LACTOSIL - INSTALATIA DE PRODUCERE

LACTOSIL - preparat biologic romanesc, de uz zootehnic, competitiv cu unele produse biologice similare, din strainatate (Siloferm - Anglia; Agroeym - R.F. Germania; Monosil -- R.P. Ungaria; Lacto-Bac, Silo-Bac, Silo-Greem - S.U.A.), produse care in ultimul timp inlocuiesc substantele chimice utilizate pentru conservarea furajelor.

Furajele insilozate cu Lactosil se conserva foarte bine pastrand intr-o proportie ridicata substantele nutritive al acestora, imbogatindu-le in acelasi timp in enzime si arome placute, factori cu efecte pozitive asupra calitatii si a gradului de consumabilitate si digestibilitate a acestora.

Lactosil-ul obtinut prin inmultirea unor culturi, riguros selectionate, de bacterii acidolactice, pe medii bogate in substante energetice si azotate, se prezinta sub forma semiumeda avand 55 - 60 % S.U. si se administreaza in cantitate de 1 kg la tona de furaj insilozat. 

Efectul preparatului se manifesta in doua directii principale :

administrat ca furaj dietetic, mentine starea de sanatate a animalelor, asigurand un spor mai mare in greutate si mortalitate mai redusa, fata de lotul martor. Se recomanda a fi administrat in hrana tineretului bovin, suin si aviar ;

utilizat la insilozarea furajelor, asigura dezvoltarea unei microflore favorabile, inhiband-o, in acelasi timp pe cea daunatoare. 

Folosirea preparatului Lactosil, la insilozarea furajelor este conditionata de respectarea cu strictete a etapelor tehnologice, ce vizeaza obtinerea unui siloz de buna calitate.

Tehnologia de producere a Lactosil-ului a fost elaborata de un colectiv din cadrul Institutului de Biologie si Nutrit;ie Animala - Balotesti si cuprinde doua faze :

obtinerea culturilor selectionate de bacterii acide lactice si producerea inoculului (operatie ce se executa numai in laboratoarele I.B.N.A.) ;

obtinerea produsului finit, prin inmultirea microorganismelor din inocul, pe medii de cultura sau decocturi, in instalatii specializate, amplasate in unitatile agricole de productie.

INSTALATIA DE PRODUCERE

1.1. Statia pentru producerea Lactosil-ului - I.L. 1000 a fost realizata pe baza conceptiei unui colectiv din cadru I.B.N.A., in colaborare cu colectivele din cadrul Laboratorului de Cercetare pentru Mecanizarea Zootehniei - Bucuresti si Intreprinderea Mecanica pentru Agricultura-Iasi.

Instalatia prezinta un ridicat grad de mecanizare si automatizare a principalelor lucrari, asigurand conditii optime pentru prepararea mediilor de cultura, necesare inocularii si termostatarii acestora.

1.2. Statia pentru producerea Lactosil-ului, va fi amplasata intr-o unitate, astfel aleasa, incat distantele pina la unitatile beneficiare sa fie cat mai mici. Ea va trebui dimensionata pentru o productie de 2 500 - 3 000 kg produs finit/schimb, necesitand o forta de munca permanenta, asigurata de cca 6 lucratori, bine instruiti, in scopul respectarii cu strictete a tehnologiei.

CERINTELE DE SPATIU, ENERGIE SI MATERII PRIME

1. Statiile realizate pana in prezent au fost amplasate in spatiile existente in unitati dupa amenajarea corespunzatoare a acestora sau in constructii noi, destinate acestui scop.

Suprafata necesara organizarii unei asemenea statii este de cca 120 - 150 m², marimea statiei fiind conditionata de capacitatea de productie.

Spatiul destinat productiei trebuie sa asigure conditii corespunzatoare de igiena, precum si sursa de apa potabila, instalatii electrice si de canalizare. Statia este compusa din incaperi, cu inaltimea de 4m, avand urmatoarele destinatii: sala tehnologica pentru medii si culturi, in suprafata de 40 - 50 m²; camera pentru C.T.C. cu o suprafata de 6 - 8 m²; camera pentru prepararea retetelor cu suprafata de 9 m²; sala pentru depozitarea materiilor prime in suprafata de 25 - 30 m²; spatiu pentru depozitarea si maturarea produsului finit in suprafata de 20 m².

