.

Tehnologia vopsirii

prin pulverizare

Vopsirea prin pulverizare consta in aplicarea vopselei sub forma de particule fin divizate care, descompunandu-se pe piesa in aceasta stare, se unesc din nou formand o pelicula.

Pelicula obtinuta prin pulverizare se deosebeste de cea obtinuta prin pensulare numai in ceea ce priveste aspectul suprafetei.

Pensula lasa urme paralele , prin pulverizare se obtine o multime de proeminente intrepatrunse de dimensiuni foarte mici.

Cu cat capacitatea de intindere este mai buna cu atat aceste urme se atenueaza . Intinderea perfecta nu s-ar putea distinge la vopsirea prin pulverizare de una obisnuita prin pensulare.

Vopsirea prin pulverizare este preferabila altor metode deoarece prin pulverizare se asigura o distributie mult mai uniforma a particulelor indiferent de directie, si ca atare se realizeaza o grosime constanta, de asemenea nu este prea complicata.

Cu cat finetea particulelor de vopsea este mai mare , cu atat finetea particulelor este mai buna.

Dimensiunea particulelor pulverizate oscileaza intre 6 si 20 mm.

Valoarea minima se obtine pentru vascozitate scazuta, pozitia si capacitatea de intindere.

Exista mai multe procedee de a distribui vopseaua sub forma de particule hidraulice la joasa si la inalta presiune, pulverizarea centrifugala.

Pulverizarea pneumatica prin ejectie se bazeaza pe prioritatea aerului comprimat ca prin expadare sa absoarba si sa divizeze in particule foarte fine firul de vopsea care iese din ajutajul de diametru de 1 si 2,5mm.

Pulverizarea hidraulica consta in divizarea jetului de vopsea care iese dintr-un ajutaj de forma speciala in momentul cand se izbeste de aerul atmosferic.

Pulverizarea centrifugala se realizeaza prin intermediul fortei centrifuge care desprinde pelicula de vopsea pe o suprafata de rotatie.

Cu cat forta centrifuga este mai mare cu atat finetea particulelor este mai avansata.

Avantaje si dezavantaje: vopsirea prin pulverizare asigura o pelicula uniforma ca aspect si grosime; se poate aplica pe orice suprafata utilizand toata gama de materiale de vopsire dirijand si grosimea.

Latimea urmei de vopsire pentru pistoale obisnuite este cuprinsa intre 200 si 500 milimetri.

Viteza de trecere se socoteste de 20mm/min.

Pasul de pulverizare reprezinta latimea cu care s-a avansat cu ocazia celei de-a doua treceri, el este mai mic decat latimea urmei vopsite deoarece straturile se suprapun pe margini, care sunt mai putin pline.

De obicei pasul se ia egal cu 70% din latimea urmei vopsite.

Distanta de pulverizare constituie distanta optima la care trebuie sa se tina pistolul fata de obiect pentru a avea o productivitate maxima la o calitate superioara si o pierdere minima de vopsea.

Distanta optima depinde de marimea ajutajului pistolului, presiunea aerului, calitatea vopselei; valorile ei sunt cuprinse intre 150 si 400 mm. Caracteristicile mentionate determina productivitatea pistoalelor, care variaza intre 100 si 500 m /h , suprafata vopsita.

Pulverizarea cu materiale preincalzite

Pentru realizarea particulelor cu aspect superior , materialele de vopsire se dilueaza inainte de utilizare, pana la valori destul de mici in ceea ce priveste vascozitatea ( de regula, 18-25 s cu palnia de O4 ).

Cantitatea de diluant, inclusiv dizolvantii initiali ai vopselei cu care impreuna formeaza componentele volatile, pentru vopselele pe baza de rasini sintetice, poate ajunge pana la 50% din totalul materialului utilizat, iar pentru vopselele pe baza de nitroceluloza pana la 75-90%.

Componentele volatile realizeaza depunerea unui strat cat mai uniform, fara sa influenteze asupra proprietatilor peliculei.

Diluarea nu este singura cale pentru a reduce vascozitatea; incalzirea materialelor de vopsire conduce, de asemenea, la acelasi rezultat.

