IDENTIFICAREA IDEILOR DE AFACERI

IDENTIFICAREA IDEILOR DE AFACERI

Obiectivele capitolului

Pentru a reusi in afaceri este necesara identificarea unei idei viabile, la momentul oportun si pentru o piata adecvata. In acest capitol sunt prezentate principalele surse de idei de afaceri pe care le are la dispozitie potentialul intreprinzator.

Dupa parcurgerea acestui capitol veti afla:

sursele macroeconomice de idei de afaceri;

sursele microeconomice de idei de afaceri;

sursele proprii de idei de afaceri pe care le puteti avea in vedere la inceperea unei afaceri.

Exista o mare varietate de surse de idei de afaceri. Intreprinzatorul va trebui sa determine care dintre aceste idei are un potential comercial suficient pentru a deveni nucleul noii afaceri.

Exista doua mari categorii de surse de idei noi de afaceri: tendintele macroeconomice de evolutie si conjunctura microeconomica.

1. Tendintele macroeconomice de evolutie. Numeroase idei de afaceri se pot desprinde din evaluarea tendintele macroeconomice de evolutie. Cele mai importante tendinte sunt cele demografice, sociale, tehnologice si de afaceri.

a. Tendintele demografice. Demografia studiaza caracteristicile populatiei. Din punct de vedere al oportunitatilor de afaceri, un interes deosebit il reprezinta studiul segmentelor populatiei, adica al diferitelor categorii de populatie, dupa varsta, sex, educatie etc. Cel mai semnificativ criteriu de segmentare in initierea afacerilor il reprezinta varsta. Doua categorii de varsta sunt mai semnificative in Romania: tinerii intre 20-30 de ani, foarte numerosi, care isi schimba preferintele in mod frecvent, creand mereu oportunitati de afaceri si batranii, a caror numar a crescut si el impresionant.

b. Tendintele sociale. Dintre tendintele sociale din care pot rezulta oportunitati de afaceri mai importante sunt modificarea structurii familiei, modificarea preferintelor religioase, schimbarea modelelor de coabitare datorita SIDA, cresterea interesului pentru mediul inconjurator. In ultimul timp se pune un accent deosebit pe respectarea, reluarea si preluarea unor traditii si obiceiuri, cum ar fi Pastele, Craciunul, Anul Nou, Martisor, Ziua Indragostitilor, Halloween, Sambra Oilor, Targul de Fete, Sanzienele etc., evenimente sociale care pot furniza suficiente idei de afaceri producatorilor, comerciantilor si prestatorilor de servicii.

c. Tendintele tehnologice. Cele mai notabile tendinte tehnologice se refera la folosirea calculatoarelor si in special la miniaturizarea acestora. Faxurile, scanerele, posta electronica nu erau cunoscute foarte bine cu cativa ani in urma. Cuptoarele cu microunde tind sa schimbe modul de a gati. Modalitatile de inregistrare a muzicii s-au schimbat de doua ori in ultimii 20 de ani. Compact discurile au o tendinta de crestere, in raport cu casetele. Videocasetele au schimbat mult industria cinematografiei. Telefonia mobila a devenit o adevarata moda. Automatele de cafea, capucino, ceai, ciocolata fierbinte, tigari etc. devin o necesitate reala.

d. Tendintele in afaceri. Una dintre tendintele mai recente in afaceri este colaborarea marilor firme cu intreprinderile mici si mijlocii pentru realizarea unor produse sau prestarea de servicii.

O alta tendinta o constituie cresterea importantei sectorului serviciilor. Desfiintarea gradinitelor de stat a deschis calea gradinitelor particulare si a firmelor de baby-sitter. Firmele de intermediere pot oferi servicii adiacente, cum ar fi repararea si decorarea imobilelor, intocmirea documentelor cadastrale, realizarea de expertize tehnice etc. Criza transportului in comun si a celui interurban ofera prilejul intreprinzatorilor de a infiinta curse particulare de transport urban si interurban. Cresterea ponderii firmelor mici si mijlocii creeaza posibilitatea infiintarii de firme de consultanta specializate in domeniul liberei initiative.