2. Instalatia este actionata de motoare electrice, prevazute cu reductoare, iar caldura este furnizata cu ajutorul unor rezistente electrice.

3. Puterea totala a instalatiei este de cea 30 - 40 kW.

4. Tensiunea de alimentare a utilajelor este de 380 V, curent trifazat, care sa asigure minimum 10 A.

5. Materiile prime necesare obtinerii Lactosil-ului sunt constituite din nutreturi si unele subproduse industriale (tarate, fainuri, gozuri, leguminoase), precum si din produse naturale, bogate in vitamine, enzime si saruri minerale.

TEHNOLOGIA DE PRODUCERE A INOCULULUI

Inoculul reprezinta elementul principal prin care se asigura conditiile optime de multiplicare a bacteriilor acido-lactice, riguros selectionate. Obtinerea produsului finit presupune lucrari speciale pentru inmultirea culturilor, selectionate, sub forma de mono sau policulturi, folosindu-se de regula tulpini active din speciile: Lactobacterium plantarum, L. casei, L. thermophillus, L. bulgaricus, L. bifidus, L. acidophillus, precum si unele specii de drojdii din genul Torula si Monilia.

Obtinerea culturilor pentru inocul se face in trei faze :

1.1. Parcurgerea unor etape, specifice, de laborator care se caracterizeaza prin:

a - repicarea tulpinilor de lucru pe medii proaspete, bogate in glucide, completate cu produse naturale bogate enzime si vitamine. Rezultate bune se obtin atunci ca;nd cultura bacteriilor acidolactice se face pe medii cu malt, must de bere, decoct de plante, cu adaos de carbonat de calciu, agar etc. ;

b - incubarea culturilor timp de 72 ore, la o temperatura de 32 - 35C ;

c - verificarea puritatii culturilor, prin incubare pe diferite medii de control, timp de 72 ore, la o temperatura de 32 - 35C;

d - controlul microscopic al puritatii culturilor.

1.2. Obtinerea propriu-zisa a culturilor lichide de inocul necesar etapelor ulterioare, urmareste ca;teva faze, astfel :

a - cultura bacteriana obtinuta in faza anterioara, ambalata in fiole sau eprubete, se introduce in recipienti cu capacitate de 1 000, 2 000 sau 5 000 ml, in conditii stricte de asepsie; cantitatile sunt proportionale cu marimea recipientului;

b - in recipient va fi asigurat un mediu lichid, bogat in glucide, vitamine, zer proaspat, lapte tras si cu adaos de carbonat de calciu;

c - incubarea se face timp de 72 ore, la o temperatura de 32 - 35C ;

d - controlul puritatii culturilor va fi facut prin microscopie, in scopul evidentierii unor germeni straini, in special a bacteriilor coliforme, de putrefactie sau butirice. Prin incubarea pe medii cu agar, a unor picaturi din inocul, se poate constata puritatea acestuia. Astfel un mediu agarizat, pe suprafata caruia s-a dezvoltat o cultura sub forma unei pelicule, fara flocule in masa acestuia, demonstreaza o cultura pura.

1.3. Cea de-a IlI-a faza de multiplicare urmareste obtinerea produsului finit, in recipienti tip "Pasteur', de 250 ml fiind constituita din urmatoarele faze:

a - mediul de cultura, acelasi ca si in fazele anterioare, este introdus in recipienti tip "Pasteur' dupa care acestia, in urma punerii dopului de cauciuc, sunt capsati cu un inel de aluminiu;

b - urmeaza sterilizarea mediilor de cultura introduse in flacoanele de tip 'Pasteur', la o temperatura de 110C, timp de 40 minute; dupa sterilizare flacoanele se lasa sa se raceasca, iar apoi sunt sterse pe dop, cu o solutie de sulfat de cupru 1%, in scopul prevenirii unor eventuale infectii cu alte microorganisme sau in special cu ciuperci;

c - in fiecare recipient se introduc 1 - 2 ml din cultura obtinuta in faza anterioara, cu respectarea stricta a regulilor de asepsie.

