Analiza rentabilitatii pe baza situatiilor financiare anuale
Rentabilitatea
poate fi definita ca fiind capacitatea
intreprinderii de a realiza profit, necesar atat dezvoltarii, cat si
remunerarii capitalurilor. Profitul (beneficiul), ca indicator absolut (de
marime) a rentabilitatii, constituie premisa si consecinta a unei "afaceri".
Ca
premisa se are in vedere faptul ca initierea unei afaceri implica o anumita
investitie, iar consecinta o constituie rezultatul asteptat de investitor. Cu
cat acest rezultat este mai mare cu atat se formeaza noi surse disponibile
pentru alte investitii.
Analiza
rentabilitatii se realizeaza pe baza "contului de profit si pierdere" care
arata modul in care s-a ajuns la o anumita stare patrimoniala finala, care au
fost fluxurile de venituri si cheltuieli.
Legea
contabilitatii nr.82/1991 si regulamentul de aplicare aprobat prin H.G.
nr.704/14 dec. 1993, precizeaza modul de structurare a cheltuielilor si
veniturilor si reflectarea lor in contabilitate.
In
general cheltuielile si veniturile sunt structurate pe domenii de activitate,
respectiv:
de exploatare (de baza) privind sectorul industrial,
comercial sau prestari de servicii;
financiara, adica participatiile cu
capital propriu la alte societati, precum si folosirea de capital strain;
extraordinara, respectiv venituri si
cheltuieli care nu sunt de activitatea comerciala, curenta a unitatii
patrimoniale si se refera fie la operatii de exploatare, fie la operatii de
capital, cum sunt: despagubiri si penalitati incasate, venituri din cedarea
activelor, perisabilitati si lipsuri de inventar, donatii si subventii acordate
etc.
In consecinta, pe baza structurii veniturilor si cheltuielilor
se poate opera cu urmatorii indicatori:
Rezultatul
exploatarii (RE) care se obtine ca diferenta dintre veniturile si
cheltuielile de exploatare. In cadrul soldurilor intermediare de gestiune
rezultatul exploatarii se formeaza astfel:
a)valoarea adaugata
b) subventii pentru exploatare
c)impozite, taxe si varsaminte asimilate
d)cheltuieli cu personalul
e)excedentul brut din exploatare - EBE -
(a + b - c - d)
f)amortizari si provizioane
g)alte cheltuieli de exploatare
h)rezultatul exploatarii - RE - (e - f -
g)
Rezultatul
curent al exercitiului reprezinta diferenta dintre veniturile
curente (venituri din exploatare + venituri financiare) si cheltuieli curente
(cheltuieli de exploatare + cheltuieli financiare).
Rezultatul
exercitiului inaintea impozitarii format din rezultatul curent la
care se adauga rezultatul extraordinar.
Profitul
impozabil care reprezinta rezultatul exercitiului inaintea
impozitarii la care se adauga depasirile fata de nivelurile legale la unele
categorii de cheltuieli si se scad reducerile fiscale prevazute (reducerea
impozitului pe profit in cazul reinvestirii).
Rezultatul
exercitiului sau profitul net, respectiv profitul impozabil mai putin
impozitul pe profit.
In literatura de specialitate si practica economica se
foloseste si notiunea de "marja", respectiv:
marja costurilor de productie stabilita
ca diferenta intre pretul de vanzare al bunurilor si costul de productie al
acestora;
marja comerciala specifica
intreprinderilor din sfera distributiei calculata ca diferenta intre pretul de
vanzare al marfurilor si costul de cumparare;
marja bruta sau marja costurilor
variabile, ca diferenta intre pretul de vanzare si costul variabil;
marja costurilor directe inseamna
diferenta intre pretul de vanzare si costurile directe.
Scopul analizei rentabilitatii il constituie stabilirea
performantelor proprii in ceea ce priveste capacitatea actuala si in
perspectiva de a genera profit ca singura sursa care poate asigura amplificarea
activitatii.
1. Situatia generala pe baza contului de
profit si pierdere
In aceasta etapa se urmareste evolutia profitului pe
categorii de activitati punandu-se in evidenta modificarile intervenite in
structura lor. Informatiile furnizate de contul de profit si pierdere pot fi
structurate astfel:
Nr. crt.
Indicatori
Vanzari
Subventii
Alte venituri
Total venituri
Cheltuieli de productie variabile
Marja bruta de exploatare (4 - 5)
Cheltuieli de productie fixe
Cheltuieli de administratie
Cheltuieli de distributie si desfacere
Total cheltuieli fixe (7 + 8 + 9)
Rezultat din exploatare (6 - 10)
Rezultat financiar
Rezultat extraordinar
Profit inainte de impozitare
Impozit pe profit
Profit net (14 - 15)
In perioada curenta, comparativ cu cea precedenta, profitul
inainte de impozitare se prezinta astfel:
modificarea profitului
din
care:
qcontributia marjei brute;
qcresterea cheltuielilor fixe.
modificarea rezultatului financiar;
modificarea rezultatului extraordinar.