Fig. 1. Schema procesului de pulverizare pneumatica: b- latimea urmei vopsite; v- pasul de pulverizare; l- distanta de pulverizare.

Daca se incalzesc materialele de vopsire in starea in care se livreaza de la fabrica furnizoare ( cu o vascozitate de peste 100 s cu palnia de O4 ) , la o temperatura de circa 70 , vascozitatea se reduce in aceeasi masura ca in cazul diluarii.

Incalzirea vopselelor creeaza o serie de dificultati: daca s-ar incalzi tot vasul de alimentare cu vopsea, deci s-ar mentine vopseaua incalzita pe toata durata vopsirii, in loc ca dizolvantii sa se volatilizeze din pelicula, se vor evapora chiar din aceste vase; pentru anumite tipuri de vopsele care se polimerizeaza sau se condenseaza, procesul de intarire incepe chiar din aceasta faza, putand duce la ratarea sarjei.

Rezulta ca vopseaua trebuie incalzita un timp cat mai scurt, imediat inainte de aplicare si la o temperatura cat mai constanta; de asemenea, trebuie sa se tina seama ca procesul se preteaza fara risc pentru vopselele a caror uscare se produce fara transformare chimica.

Se ia in considerare si faptul ca temperatura de fierbere a componentelor volatile trebuie sa fie peste temperatura de incalzire a materialelor de vopsire. Contrar , s-ar produce multe deranjamente ( presiuni in furtunul de vopsea, intreruperi, uscari ale particulelor pulverizate inainte de a ajunge pe piesa).

Utilajul.(Fig.2)

In principiu, in circuitul dintre sursa de alimentare a pistolului cu vopsea si pistol se monteaza un incalzitor.

El este format dintr-o manta metalica incalzita cu aer cald, sau cu apa calda, in interiorul careia se afla serpentina pentru incalzirea vopselei.

Aerul cald se obtine prin insuflarea aerului rece peste o baterie de rezistente electrice.

In cazul incalzirii cu apa calda, in aceeasi manta cu serpentina de vopsea se introduce si o serpentina pentru abur care cedeaza caldura apei si aceasta, in continuare, vopselei.

Apa poate fi incalzita de asemenea, cu o rezistenta electrica.

Incalzirea cu apa calda, desi asigura o mai buna transmitere a caldurii, este mai putin recomandabila din cauza inertiei termice mari ( la inceput dureaza un timp mai lung pana cand se reincalzeste apa, iar la sfarsit, apa calda se raceste incet). Incalzirea cu aer cald nu prezinta aceste deficiente, in schimb este mai complicata.

Fig. 2 Sectiune printr-un incalzitor de vopsea: 1- intrarea vopselei reci; 2- iesirea vopselei calde; 3- robinet de evacuare pentru vopsea; 4- intrarea aburului; 5- iesirea condensatului; 6- robinet pentru evacuarea apei (glicerina, ca mediu de incalzire).

Avantaje si dezavantaje

Aplicarea vopselelor preincalzite prezinta urmatoarele avantaje: prin reducerea gradului de diluare, concentratiile in vapori de dizolvanti si in ceata de vopsea sunt mai mici si astfel scade nocivitatea.

Grosimea peliculei obtinute intr-un singur strat poate varia intre 40 si150 um simplificandu-se tehnologia prin reducerea numarului de straturi,desi grosimea peliculei se respecta.

Datorita aplicarii in strat gros, capacitatile de acoperire si nivelare cresc, iar porozitatea provocata de volatilizarea diluantilor se reduce. In sfarsit, procedeul este economic pentru ca se reduce consumul de diluanti cu 50-75%.

Procedeul are si dezavantaje: nu se preteaza oricarui tip de materiale de vopsire ( in general, pentru cele cu transformare chimica) si pretinde, in masura posibilitatilor, lucrul neintrerupt.

Scule si dispozitive utilizate

pentru vopsire

Pistoalele de pulverizare pneumatica pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

Din punct de vedere al alimentarii cu vopsea se disting pistoale cu alimentare interna si pistoale cu alimentare externa.

In pistoalele cu alimentare interna exista o cupa inferioara ca pozitie fata de pistol, care se incarca periodic cu vopsea,iar din aceasta se alimenteaza pistolul.