OBTINEREA INDUSTRIALA A LACTOSIL-ULUI

Obtinerea in instalatii de tip industrial a preparatului, presupune repetarea la scara de productie a operatiunilor executate in fazele de laborator, adica ; prepararea, sterilizarea, inocularea si termostatarea mediilor.

1. Prepararea mediilor semilichide. Pentru obtinerea cantitatilor industriale, din culturile de bacterii acidolactice, in mediile de cultura se folosesc unele produse agricole, precum si subproduse ale industriei laptelui, a berii etc, subproduse bogate in substante energetice, proteine, vitamine si enzime.

In functie de posibilitatile unitatilor producatoare si de scopul folosirii preparatului (la insilozare sau in hrana tineretului), recomandam urmatoarele retete, din care, pentru hrana tineretului animal, retetele 3 si 4.

Reteta 1

Reteta 2

Tarate de cere 8kg

Fainuri de cereale 2kg

Leguminoase 2kg

Malt de orz 0,5kg

Saruri minerale 1kg
(sare + zoofort)
Apa potabila pana la 100 1

Reteta 3

Fainuri de cereale  5 kg

Tarate de cereale  2 kg

Leguminoase 1 kg

Malt de orz  0,5 kg

Saruri minerale  1 kg
(sare + zoofort)
Zer proaspat pana la 100 1

Reteta 4

Culturile de bacterii acidolactice sunt obtinute pe mediile mentionate, folosind instalatia I.L. 1 000, conform fluxului tehnologic prezentat in figura 1.

Operatiunile de hidroliza a componentelor din retete precum si cele de agitare, transvazare si omogenizare a mediului de cultura, se realizeaza automat, de la tabloul de comanda al instalatiei si se executa in urmatoarele etape:

a - mediul de cultura in stare lichida (10 /o S.U.) se pregateste in recipientul de hidroliza (reper I), care are capacitatea de 500 l;

b - mediul dupa ce sufera un dublu proces de hidroliza, termica si enzimatica, se transvazeaza in reactorul-termostat (reperele III si IV). Capacitatea unui vas-termostat este de 1000 1;

c - se reduce temperatura mediului din reactorul-termostat, de la 100C, la 35 - 38C; aceasta se face printr-un curent de apa rece, cu ajutorul unei pompe. Apa de racire rezultata este reciclata in vasul recuperator (reper II), care are capacitatea de 1 000 1 ;

d - inocularea mediului aflat in vasul reactor-termostat (reperele III si IV) se face dupa o recirculare a mediului timp de 5 - 10 minute. Cultura de inocul reprezinta 0,5 - 1 % din capacitatea totala a mediului aflat in reactor;

e - termostatarea culturilor se face la temperatura de 32 - 35C, timp de 20 - 30 ore.

2. Obtinerea produsului finit - Lactosil - se face prin amestecarea a 40 1 din cultura lichida, obtinuta in conditiile specificate in capitolul anterior, cu 100 - 110 kg suport energetic, cu ajutorul unui malaxor. Dupa omogenizarea amestecului, timp de 10 - 12 minute, produsul finit are 55 - 60 % S.U.

3. Lactosil-ul se ambaleaza in conditii de anaerobioza, in recipiente de material plastic (saci sau butoaie inchise) si se depoziteaza in camere uscate (platforma de depozitare - maturare), ferit de insecte si de rozatoare.

Preparatul se foloseste numai dupa o perioada de maturare, care dureaza 3 - 5 zile, timp in care intregul suport este cuprins de microflora acidolactica si imbogatit in arome si substante biologic active.

4. Lactosil-ul desi isi pastreaza valabilitatea timp de 30 --- 40 zile, este indicat, totusi, a fi utilizat in stare cat mai proaspata.

Preparatul nu este toxic pentru om si se poate manipula fara riscuri.

5. Indicii de calitate ai Lactosil-ului dupa perioada de maturare sint urmatorii :

a - caracteristicile organoleptice sa fie specifice fermentatiei acidolactice tipice, respectiv cu gust acrisor, miros placut de fructe, de aluat de piine din secara ;

b - substanta uscata sa fie cuprinsa intre 55 - 60 /o ;

c - aciditatea sa fie de cel putin 30 - 40T ;

d - pH cuprins intre 4,2 - 4,8 ;

e - activitatea antibiotica sa fie cuprinsa intre 0,20 - 0,40 U.i./ml sau g ;

f - titrul (numarul de microorganisme in produs) sa fie cuprins intre 500 si 1 000 milioane/ml sau g de preparat.