2. Conjuctura microeconomica. Numeroase surse de idei de afaceri apar si la nivel microeconomic. Activitatea anterioara a intreprinzatorului potential, precum si alte aspecte legate de micromediu sunt surse viabile de idei de afaceri. Iata cateva dintre acestea.

a. Experienta precedenta in munca. Cele mai multe idei de afaceri provin din experienta dobandita anterior de intreprinzatori. Cercetarile arata ca in tehnologia de varf 85% din produsele noilor firme sunt similare cu ale firmelor in care au lucrat intreprinzatorii. Experienta anterioara este considerata un adevarat "blockstarter" pentru intreprinzator, deoarece ea reprezinta punctul de plecare in afaceri al intreprinzatorului. Experienta anterioara este cea mai obisnuita sursa de idei de noi afaceri pentru ca intreprinzatorul s-a format in acel domeniu, a devenit competent pentru a concura cu alte firme. Concurenta l-a facut sa cunoasca mai bine produsul sau serviciul si neajunsurile acestuia. El cunoaste deja furnizorii, clientii si modul de operare a afacerii.

Experienta anterioara poate constitui nu numai un mediu care incurajeaza infiintarea unei afaceri, dar care face si posibil acest lucru, prin finantarea noii firme. In alte situatii firma precedenta nu este interesata de noul produs al intreprinzatorului sau nu cunoaste intentiile acestuia, care isi mentine locul de munca pana cand noua afacere poate fi lansata. O situatie extrema este aceea in care prin disponibilizare intreprinzatorul foloseste experienta anterioara pentru a intra in afaceri pe cont propriu.

b. Hobiuri si vocatii. Transformarea unei pasiuni intr-o afacere este o alternativa de afaceri demna de luat in considerare. In acest caz, cu siguranta, intreprinzatorul va face un lucru cu pasiune si pe care il cunoaste foarte bine. Se considera insa ca asemenea afaceri nu au intotdeauna succes. Ele se limiteaza la produse care pot fi usor finantate si realizate de o singura persoana. Cele mai multe dintre aceste produse sunt realizate cu migala, pentru scopul personal al inventatorului, care se gandeste ulterior ca si altii vor avea aceleasi preferinte ca si el si va putea incepe astfel o afacere. Aceasta gandire egocentrista poate duce insa la esec. De aceea, este indicat ca intreprinzatorul sa studieze mai intai piata si apoi sa transforme hobiul in afacere. Eventual, poate realiza cateva prototipuri pe care sa le verifice prin teste de piata limitate, pentru a nu fi prea costisitoare. Oricum, intreprinzatorul nu va avea de pierdut. Daca produsul nu va fi cerut de piata, el va fi realizat in continuare pentru propria placere a celui ce l-a inventat. Producerea dulceturilor, peltelelor, siropurilor, compoturilor, marmeladei, conservarea legumelor si zarzavaturilor prin murare, saramurare sau otet, producerea unor alimente marinate, afumate sau bauturi speciale sunt exemple de oportunitati din aceasta categorie.

c. Contacte sociale. Relatiile sociale joaca, de regula, un rol deosebit de important in infiintarea de noi firme. Uneori ele au chiar functia de generarea a unor noi idei de afaceri. De cele mai multe ori contactele sociale se dezvolta din relatiile de serviciu. Astfel, clientii pot furniza idei foarte valoroase privind introducerea unui nou produs sau serviciu. Distribuitorii pot oferi informatii utile privind calitatile si defectele produselor si imbunatatirile ce pot fi aduse. Prin analizarea atenta a produselor oferite de concurenti se poate ajunge la o idee de produs mai performanta. Participarea la targuri si expozitii ofera un excelent prilej de a culege informatii despre clienti, de a discuta cu distribuitorii, de a vedea tendintele pietei si de identificare a unor produse potentiale pentru noua afacere. Idei viabile de afaceri pot fi obtinute si din alte contacte speciale. Prietenii, rudele, cunostintele au de multe ori idei valoroase pe care nu doresc sau nu pot sa le materializeze si le ofera bucurosi celor interesati.