Capacitatea cupei superioare este de obicei de 0,5l, iar a cupei inferioare poate creste pana la 1l.

Jetul de vopsea pulverizata are forma conica,cu varful catre axa pistolului. Datorita gaurilor suplimentare din ajutajul pentru aer, se poate modifica sectiunea jetului de vopsea, de la forma circulara pana la una eliptica.

Exista pistoale care prezinta numai doua orificii pentru aplatizarea jetului.

Ajutajul cu mai multe orificii permite o reglare mai buna si ajuta si la divizarea mai fina a particulelor,care sunt mai groase decat cele de pe centru.

Gradul de aplatizare a elipsei se regleaza modificandu- se debitul de aer comprimat cu surubul 12.

Fig. 3. Sectiune prin pistolul de pulverizare

Parti componente ale pistolului de pulverizare:

1.canale pentru pulverizare laterala

2.piulita de fixare a etajului

3.ajutaj pentru vopsea

4.camera de distributie

5.corpul capului pistolului

6.ac

7.garnitura

8.presetupa

9.reglarea pulverizarii laterale

10.stift

11.capac

12,13,14 suruburi de reglare a aerului

15.surb de reglare a debitului de vopsea

16.arc

17.tija supapei

18.arcul supapei de aer

19.presetupa supapei de aer

20.corpul supapei de aer

21.tragaci

22.sant

23.maner

a)canal pentru aer

b)con de etansare

c)capul aerului

d)camera de presiune constanta

e)deschidere centrala a capului de pulverizare

f)camera de presiune variabila

g)deschidere suplimentara pentru aer

h,i,j,l)orificii pentru capul de pulverizare

Debitul de vopsea se regleaza prin surubul 15, care regleaza acul, obligandu-l sa se retraga mai mult sau mai putin fata de ajutaj. In momentul apasarii pe tragaci, prin actiunea tijei supapei 17 se deschide supapa care permite intrarea aerului comprimat si apoi si acul 6, cand incepe pulverizarea propriu-zisa.

Pistoalele se caracterizeaza prin latimea urmei vopselei, viteza de trecere, pasul de pulverizare si distanta de pulverizare.

Latimea urmei vopsite pentru pistoalele obisnuite este cuprinsa intre 200 si 500 mm . Viteza de trecere se socoteste de circa 20 m/min.

Din punctul de vedere al fortei care face vopseaua sa ajunga in pistol exista pistoale alimentate prin gravitatie, aspiratie si presiune.

Cele cu cupa superioara se alimenteaza prin gravitatie.

Cele cu cupa inferioara se alimenteaza prin aspiratie, iar la cele cu alimentare externa vopseaua intra in pistol cu o oarecare presiune[(0,3-1)10 N/m ].

Orice pistol se compune din capul pistolului,mecanisme de reglare si comanda , capul de pulverizare si alte piese marunte.

Corpul se construieste din aliaje de aluminiu iar celelalte piese din alama si otel. Partea cea mai importanta a pistolului este capul de pulverizare care consta din ajutajul pentru materialul de vopsire si ajutajul pentru aerul comprimat.

Totodata, ajutajul pentru material este asezat in interiorul celui de aer, pozitie concentrica. Ajutajul se face din aliaj din otel tratat pentru a rezista la actiunea abraziva a picmentilor.

Diametrul ajutajului pentru material variaza intre 1-1,5 mm si se confectioneaza din otel tratat. Ajutajul pentru aer este concentric cu cel pentru material.

El poate fixa axa pistolului intr-o pozitie oarecare cu piulita. In el se gasesc o serie gauri sub diverse unghiuri.

Dispozitive pentru pulverizare

Separatorul de apa si ulei

Aerul comprimat necesar pulverizarii pneumatice contine o ceata fina de ulei si umiditate, deosebit de daunatoare calitatii peliculei. Aceasta ceata poate ajunge in pistolul de vopsire, in special cand exista un consum mare de aer comprimat.

Desi rezervoarele de aer comprimat, pe banda functia de depozitare, prezinta si rolul de separator de apa si ulei, pentru siguranta suplimentara, pe langa cabina de vopsire se instaleaza si un separator special construit.