Peste 67% din cresterea profitului este rezultatul
exploatarii ceea ce constituie situatia normala care atesta eficienta
activitatii de baza. Trebuie remarcata totodata si contributia rezultatului
financiar (aproape 32%).
Concluzia
in aceasta etapa este aceea ca intreprinderea fiind rentabila cu o marja bruta
acceptabila se pot face estimari ale profitului care sa constituie un punct de
atractie pentru plasamentele de capital.
Analiza
factoriala a rezultatului exploatarii
Are menirea de a stabili sistemul de factori care determina
modificarea rezultatului exploatarii in vederea alegerii criteriilor principale
de estimare a evolutiei viitoare.
Literatura
de specialitate recomanda mai multe metode de analiza.
Astfel
un prim model este:
V
Ch
RE = V
in care:
RE = profitul aferent exploatarii;
V = veniturile din exploatare;
Ch =
cheltuieli aferente veniturilor.
Situatia
se prezinta astfel:
Modificarea profitului aferent
exploatarii
q
Ch0
V0
V0
V0
V1
Ch0
Influenta
veniturilor
P
V
qInfluenta cheltuielilor la un leu venit
V0
V1
V1
Ch1
Ch0
V1
evolutie pozitiva a acestui factor alaturi de amplificarea
cifrei de afaceri.
Un
asemenea model poate avea o aplicabilitate generala indiferent de profilul
firmei. Consideram insa ca trebuie folosit cu precadere in cazul unitatilor
comerciale, de turism, prestari servicii etc., sau la unitatile care utilizeaza
mijloace fixe inchiriate.
Pentru
intreprinderile care dispun de baza materiala proprie cu o pondere insemnata in
patrimoniul acestora, se recomanda modelul:
RE = N
in care:
N = numarul de personal
Mf = valoarea medie anuala de inventar a mijloacelor fixe
Q = productia
exercitiului
Potrivit
acestui model factorii de influenta sunt:
Mf
numarul
de personal (N)
N
inzestrarea tehnica
randamentul mijloacelor fixe
gradul de valorificare a productiei
exercitiului
rentabilitatea veniturilor
In baza modelului prezentat
influenta factorilor mentionati este urmatoarea:
V0
P0
V0
Mf1
P0
V0
V0
Mf0
Influenta numarului de personal
- REII = REII
- REI
Q0
Mf0
Q0
N1
N1
- RE0 = REI
- RE0
Q0
Q0
Mf0
N0
N1
Influenta gradului de inzestrare tehnica
P0
Mf1
V0
Q1
Influenta randamentului mijloacelor fixe
- REII = REIII
- REII
V0
Q0
Mf1
N1
N1
Influenta gradului de valorificare a
productiei exercitiului
- REIII =
REIV - REIII
V0
P0
Q1
V1
Mf1
Q1
N1
Mf1
N1
Influenta rentabilitatii veniturilor
RE1 - REIV
Asfel:
investitiile realizate si puse in
functiune in anul N au avut ca efect cresterea productivitatii muncii, ceea ce
a permis reducerea necesarului de personal;
prin sporirea randamentului mijloacelor
fixe s-a asigurat o diminuare a costurilor reflectate in nivelul rentabilitatii
veniturilor;
efectele pozitive obtinute prin utilizarea
potentialului tehnic au fost valorificate intr-o proportie inferioara celei din
anul precedent.
In consecinta este necesar ca in previzionarea veniturilor,
in corelatie cu capacitatea de productie, trebuie sa fie luata in consideratie
o asemenea situatie, respectiv, sporirea profitului prin cresterea vanzarilor
pe seama diminuarii stocurilor si a productiei imobilizate.
In
conditiile unei informatii analitice asupra vanzarilor si costurilor pe produse
se poate utiliza modelul urmator:
RE = ∑ qp - ∑ qc
in care:
q =
cantitatea vanduta
c =
costul produselor
p =
pretul de vanzare
Aplicarea
modelului, in conditiile actualului sistem de contabilitate, necesita unele
prelucrari a informatiei. Astfel este necesara recalcularea veniturilor si a
cheltuielilor in functie de productia vanduta in perioada curenta si costurile,
respectiv preturile din baza de comparatie (perioada precedenta sau nivelul
prevazut). Aceasta recalculare se poate face prin calculul analitic (in
conditiile prelucrarii automate a datelor) sau sintetic.
Recalcularea analitica presupune inmultirea cantitatilor
vandute pe produse cu costurile si respectiv preturile din baza de comparatie
la care se adauga productia stocata si imobilizata la valoarea efectiva. Daca
comparatia se face cu perioada precedenta produsele noi se includ la preturile
antecalculate.