Tabelul 1 prezinta principalii indici de calitate ai Lactosil-ului, realizat pe diferite retete de suport.

In tabelul 2 este evidentiata microfiora acicolactiea, impreuna cu pH-ui si aciditatea, intr-o cultura proaspata (3 - 5 zile) si una dupa 20 - 30 zile.

MODUL DE FOLOSIRE

1. Lactosil-ul folosit ca adaos la insilozarea nutreturilor are eficacitate ridicata la conservare, prin insilozare, a tuturor plantelor de nutret si mai ales a resurselor neconventionale (grosiere, borhoturi, reziduuri horti-viticole, dejectii de pasare). Se recomanda folosirea preparatului in cantitate de 1 kg la tona de nutret insilozat.

1.1. Conditiile de folosire la insilozarea nutreturilor sunt urmatoarele :

a - plantele trebuie sa contina 30 - 35 %. S.U.; cerealele se recolteaza la umiditatea de 30 - 35 % si se recomanda a fi insilozate macinate, sau in amestec de boabe macinate impreuna cu boabe nemacinate, in raport de cel putin de 4:1 ;

b - plantele trebuie sa fie tocate sau maruntite la dimensiuni mai mici de 3 - 5 cm; cerealele boabe sau stiuletii se maruntesc cu morile din dotare, care asigura un randament de 2 - 8 tone/ora ;

c - tratarea silozului cu Lactosil, trebuie facuta mecanic, concomitent cu tocarea nutreturilor sau manual, prin imprastierea lui, direct in straturile de siloz ;

d - pentru crearea conditiilor de anaerobioza, tasarea straturilor de siloz trebuie facuta cu tractorul pe senile (S 651, S - 1 500, S - 1 800), obtinandu-se urmatoarele greutati volumetrice, in functie de nutreturile folosite :

600 - 650 kg/m³, in silozul realizat din plante ofilite sau din plante verzi in amestec cu 20 % grosiere ;

880 - 900 kg/m³, in silozul realizat din porumb boabe;

850 - 860 kg/m³, in silozul realizat din porumb stiuleti-pasta;

800 - 820 kg/m³, in silozul realizat din orz, ovaz boabe, recoltate cu umiditatea de 25 - 35 %;

450 - 500 kg/m³, in silozul realizat sub forma de nutret unic, pe baza de grosiere, borhoturi, suculente, dejectii de pasare;

e - acoperirea silozului trebuie sa se faca cu materiale impermeabile (folie din material plastic sau carton asfaltat), bine fixate intre peretii silozului si furaj ;

f - timpul de realizare a silozului, indiferent de capacitatea lui, nu trebuie sa depaseasca 8 - 10 zile (optim fiind 5 - 7 zile). Orice depasire a acestor limite, influenteaza negativ indicii de calitate ai nutretului si degradeaza in mare masura substantele nutritiva (proteina, aminoacizii, vitaminele si enzimele);

g - durata de fermentare - maturare este de 40-50 zile, in functie de natura nutretului pus la insilozat.

1.2. Calitatea furajului insilozat cu Lactosil. Folosirea preparatului la insilozarea nutreturilor in conditii de microproductie si de mare productie a fost experimentata pentru majoritatea plantelor de nutret, a cerealelor recoltate cu umiditate ridicata, precum si pentru unele produse secundare, grosiere, insilozate cu suculente si dejectii de pasare, sub forma de nutret unic.

In tabelul 3 sint prezentate comparativ, rezultatele obtinute in cazul silozurilor facute in conditii de mare productie, din graminee, leguminoase, porumb plante, porumb boabe, porumb stiuleti sub forma de pasta, grosiere etc. Rezultatele sunt prezentate, comparativ, pentru silozurile realizate cu si fara adaos de Lactosil.

Tabelul 3 Efectul Lactosil-ului folosit la insilozare, in conditii de mare productie

I = martor II = martor + Lactosil