Separatorul functioneaza dupa principiul sedimentarii cetii compusa din apa si ulei(care este mai grea decat aerul) fiind ajutat in aceasta actiune si de interpunerea unor sicane in calea aerului, care contribuie la depunerea acestor impuritati.

Ca sicane se utilizeaza,in multe cazuri,un strat de cocs asezat intre site si garnituri de pasla.

Aerul comprimat intra pe la partea superioara 5 a separatorului,trece printr-o teava 7 pana la partea inferioara se intoarce cu 180 si trece prin elementul filtrant, de unde iese purificat prin orificiul cu robinet 11 si cu reductor de presiune 9 ale capacului superior.

Reductorul de presiune 9 este montat, de obicei, pe separatorul de apa si ulei. Este format dintr-o membrana si un arc reglabil.

Fig. 4.Separator de apa si ulei: 1-corpul separatorului; 2- capac; 3- cocs; 4-pasla;5-racord pentru admisiunea aerului; 6-robinet cu cep; 7-teava; 8- supapa de siguranta;9- reductor de presiune; 10- robinet de purjare; 11- robinet pentru iesirea aerului purificat

Este format dintr-o membrana si un arc reglabil.

Comprimand arcul pentru o anumita forta de strangere membrana inchide sectiunea de trecere a aerului atunci cand presiunea tinde sa creasca peste valoarea fixata anterior si se deschide la scaderea presiunii.

Furtunurile servesc la conducerea aerului sau a vopselei. Se recomanda furtunurile cu un perete cat mai subtire pentru a nu fi grele si pentru a avea o suplete cat mai ridicata.

Ele trebuie sa fie rezistente la presiune de 10 10 N/m si confectionate din materiale insolubile( de exemplu-teflon - politetrafluor-etilena ). Dupa o utilizare indelungata, daca furtunul nu se spala la terminarea lucrului, se ingroasa cu coji de vopsea care ingreuneaza conditiile de exploatare.

Pistoalele automate de vopsire inlocuiesc munca manuala prin pulverizarea automata. Exista doua principii de utilizare: pistoalele de vopsire sunt tinute fix, iar piesele sunt aduse pe rand prin fata pistoalelor prin intermediul unui lant transportor, sau, pistoalele devin si ele mobile.

In primul caz, pistoalele cu pulverizare continua, asezate in diferite planuri si pozitii, in functie de forma obiectelor, acopera pe rand suprafetele care vin in directia jetului de pulverizare.

In celalalt caz, prin intermediul unor ghidaje, pistolul urmareste profilul piesei , mentinandu-se la distanta constanta si executand o miscare de du-te vino.

Pentru a nu pulveriza vopseaua in spatiile dintre piese exista sisteme mecanice sau electrice care comanda oprirea, respectiv declansarea pistoanelor.

Sistemele electrice se bazeaza pe intreruperea curentului electric (generat de o fotocelula de pe latura opusa) in momentul cand piesa de vopsit trece intre sursa de lumina si celula fotoelectrica.

Sistemele mecanice fac apel la modificarea pozitiei unui dichet care isi schimba pozitia si o traduce tot intr-un semnal electric prin care sunt actionate sisteme electromagnetice de pornire-oprire.

Productivitatea sistemelor automate depaseste mult pe cea a muncii manuale,insa calitatea este inferioara.De aceea productia se organizeaza astfel incat ultima vopsire sa fie executata tot de un muncitor calificat.

Deficientele vopsirii automatizate se datoreaza faptului ca, prin pulverizare continua, pe ajutaj se pot forma depuneri de vopsea care duc la deformarea jetului de pulverizare si la vopsirea incompleta sau cu defecte.

Vopsirea prin pulverizare

hidraulica

Daca un lichid tinut sub presiune ridicata este lasat sa curga printr-un orificiu de dimensiuni mici se observa tendinta de transformare a jetului intr-un fascicul de particule pulverizate.

Cu cat presiunea lichidului este mai mare, cu atat pulverizarea este mai avansata. Finetea pulverizarii mai este ajutata si de forma ajutajului prin care este refulat lichidul.

Pulverizarea hidraulica este operatia de transformare a unui lichid in particule pulverizate sub actiunea presiunii transmise prin masa lichidului.