Recalcularea
sintetica are la baza corectarea cheltuielilor si respectiv veniturile
realizate cu indicele costurilor si preturilor.
Modificarea
profitului se explica prin influenta :
cantitatilor vandute
Iq
- RE0
RE0
100
Iq
RE0
structurii productiei vandute
∑ q1p0 - ∑ q1c0
costul productiei vandute
∑ q1p1 - ∑ q1p0
∑ q1c0 - ∑ q1c0
preturilor de vanzare
Recalcularea
veniturilor si cheltuielilor s-a facut pe baza indicilor de preturi si costuri
astfel incat sa se evidentieze fenomenele care caracterizeaza unele societati
comerciale din tara noastra dupa anul 1990.
Rezulta ca intreprinderea a sporit profitul exclusiv pe seama
preturilor de vanzare, fapt care in conditii normale a raportului cerere-oferta
nu poate constitui un factor care sa determine viabilitatea firmei.
Acest
model se recomanda a fi folosit la intreprinderile care au o productie relativ
omogena (ex: metalurgie, siderurgie, petrochimie etc.), asigurand unele
facilitati in ceea ce priveste previzionarea profitului in legatura directa cu
productia fizica, structura acesteia si rata inflatiei.
3. Analiza factoriala a profitului brut
al intreprinderii
Prin statutul de infiintare si functionare, obiectul de
activitate al firmei poate concentra mai multe genuri de activitati care sa-i
asigure rentabilitatea scontata.
Cunoasterea
nivelului de rentabilitate al categoriilor de activitati este deosebit de
importanta in practica economica, atat pentru selectarea metodelor utilizate,
cat in special pentru aprecierea corecta a posibilitatilor viitoare de crestere
a rentabilitatii.
Pentru o
astfel de analiza sunt necesare date suplimentare care pot fi obtinute din
contabilitatea financiara si de gestiune.
Modelul
de analiza utilizat este:
Pb = Vt
* R
in care:
Vt =
veniturile totale
R = rentabilitatea medie a veniturilor
sau Pb = ∑ (Vi * ri)
in care:
Vi =
veniturile pe categorii de activitati
ri = rentabilitatea veniturilor pe categorii de
activitati
Modificarea
profitului brut se explica prin influenta:
sumei veniturilor totale
Vt1
* R0 - Vt0 * R0
structurii veniturilor pe activitati
Vt1
* R' - Vt1 * R0
rentabilitatii veniturilor pe sectoare
de activitate
Vt1
* R1 - Vt1 * R'
Din datele tabelului se remarca faptul ca activitatea de
productie este nerentabila si intr-o proportie insemnata intregul profit fiind
realizat pe seama activitatilor colaterale la care nivelul de rentabilitate
este foarte ridicat. De fapt cresterea profitului s-a realizat exclusiv prin
amplificarea activitatii acestor sectoare si in special a vanzarilor de marfuri
la care rentabilitatea a sporit cu doua procente.
Pentru
activitatea practica cunoasterea unei asemenea situatii este deosebit de
importanta in ceea ce priveste previzionarea rezultatelor , iar in cadrul
activitatii de evaluare economica constituind un argument pentru optiunea
extinderii sferei de cuprindere a "capacitatii beneficiare" la nivelul
profitului aferent intregii activitati a societatii comerciale.
Modelele
de analiza prezentate trebuie considerate ca fiind tipuri pe baza carora sa
poata fi construite si alte modele in raport de specificul fiecarei unitati.
4. Pragul de rentabilitate si intervalul
de siguranta
Cunoasterea
pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta este utila activitatii
practice intrucat se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului
firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de
functionare al acesteia.
F
Potrivit metodologiei oferita de literatura de
specialitate pragul de rentabilitate (Q) se determina pe baza relatiei:
Q =
V(CA)
qcv
in care:
F = suma cheltuielilor fixe
∑qcv = cheltuieli variabile
V = veniturile sau
CA = cifra de afaceri
V
Q
Intervalul de siguranta (Is) se determina pe baza relatiei:
Is = (1 -
Nivelul de rentabilitate realizat de intreprindere asigura un
interval de siguranta suficient pentru a suporta anumite influente nefavorabile
externe, ca de exemplu majorari de preturi la materii prime, materiale etc.,
precum si indexari de salarii in perioade inflationiste.
5. Analiza pe baza ratelor de
rentabilitate
5.1. Analiza ratei
de rentabilitate economica
Aceasta rata masoara eficienta mijloacelor materiale si
financiare alocate intre activitati a intreprinderii. Se poate face o anumita
distinctie intre ratele de rentabilitate (raport intre rezultate si capitaluri
alocate) si ratele de marja (raport intre rezultate si cifra de afaceri).
Asupra acestora din urma vom reveni in cadrul descompunerii ratei de
rentabilitate, pentru a observa ca ratele de marja sunt elemente componente ale
primelor, asa cum va rezulta si din descompunerea ratelor cinetice.