d. Constatari personale. Uneori observarea directa a unei nevoi de cu zi poate deveni o sursa de inspiratie pentru un produs sau serviciu de succes. Lui King C. Gillete, de exemplu, i-a venit ideea aparatului de barbierit cu senzori barbierindu-se. Desigur, multe alte persoane ar fi putut-o face inainte. In aceasta actiune insa primul pas il constituie recunoasterea nevoii si dupa aceea gasirea unei solutii. Tot prin constatari personale se pot observa si nevoile altor persoane, indiferent daca sunt sau nu constiente de acest lucru. Afacerile concurentilor ne pot furniza idei privind viabilitatea activitatilor pe care acestia le desfasoara. Stirile zilnice si chiar zvonurile pot sugera unele tendinte in afaceri. Inspiratia si flerul intreprinzatorului pot juca un rol important in aceasta privinta.

e. Cercetari proprii deliberate. Desi in mod normal intreprinzatorul ar trebui sa caute sistematic idei noi, realitatea arata ca ideile de afaceri apar mai frecvent cu totul intamplator. Totusi, procesul in sine de cautare persistenta a ideilor poate duce la aparitia de idei noi. Studiile de creativitate arata ca descoperirile apar in cele mai neasteptate momente, insa numai dupa ce persoana respectiva a depus un efort staruitor, uneori descurajant pentru gasirea raspunsului la problema.

Cercetarea deliberata presupune studiul cartilor, revistelor de specialitate, lecturarea ziarelor si a publicatiilor comerciale din domeniul respectiv de activitate. Revistele Idei de afaceri si Revista IMM sunt de un real folos in acest sens. Paginile aurii ofera informatii utile despre natura afacerilor din zona.

Idei noi se pot obtine si prin folosirea metodei brainstormingului. In felul acesta pot fi generate idei dupa idei, fara a le considera nefezabile. Brainstormingul "deschide mintea", fara a face judecati de valoare.

f. Institutii de cercetare. Numeroase institute de cercetare si universitati realizeaza cercetari in cele mai diverse domenii. Intreprinzatorul poate cumpara patentul unei inventii. De asemenea, el poate sa se familiarizeze mai intai cu domeniul respectiv, pentru a constata daca apar idei viabile de afaceri si apoi sa participe in cadrul unei astfel de structuri de cercetare.

g. Internet. Prin Internet se pot obtine alte surse valoroase de idei de afaceri. Cateva din optiunile posibile pot fi gasite in situl "Galaxy, Business and Comerce ". Alta sursa se gaseste la situl "Entrepreneurs on the Web". Pe Yahoo se gaseste situl "Business and Economy: Small Business Information", care ofera conexiuni utile privind ideile de afaceri, precum "Best Business to Start", "Entrepreneur Guide", "Entrepreneur Resource Center" si "WomenBiz". Se poate, desigur, folosi si un cuvant cheie sau un domeniu de cercetare pentru a cauta pe Web informatii privind zona de interes anume.

Intrebari recapitulative

Care sunt tendintele macroeconomice cele mai relevante in identificarea ideilor de afaceri?

Ce tendinte microeconomice trebuie sa aiba in vedere potentialul intreprinzator?

Care sunt primele trei surse de idei de afaceri pe care le-ati avea in vedere la initierea unei afaceri proprii?

Teste

1. Cel mai semnificativ criteriu de segmentare in initierea afacerilor este:

a. sexul

b. varsta

c.  educatia

d.  religia

Cele mai numeroase idei de afaceri provin din:

a. constatari personale

b. experienta precedenta in munca

c. hobby-uri si vocatii

d. contacte sociale

3. Sunt considerate surse de idei de afaceri:

a.       contactele sociale

b.      constatarile personale

c.       institutiile de cercetare

d.      cercetarile proprii deliberate