La pulverizarea hidraulica, particula are viteza maxima chiar la parasirea ajutajului si se micsoreaza treptat pana la anulare datorita izbirii de aerul atmosferic.

In consecinta , singura conditie ca particula sa se depuna pe obiect este de a avea suficienta energie pentru a atinge obiectul.

Presiunile utilizate frecvent pentru acest procedeu de pulverizare realizeaza intre 10 si 80 10 N/m .

Utilizarea presiunilor catre valoarea maxima este in functie de posibilitatile practice de realizare.

Utilajul se compune dintr-o pompa de inalta presiune, furtunul de alimentare si pistolul propriu-zis.

Fig. 5 Schema de principiu a pompei hidraulice: 1- corpul pompei de aer; 2- piston; 3 - tija; 4- intrarea aerului comprimat; 5 - sertar; 6 - corpul pompei hidraulice; 7 -piston; 8 - refularea vopselei sub presiune; 9 - supapa de retinere.

Pompa se compune din doi cilindri coaxiali, 1 si 6, in care oscileaza cate un piston (2 si 7).

Pistoanele sunt legate intre ele cu o tija 3. In primul cilindru, cu diametrul mare, se introduce alternativ, pe fiecare fata a pistonului, aer comprimat la presiunea obisnuita a retelei [(2-4)*10 N/m ] avand, deci, rolul de motor asociant, iar al doilea cilindru serveste ca pompa.

Raportul suprafetelor celor doua pistoane este de circa 30:1, ceea ce inseamna ca utilizandu-se o presiune a aerului de 2 10 N/m se realizeaza o presiune a vopselei de 60 10 N/m .

Pistolul hidraulic este mai simplu decat cel pneumatic.

Piesa cu cel mai mare rol functional este ajutajul de pulverizare; acesta prezinta o deschidere ovala (pentru a obtine un fascicul plat) cu raportul axa mare la axa mica de 0,2/0,1 mm.

Pentru a rezista actiunii abrazive a pigmentilor, se confectioneaza din compusi foarte duri(carbura de wolfram).

Avantajele si deyavantajele vopsirii prin pulverizare hidraulica: este superioara celei pneumatice deoarece ceata de vopsea care se formeaza in timpul lucrului este mai redusa, deci se asigura conditiile de protectie a muncii printr-o ventilatie mai redusa, de asemenea gradul de utilizare a vopselei este mai ridicat, realizandu-se astfel economie de vopsea.

Desi nu se utilizeaza aer comprimat direct in procesul de pulverizare, se utilizeaza insa la actionarea pompei.

Ca dezavantaj se mentioneaza faptul ca finetea pulverizarii hidraulice, cu compresor sau pompa, ca agregate separate, este greoaie deoarece presupune existenta acestor utilaje, destul de grele, la locul de munca.

Exista cazuri in care este dificil sau neeconomic sa se deplaseze aceste instalatii (vopsiri de reparatie) in acelasi timp, se cere ca lucrarea sa fie efectuata cat mai curat, cu o cantitate de ceata cat mai redusa.

Pentru aceste scopuri s-au realizat pistolul electromagnetic si pistolul cu perna de gaz.

Efectul de pulverizare pentru ambele tipuri de pistoale se obtine tot prin presiunea hidraulica exercitata asupra vopselei.

Pistolul electromagnetic, ca forma, este asemanator pistolului pneumatic, insa cu dimensiuni mai mari.

Presiunea se realizeaza ca si la pompele hidraulice, cu un piston care se misca intr-un corp de pompa 3, prevazut cu o serie de supape.

Miscarea pistonului este asigurata de un electromagnet 1, care atrage un miez mobil si prin intermediul unei tije, impinge pistonul.

Readucerea pistonului in pozitie normala este asigurata de un arc.

Presiunea realizabila cu acest pistol poate oscila intre 3 si 30 10 N/m cu o productivitate de 170g vopsea/minut.

Pistolul cu perna de gaz se compune dintr-o butelie metalica cu o capacitate de 300-500ml.La partea superioara este montat capul de pulverizare 1 care comunica cu interiorul buteliei printr-un tub 4, care ajunge pana la fund. Tot la interior se mai pune si o bila metalica 5, care ajuta la omogenizarea vopselei 3, inainte de utilizare.