Capitalurile asupra carora se analizeaza profitabilitatea
sunt cele angajate de intreprindere in cadrul exercitiului, respectiv
capitalurile proprii si capitalurile imprumutate pentru cresterea averii
proprietarilor si remunerarea "furnizorilor" de capitaluri. Rentabilitatea
economica a acestor capitaluri investite ne apare ca o rentabilitate
intrinseca, ce nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor
(proprii sau imprumutate). Este, deci, independenta de politica de finantare
promovata de intreprindere.
REMUNEARAREA CAPITALURILOR
PASIV
ACTIV
CRESTEREA AVERII PROPRIETARILOR-
Capitaluri proprii
Capitaluri
imprumutate
Active
fixe
brute
Nevoia de fond de rulment
Disponibilitati banesti
Dividende
Investitii de echilibru
Investitii strategice
Investitii de explotare
Dobanzi
Reprezentarea bilantului financiar net al intreprinderii
La numarator se poate folosi fie profitul din exploatare (PE), fie excedentul brut al exploatarii (EBE).
Rezulta, deci, doua rate de rentabilitate (neta si bruta):
Capitaluri investite
EBE
si Reb =
Capitaluri investite
PE
Ren =
Cea de-a doua rata are avantajul ca EBE nu este afectat de
politica de amortizare si de provizioane a intreprinderii.
EBE
EBE
Nevoia de fond de rulment
Active fixe brute
Capitaluri investite
Disponibilitati
re = =
Masoara gradul de valorificare a capitalului investit
exprimand lei profit brut (sau EBE) obtinuti la un leu capital investit.
Masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate
activitatii de exploatare si comercializare.
Masoara performanta activului total, reflectand rezultatele
economice a acestuia, independent de modul de finantare a capitalului (capital
propriu sau imprumutat) si de sistemul fiscal.
Conditii:
Nivelul ratei de rentabilitate economica trebuie sa asigure
mentinerea substantei economice a unitatii, pastrarea valorii sale, ceea ce
este garantat daca rata economica este mai mare decat rata inflatiei.
Rata de rentabilitate economica trebuie sa asigure in termeni
reali remunerarea capitalului investit la nivelul ratei minime de randament din
economie (rata medie a dobanzii) si sa acopere riscul economic si financiar al
investitorilor (actionari sau creditori).
In conformitate cu relatia lui Fisher rata actuala (rr)
este in functie de:
- rata nominala (rn);
- rata inflatiei (ri).
daca rata inflatiei se mentine in limite considerate normale
(nu depaseste 10%) atunci rata reala este egala cu:
rr = rn
- ri
rr =
1 + n
rn + n
daca rata inflatiei este galopanta (ia valori de 2 sau 3 cifre) rata
reala este egala cu:
Rata de rentabilitate economica superioara ratei dobanzii la
capitalurile imprumutate asigura fructificarea efectului de levier (de parghie
financiara) al indatorarii agentului economic.
Active fixe brute
EBE
Cuantumul ratei de rentabilitate economica trebuie sa
asigure reinnoirea si cresterea activelor intr-un termen cat mai scurt. Se
apreciaza, statistic, ca aceasta conditie este satisfacuta daca rata
este mai mare de
25%.
Modelele de analiza
a ratei de rentabilitate economica
Modelele de analiza se bazeaza pe descompunerea ratei de rentabilitate
in rate componente structurate dupa diferite criterii care sugereaza caile pe
care se poate actiona pentru sporirea rentabilitatii.
Ca
Ca
Pb
Pb
Ca
a) re =
Cinv
Semnificatia ratelor
explicative
este rata de rentabilitate
comerciala (marja de rentabilitate) care exprima profitul brut din exploatare
ce revine la un leu cifra de afaceri;
este o rata de structura a cifrei de afaceri pentru ca
exprima ponderea profitului brut din exploatare in totalul cifrei de afaceri.
Cinv
Ca
exprima viteza de rotatie (numarul de zile) a
capitalului investit prin cifra de afaceri;
este un indicator de eficienta a totalului capitalului alocat
intreprinderii.
Factori de influenta
Pb
DCa
DCa
D
Pb
D
Ca
DPb
Ca
Dre
Cinv
Ca
DCinv
Ca
reducerea cheltuielilor de exploatare si comercializare;
cresterea preturilor de livrare, bazat pe imbunatatirea
calitatii produselor.
accelerarea vitezei de rotatie a capitalului investit prin:
optimizarea structurii capitalului investit;
reducerea duratei si costurilor investitiilor in curs de
executie;
cresterea ponderii imobilizarilor fixe active;
reducerea nivelului stocurilor si a duratei medii de
aprovizionare a materiilor prime si materiale;
reducerea nivelului stocurilor si duratei ciclului de
fabricatie pentru productia in curs de executie;
reducerea nivelului stocurilor si a duratei livrarilor pentru
produsele finite;
reducerea nivelului creantelor si a duratei medii de
incasare.
Af
Af
Ca
Ca
Pb(EBE)
b) re =
Cinv
Pb(EBE)
Semnificatia ratelor
explicative
Ca
rata
rentabilitatii comerciale;
Ca
Af
viteza de rotatie (numarul de rotatii) a capitalului fix prin cifra de
afaceri;
- indicator de eficienta a imobilizarilor fixe disponibile
intr-o perioada de gestiune;
- rata de structura a capitalului investit care masoara ponderea
activelor fixe.
Model factorial
Af0
Pb1
Ca1
Af1
Pb0
Ca0
Dre = rel - re0 =
Abaterea ratei de rentabilitate economica
Ca1
Af1
Cinv1
Ca0
Af0
Cinv0
Ca
Pb
ΔAf
ΔCa
ΔAf
ΔPb
ΔCa
Factori de influenta
Af
Ca
Δre
ΔCinv
Af
Cinv
imbunatatirea structurii capitalului investit prin cresterea
ponderii
activelor fixe, in special a activelor fixe active (IAf
> ICinv, respectiv IAfa>IAf>ICinv).
Ca
Pb
Ca
Af
Ai
Af
Pb
Ca
Ca
Ca
Ai
c) re =
Ac
Ac
Ca
Ai
Semnificatia ratelor
explicative
Ca
consumul de imobilizari fixe la un leu cifra de
afaceri;
Ai
Ai
Af
Ca
viteza de rotatie a activelor imobilizate prin cifra de afaceri, care
poate fi descompusa in:
Af
Ca
rata de structura a activelor imobilizate, masoara ponderea activelor
fixe;
Ac
viteza de rotatie (numarul de rotatii) a activelor
fixe prin cifra de afaceri.
Ca
consumul de active circulante
la un leu cifra de afaceri;
Model factorial
Abaterea ratei de rentabilitate economica
Ca
Ca0
Pb0
Ac0
Ca0
Af0
Ca0
Ai0
Af0
Pb1
Ca1
Ac1
Ca1
Af1
Ca1
Ai1
Af1
Δre =
Factori de
influenta
ΔAc
ΔAi
ΔAf
ΔPb
ΔCa
Ai
Ca
Pb
Af
Ca
Af
Ai
Ac
Ca
Δre
Ca
Masuri de crestere a
ratei de rentabilitate economica
Cresterea ratei de rentabilitate economica se obtine in
urmatoarele conditii:
□ IAf
> IAi
□ IPb
> ICa
sporirea ponderii profitului brut in cifra de afaceri;
imbunatatirea structurii activelor imobilizate prin cresterea
ponderii activelor fixe, in special a imobilizarilor fixe active (IAfa
> IAf > IAi);
modificarea cifrei de afaceri sa devanseze
abaterea activelor fixe, ceea ce inseamna cresterea cifrei de afaceri obtinuta
la unitatea valorica de active fixe;
□ ICa
> IAc
accelerarea vitezei
de rotatie a activelor circulante, ceea ce semnifica reducerea consumului
relativ si/sau absolut de active circulante la unitatea valorica a cifrei de
afaceri, respectiv cresterea cifrei de afaceri realizata la unitatea valorica
de active circulante.
Cinv
Af
Af
Va
Va
Pb
(EBE)
d) re =
Af
Va
Va
Pb
Semnificatia ratelor
explicative
- ponderea
profitului brut in valoarea adaugata;
- indicator de eficienta a
utilizarii activelor fixe, masoara valoarea adaugata realizata la unitatea
valorica de active fixe;
Af
Cinv
- rata de structura a capitalului investit.
Model factorial
Af0
Af1
Abaterea ratei de rentabilitate economica
Va
Pb
Cinv0
Af0
Va0
Va0
Pb0
Cinv1
Af1
Va1
Pb1
Δre = re1 - re0 =
Va1
Factori de influenta
ΔAf
ΔPb
ΔVa
Va
Δre
Cinv
Af
Af
ΔCinv
Masuri de crestere a
ratei de rentabilitate economica
Conditiile in care are loc cresterea ratei de rentabilitate
economica sunt:
□ IPb
> IVa
cresterea profitului brut sa devanseze cresterea valorii
adaugate ceea ce inseamna sporirea ponderii profitului brut in valoarea
adaugata, respectiv sporirea venitului net in detrimentul elementelor de
cheltuieli;
□ IVa
> IAf
□ IAf
> ICinv
ritmul de crestere a valorii adaugate sa devanseze ritmul de crestere a
activelor fixe, ceea ce inseamna sporirea valorii adaugate obtinuta la unitatea
valorica de active fixe;
ritmul de crestere a activelor fixe, in speciala activelor
fixe, sa devanseze modificarea capitalului investit.