Capul de pulverizare se compune dintr-o carcasa in care este montat ajutajul de pulverizare.

Functionarea este conditionata de apasarea pe clapeta din cap, care deschide ventilul.

Butelia se incarca numai la fabrica furnizoare.

Perna de gaz 2 de deasupra lichidului are presiune la ( 6-7) 10 N/m . Gazul trebuie sa fie inert fata de liantul vopselei( sa nu reactioneze cu el), partial sa se dizolve in vopsea si sa iasa din capul de pulverizare la presiune atmosferica. Gazul dizolvat expadeaza si ajuta la o divizare mai fina a particulelor.

Avantajele si dezavantajele acestor tipuri de pistoale ( pulverizatoare), deoarece cel de-al doilea nu seamana cu un pistol, permit pulverizarea fara compresor si actioneaza prompt, cu greutati reduse, nu produc multa ceata.

Ca dezavantaj se mentioneaza ca utilizarea pistolului electromagnetic nu este recomandabila pentru lucrari de serie , ci numai pentru cele ocazionale, iar a pulverizatorului cu perna de gaz numai pentru reparatii sau vopsiri cu suprafete mici ( maxim 2-4 m ).

La pompele hidraulice pentru vopsire si instalatiile moderne de vopsire, alimentarea pistolului de pulverizare nu se mai realizeaza prin simpla gravitatie sau aspiratie, ci de la o statie exterioara care trimite vopseaua sub presiune.

Emailuri si lacuri folosite la

repararea automobilelor

Email:-epodur, super, ema, sodilac, 5001, 5044, 5046,

5620, 815-8.

-se foloseste pentru repararea si intretinerea

autovehiculelor.

-suprafata de vopsit se curata de oxizi si grasimi

dupa care se slefuieste usor cu hartie fina de

slefuit; apoi se aplica un strat de grund anticoroziv

cu pensula sau cu pistolul. Timpii de uscare dupa

grunduire h:16. Emailul se aplica in doua straturi cu

pistolul la interval de 15 minute.Timp de uscare 12h

pentru formarea peliculei specifice si 14h pentru

uscarea in profunzime.

-consum specific g/m :100.

Romflexil:

-PC404 lac,PC505 lac.

-se foloseste la protectia anticoroziva a intradosului

autovehiculelor( usi, podea, sub tabloul de bord,etc)

Suprafetele de protejat se curata de oxizi cu peria de

sarma, se degreseaza cu solvent(toluen, benzina,etc)

dupa care se grunduiesc cu grund M.

-se aplica cu pensula sau cu pistolul in doua straturi

la interval de 12h.

-suprafetele protejate se pot folosi dupa 48h de la

aplicarea ultimului strat.

Epodur:

-PC lac,VP100 lac, VSA lac.

-se foloseste la protectia anticoroziva a caroseriilor

autoturismelor exploatate in atmosfera cu

temperatura maxima de 60 C.Suprafetele de protejat

se curata cu peria de sarma,se degreseaza cu benzina

sau cu petrosim si se lasa sa se usuce.

-se aplica cu pistolul sau cu pensula in unu sau doua

straturi, la interval de 12h.

Nitrolac:

-se foloseste la acoperirea suprafetelor metalice la

automobile.

-se aplica cu pensula sau prin pulverizare in spatii

inchise si ventilate.

Diluanti folositi pentru pregatirea materialelor de vopsire

Diluant:

-epodur, silurex, prenandez, 004-50, 006-50,005-

1(11), 104(D001-1), 210, 212, 213, 214, 215, 501,

502, 506, 509 ,510, 522, 523, 524, 535, 903.

-se foloseste pentru diluat grunduri, vopsele,

emailuri si lacuri pe baza de rasini epoxidice.

-proportia de amestec in vederea diluarii este

prevazuta in instructiunile de aplicare date de

intreprinderea producatoare.

Produse pentru lustruit

Pasta de lustruit:-D002-30

-se foloseste pentru lustruirea caroseriei

autovehiculelor dupa acoperirea cu nitrolac

( dupa uscare completa a celui de-al doilea strat).