Pentru toate modelele de analiza a ratei rentabilitatii
economice prezentate, marimea si sensul influentei factorilor asupra abaterii
ratei se determina cu ajutorul metodei substitutiei.
Rata rentabilitatii economice trebuie sa permita
intreprinderii reinnoirea cresterea activelor sale intr-o perioada cat mai
scurta. De aceea, se considera corespunzatoare o rata EBE/Active fixe brute,
mai mare de 25%.
5. Analiza ratei de
rentabilitate financiara
Acestea masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al
plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor
intreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii
intreprinderii, prin acordarea de dividende catre acestia si prin cresterea
rezervelor, care, de fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Deci,
rata rentabilitatii financiare (rf) este egala cu raportul:
Profit net
Capitaluri proprii
rf =
Cu toate ca aceasta rata este foarte utilizata ca instrument
de analiza financiara, trebuie sa se tina cont de inconvenientele metodologice
ale determinarii profitului net: regimul de calcul al amortizarilor si
provizioanelor, cel al cheltuielilor deductibile din materia impozabila etc.
Rentabilitatea financiara este, deci, influentata de
modalitatea de procurare a capitalurilor proprii si de aceea este sensibila la
structura financiara, respectiv la situatia indatorarii intreprinderii.
Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai
mare decat rata medie a dobanzii pe piata, pentru a face atractive actiunile
intreprinderii. In functie de rentabilitatea financiara, se poate calcula un
indicator reprezentativ, numit coeficientul
de capitalizare bursiera (PER = price earning ratio):
EPS =
Profitul per actiune
Cursul bursier al actiunii
PER =
PER masoara de cate ori investitorii sunt dispusi sa cumpere
profitul per actiune, permitand o buna comparatie a intreprinderilor din
aceeasi ramura economica. Variatia PER da o buna evaluare asupra riscurilor
intreprinderii in functiune, determinate de riscul economic al ramurii, de
indatorare si de variabilitatea profiturilor viitoare.
In timp ce cursul bursier este o masura externa a
performantei intreprinderii, profitul per actiune este expresia directa a
profitabilitatii intreprinderii. De aceea, vom intalni adesea, ca indicator de
analiza financiara profitul per actiune/(Earnings
per Share EPS):
Profitul net
Numarul de actiuni
Alaturi de acesti indicatori consacrati (PER, EPS), in
literatura anglo-saxona se folosesc ratele de rentabilitate (ROA si ROE),
corespondente celor prezentate mai inainte:
Return on Equity (ROE) =
Profitul net
Activul total
Return on Assets (ROA) =
= rf
Profitul net
Capitaluri proprii
Pn
rf =
Cpr
Semnificatie
Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea
intreprinderilor de a degaja pofit net prin capitalurile proprii angajate in
activitatea de exploatare si comercializare;
Este expresia sintetica a intereselor finale ale
actionarilor, exprimate prin rata de remunerare a investitiei facute de
actionari in procurarea activelor sau a reinvestirii totale/partiale a profitului
rezultat;
Masoara randamentul capitalurilor proprii, respectiv a
plasamentului financiar al capitalului actionarilor in cumpararea actiunilor
intreprinderii;
Exprima interesele actionarilor
pe termen scurt prin incasarea de dividende;
pe termen lung prin reinvestirea profitului care asigura
cresterea valorii actiunilor si crearea premiselor pentru sporirea dividendelor
in perioadele viitoare.
Conditii
Calculul profitului net este influentat de:
omodalitatile de
calcul a amortizarii si provizioanelor;
oregimul de calcul a
cheltuielilor deductibile si nedeductibile din masa impozabila;
Rentabilitatea financiara este influentata de modalitatea de
procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara,
respectiv la situatia indatorarii intreprinderii;
Rata de rentabilitate financiara trebuie sa fie mai mare
decat rata medie a dobanzii, pentru a face actiunile intreprinderii mai
atractive si pentru a creste cursul lor bursier.
Modele de analiza a
ratei de rentabilitate financiara
Modelele de analiza se bazeaza pe descompunerea ratei de
rentabilitate financiara in rate componente, structurate dupa diferite
criterii, care sa sugereze caile de actiune pentru sporirea rentabilitatii.
a) rf =
Ca
Ca
Pn
Cpr
Ca
Pn
Semnificatia ratelor
explicative
rata marjei nete de rentabilitate;
Masuri de sporire a
rentabilitatii financiare
Sporirea rentabilitatii financiare se obtine daca sunt satisfacute
urmatoarele conditii:
ð I Pn> ICa ,
modificarea profitului net intr-un ritm superior modificarii cifrei de afaceri,
prin:
reducerea cheltuielilor de exploatare si comercializare;
sporirea productiei fizice;
regimul de calcul a amortizarii si provizioanelor care
influenteaza marimea profitului impozabil;
politica fiscala promovata de legislatia financiara.
ðI Ca> ICpr ,
modificarea cifrei de afaceri trebuie sa devanseze modificarea capitalurilor
proprii, ceea ce inseamna fructificarea superioara a capitalului.
ðCresterea gradului de indatorare daca rf> rd.
Ca
Ca
Pn
Cpr
Cinv
Cinv
b) rf =
Semnificatia ratelor
explicative
rata marjei nete de rentabilitate comerciala
Cinv
Cinv
Cpr
Ca
Cinv
Cinv
viteza de rotatie a capitalului invetit (numarul de rotatii) prin cifra
de afaceri;
Cpr
rata de structura a capitalurilor, arata proportia capitalului investit
in raport cu capitalul propriu.
Model factorial
Abaterea ratei de rentabilitate financiara
Ca
Ca
Pn
Cinv0
Cpr0
Ca0
Cinv0
Pn0
Ca0
Cinv1
Cpr1
Ca1
Cinv1
Pn1
Ca1
Drf = rf1 - rf0 =
D Pn
D Ca
- Factori de influenta
D
D
D
D Cinv
Drf
D Cpr
Masuri de sporire a
rentabilitatii financiare
Cresterea cifrei de afaceri;
Sporirea profitului net;
Modificarea capitalului investit intrrin cifra de afaceri;
Cpr
rata de structura a capitalului, care masoara proportia activului total
(pasivul total) in raport cu capitalul propriu.
Masuri de sporire a
rentabilitatii financiare
Sporirea rentabilitatii financiare se obtine in urmatoarele
conditii:
IPn> ICa ,
modificarea profitului net intr-un ritm superior modificarii cifrei de afaceri;
ICa> IAt ,
modificarea cifrei de afaceri intr-un ritm superior fata de modificarea
activului total, care inseamna cresterea cifrei de afaceri la unitatea valorica
de active totale;
IAt(Pt)> ICpr ,
modificarea activelor totale (pasivelor totale) sa devanseze pe cea a
capitalurilor proprii.
Ca
Pn
Pt
At
Ca
Ca
Pn
EBE
EBE
Cpr
EBE
EBE
d) rf =
Semnificatia ratelor
explicative
rata profitului in excedentul brut de exploatare (ponderea Pn
in EBE);
rata marjei de rentabilitate comerciala exprimata prin EBE;
Ca
rata de structura a cifrei de afaceri, care masoara ponderea EBE;
Pt
At
viteza de rotatie (numarul de rotatii) a activului total prin cifra de
afaceri;
Cpr
rata de structura a capitalului (rata globala de
indatorare).
Masuri de sporire a
rentabilitatii financiare
Cresterea ratei de rentabilitate financiara se obtine in
urmatoarele conditii:
IPn> IEBE , are ca
rezultat cresterea ponderii profitului net in excedentul brut de exploatare;
IEBE> ICa , are ca
efect cresterea ponderii EBE in totalul cifrei de afaceri;
ICa> IAt , inseamna
cresterea vitezei de rotatie (numarul de rotatii) a activului total prin cifra
de afaceri;
IAt> ICpr ,
optimizarea structurii financiare, in special in situatiile cand se beneficiaza
si de efectul de levier.
Pentru toate modelele de analiza a ratei rentabilitatii
financiare prezentate, marimea si sensul influentei factorilor asupra
abaterilor ratelor se determina cu ajutorul metodei substitutiei.
5.3. Descompunerea
ratelor de rentabilitate
Rate
de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri
Rata de structura valorica a CA
Rate de rentabilitate
Ca si ratele cinetice ratele de rentabilitate sunt compuse din doua rate:
Fiecare din aceste rate serveste la o
analiza financiara mult mai fina a intreprinderii ratele de structura
caracterizeaza conditiile de exploatare economica (capitalurile consumate), iar
ratele de rotatie caracterizeaza eficacitatea capitalurilor, angajate de
intreprindere in desfasurarea activitatii sale economice si financiare
(capitaluri alocate).
In fapt descompunerea ratelor de
rentabilitate evidentiaza influenta a doi factori:
un factor cantitativ (marja de acumulare);
un factor calitativ (rotatia capitalurilor, structura
financiara).]
Marimea efectiva a acestor rate exprima o anumita combinare,
intre factorul cantitativ si cel calitativ, de crestere a rentabilitatii.