-se aplica pe un tampon de vata invelit cu panza

albita, se pun cantitati mici de pasta, dupa ce se

freaca caroseria cu miscari circulare. Suprafata se

lustruieste cu apa de lustruit in vederea obtinerii

luciului oglinda. Operatia se executa la umbra sau

in incaperi ventilate.

Movolin super:

-lichid de lustruit

-se foloseste pentru lustruirea si intretinerea

caroseriilor care au fost finisate cu lac de nitro-

celuloza si acoperirea suprafetelor metalice

nichelate, cromate de la autovehicule ( bare de

protectie,embleme,manerele usilor si portbagajului)

Suprafetele de protejat se vor curata in prealabil de

noroi, praf si se vor degresa.

-se aplica cu un tampon de vata acoperit cu flanela

sau panza albita, imbibat cu lichid. Lustruirea se

executa prin miscari circulare pana la obtinerea

luciului oglinda.

]

Norme de protectie a muncii

Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curata, sa fie bine iluminate.

Inainte de demontare, toate ansamblurile automobilului trebuie sa fie golite de lubrifianti si combustibil, care se colecteaza in rezervoare amplasate in conformitate cu normele P.S.I.

Vopsirea automobilelor si a partilor componente ale acestora se va executa in incaperi, cabine, boxe, nise, care vor fi prevazute cu instalatii de ventilatie eficienta pentru a se preveni imbolnavirea persoanelor.

Toti muncitorii din vopsitorie care manipuleaza lacuri, vopsele si materiale decapante vor fi dotati cu imbracaminte de protectie speciala.

Se interzice folosirea focului deschis, fumatul, etc. in incaperile unde se executa vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor.

Vopsirea se poate executa in hale de lucru cu alt specific cu conditia ca in apropiere sa nu existe surse de aprindere iar ventilatia generala a halei in functiune sa fie suficienta pentru a evacua cantitatea de dizolvant ce se evapora in atmosfera.

Baile cu vopsea trebuie sa fie dotate cu un sistem de ventilatie locala pentru evacuarea degajarilor vatamatoare.

Baile trebuie sa fie prevazute cu capace cu inchidere automata daca se aprinde vopseaua aflata in baie, de asemenea trebuie sa se afle in zona instalatii de stingere a incendiilor cu instinctoare cu bioxid de carbon.

Cand pentru vopsirea pieselor se foloseste ca mijloc de transport un conveior suspendat se vor prevedea un jgheab pentru scurgerea si colectarea vopselei.

Este interzis sa se amplaseze bai de imersie descoperite in spatii comune cu alte ateliere. Baile de vopsea trebuie sa fie intretinute astfel:

-in timpul nefunctionarii baile mici vor fi inchise cu capac iar din baile mari vopseaua va fi evacuata in rezervoare aflate in afara atelierelor.

-jgheaburile de scurgere vor fi curatate zilnic prin spalarea ramasitelor de vopsea cu diluant.

Vopsirea trebuie efectuata in mod obligatoriu in instalatii special ventilate, prevazute cu filtre umede sau uscate pentru retinerea particulelor de vopsea sau pe platforme de vopsit cu absorbtie prin pardoseala.

Piesele mici, mijlocii vor fi vopsite sub niste panze pentru a nu se aseza praful pe piesele proaspat vopsite.

Muncitorii ce lucreaza la vopsirea prin pulverizare sunt obligati sa poarte echipament de protectie specific pentru acest loc de munca. Nu se admite lucrul daca instalatia de ventilatie nu functioneaza.

Instalatiile vor fi prevazute cu dispozitive de oprire a aerului daca instalatia de ventilatie nu functioneaza. Daca instalatia de ventilatie nu este suficient de eficienta, vopsitorul va purta masca de protectie impotriva gazelor.

Vopsirea se executa in hale inchise. Personalul va respecta cu strictete instructiunile de functionare si intretinerea elaborata de constructor si normele privind lucrul cu curenti de inalta tensiune:

-in timpul functionarii accesul in instalatie este interzis

-usile de acces sunt blocate automat

-instalatia va fi prevazuta cu un aparat special pentru stingerea scanteilor ce se vor produce si stingerea cu bioxid de carbon ce se vor declansa automat in caz de incendiu.