Rata rentabilitatii economice poate fi astfel descompusa, in
urmatoarele doua rate componente:
Capitaluri
investite
Cifra de afaceri
re =
EBE
EBE
Capitaluri investite
Cifra de afaceri
Capitaluri investite
Valoarea
adaugata
EBE
EBE
Active fixe
Valoarea adaugata
Active fixe
re=
coeficientul
investitiilor strategice
productivitatea
activelor fixe
rata marjei asupra
valorii adaugate
re =
rf =
Capitaluri investite
Cifra de afaceri
Profit net
Cifra de afaceri
Capitaluri proprii
Cifra de afaceri
Capitaluri proprii
Capitaluri investite
Capitaluri proprii
Capitaluri proprii
Profit net
Cifra de afaceri
Profit net
Profit net
rf =
(rata marjei brute ) (rotatia capitalurilor)
Drept urmare, rata rentabilitatii economice poate fi majorata
fie prin cresterea marjei brute de acumulare (diferenta intre cifra de afaceri
si cheltuielile platibile), fie prin cresterea rotatiei capitalurilor prin
cifra de afaceri, fie pe ambele cai. In perioadele de dezvoltare, capitalurile
investite pot sa creasca mai repede decat rentabilitatea intreprinderii. De
aceea este posibil ca in ciuda cresterii ratei marjei brute a exploatarii sa se
inregistreze o rata scazuta a rentabilitatii economice (efectele profitabile
ale investitiilor se vor propaga in timp.
5.4. Corelatia dintre rata de rentabilitate economica
si rata de rentabilitate financiara
Rentabilitatea financiara isi are originea in rentabilitatea
economica si este determinata de aproximativ aceeasi factori.
Diferenta dintre rentabilitatea economica si cea financiara
este determinata de politica de finantare promovata de intreprindere. Astfel la
rate de rentabilitate economice egale, rata de rentabilitate financiara va fi
diferita in functie de modul de finantare al intreprinderii din fonduri proprii
sau imprumutate.
Diferenta dintre ratele financiare provine din dublul efect al
cheltuielilor financiare si al impozitului pe profit.
Rezulta ca nivelul ratei
de rentabilitate financiara depinde de:
nivelul ratei de rentabilitate economica;
raportul dintre nivelul ratei rentabilitatii economice si cel
al ratei medii a dobanzii.
Rentabilitatea financiara este deci egala cu rentabilitatea
economica corectata cu efectul de levier
al indatorarii (efectul de parghie financiara) exprimat prin relatia:
I
(re - rd) l
Efectul de levier se descompune in doi factori:
a)re - rd - denumit levierul exploatarii
si poate avea valori:
a1) re - rd> 0, cand re> rd, este
semnificatie efectului de levier pozitiv si arata ca rf> re, daca rata de
rentabilitate economica este superioara costului mediu al datoriilor (rd);
a2) re - rd< 0, cand re< rd, indica un efect
de levier negativ ("efectul de maciuca") generat de faptul ca nivelul mediu al
costului datoriilor este mai mare decat rata de rentabilitate economica, ceea
ce va determina rf< re.
Efectul de levier este considerat pozitiv sau favorabil pentru intreprindere
daca activitatea de exploatare si comercializare degaja prin activele cumparate
din capitaluri imprumutate o rentabilitate superioara costului mediu al
datoriilor contractate pentru finantarea acestora.
b) I/Cpr este
denumit "bratul levierului" si exprima structura financiara a intreprinderii;
cu cat I/Cpr este mai mare, rata de rentabilitate financiara
va fi mai mare, daca re> rd (re
- rd>
cu cat I/Cpr este mai mica, rf va fi mai mica daca
re< rd (re
- rd <
Cpr
la acelasi nivel de indatorare ( ), rata de rentabilitate financiara va mai mare cu cat va fi mai mare
rata economica fata de rata medie a dobanzii.
Efectul de levier al exploatarii masoara sensibilitatea
rezultatului exploatarii la variatia nivelului de exploatare si explica riscul
exploatarii.
Gradul de indatorare influenteaza rentabilitatea financiara,
astfel ca in cazul unui efect nefavorabil mareste riscul financiar.
Analiza ratelor de rentabilitate trebuie realizata in stransa
corelatie cu riscurile care se confrunta intreprinderea, respectiv:
riscul economic - concretizat in efectul de levier;
riscul financiar - exprimat prin efectul de levier negativ;
riscul de faliment - ca o rezultanta a riscului de exploatare
si financiar (riscul financiar accentueaza riscul economic, determinand o
vulnerabilitate mai mare a trezoreriei, care in final genereaza incapacitatea
de plata, adica riscul de faliment).
Concluzii:
rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie mai mare decat
rata medie a dobanzii pentru a face mai atractive investitiile in
intreprinderea respectiva decat in depozite bancare;
depasirea ratei de dobanzii de catre rata de rentabilitate
financiara trebuie sa fie proportionala cu prima de risc pe care mediul
economic al intreprinderii o prezinta investitorului;
efectul de parghie financiara pune in evidenta corelatia
(conditionarea) dintre valoarea de piata a intreprinderii si structura
capitalurilor acesteia. Avand in vedere efectul indatorarii asupra
rentabilitatii capitalurilor proprii, se poate fundamenta optimizarea
structurii capitalurilor, in scopul minimizarii costului procurarii lor si al
cresterii rentabilitatii financiare.