Intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli la o societate comerciala

Cuprins:

I . Conceptul de buget

1 . Definirea si functiile bugetului de venituri si cheltuieli

2 . Geneza si alte date legate de bugetul de venituri si cheltuieli

3 . Rolul bugetului de venituri si cheltuieli ca instrument de previziune financiara a intreprinderii

4 . Clasificarea bugetului si legaturile dintre acestea

II . Principiile bugetare

III .Elaborarea bugetului de stat

IV . Executia bugetului

V . Exemplu

VI . Concluzii

Bibliografie

I . CONCEPTUL DE BUGET :

I . 1 . Definirea si functiile bugetului de venituri si cheltuieli :

Definim bugetul ca fiind o proiectie ( estimare ) pe o anumita perioada de timp a veniturilor si cheltuielilor prevazute.Pentru un buget sunt importante deci :

veniturile, valori incasate sau de incasat precum si castigurile din alte surse

cheltuielile , valori de plata sau de platit pentru consumul de stocuri , lucrari executate si servicii prestate , cheltuieli cu personalul , executarea unor obligatii legale sau contractuale ,etc.

Pentru realizarea unei firme sau activitati economice se impune , in primul rand , asigurarea bugetului necesar.

Bugetul este un instrument managerial care asigura financiar dimensionarea obicetivelor firmei , a cheltuielilor , veniturilor , rezultatelor , precum si a indicatorilor financiari si evaluarea acestora.

Doua tipuri de cheltuieli trebuie luate in considerare , in perspectiva construirii unui astfel de buget :

cheltuieli de productie directe - care cuprind materii prime , materiale , salarii , energia , celelalte utilitati si alte eventuale cheltuieli

cheltuieli de productie indirecte - se refera la cheltuieli cu administratia , secretariatul , de transport , de paza , protectia muncii , etc.

Se observa asadar , ca aceste cheltuieli se impart intre cele de care depinde activitatea economica propriu - zisa si cele care se refera la asigurarea si organizarea acesteia.

La randul lor , evaluarea veniturilor presupune o proiectie a acestora pe o perioada de timp detaliata pe fiecare produs in parte.

La sfarsitul perioadei evaluate , pentru care s - a intocmit bugetul , se realizeaza o comparatie intre estimarile facute si sumele obtinute.Cauzele diferentelor trebuie analizate si , acolo unde e cazul ,indepartate.

Inainte de inceperea anului de previziune, intreprinderea trebuie sa isi stabileasca programele de activitate viitoare si evaluarea eforturilor necesare pentru realizarea acestora.

In acest scop s-a elaborat un document de previziune financiara - Bugetul de venituri si cheltuieli , cu ajutorul caruia intreprinderile isi previzioneaza pe o anumita perioada de timp , de obicei un an si defalcat pe trimestre , veniturile si cheltuielile financiare , asigurandu-se un echilibru financiar.

Totodata , prin bugetul de venituri si cheltuieli se stabilesc fluxurile banesti si financiare care sa asigure realizarea programelor de activitate si a capacitatii de plata a intreprinderii.

Ca instrument de previziune , bugetul de venituri si cheltuieli joaca un rol deosebit in activitatea intreprinderii , el indeplinind urmatoarele functii:

- functia de previziune

- functia de control a executiei financiare

- functia de asigurare a echilibrului financiar al intreprinderii

Functia de previziune se realizeaza datorita faptului ca prin bugetul de venituri si cheltuieli se previzioneaza o serie de indicatori cum sunt: veniturile, cheltuielile, productia marfa fabricata, volumul investitiilor, nivelul fluxurilor, incasarile in valuta, nivelul ratei rentabilitatii.

Functia de control prin bugetul de venituri si cheltuieli se realizeaza prin faptul ca se repartizeaza veniturile si cheltuielile pe centre de profit, controlandu-se activitatile prin modul de gestionare a resurselor, prin buget se respecta legislatia in vigoare privind destinatiile profitului, iar prin modul de previzionare a indicatorilor se urmareste incadrarea acestora in anumite limite normale precum si realizarea acestora fata de nivelele prevazute.

De asemenea, bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste astfel incat sa asigure echilibrul de trezorerie a intreprinderii prin fluxurile financiare stabilite in anul de previziune.

I . 2 . Geneza si alte date legate de bugetul de venituri si cheltuieli :

In domeniul financiar autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un plan anual prin care sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice.Acest program este supus apoi discutiei si aprobarii puterii legislative.Principala motivatie pentru intocmirea bugetului este una de natura financiara si consta in aceea ca , prin structurarea si dimensionarea veniturilor ce urmeaza a se colecta si a cheltuielilor publice , se asigura gestionarea rationala a fondurilor publice si se vizeaza o cheltuire eficienta a acestora.

In conditiile finantelor clasice , bugetul public este considerat , ca act legislativ , doar o lista a cheltuielilor si veniturilor publice , fara specificarea vreunei legaturi cu starea si perspectivele economiei nationale.

In conditiile tot mai complexe ale vietii economico - sociale de astazi , doctrina financiara a completat imaginea despre buget si a legat existenta acestuia de mersul si starea intregii economii nationale.Astfel , in toate tarile dezvoltate notiunea de buget se refera la doua structuri diferite:

bugetul economiei nationale

bugetul de stat ( bugetul propriu - zis al autoritatii publice )

Bugetul economiei nationale este un plan sau program ce se intocmeste anual si cuprinde totalitatea veniturilor si cheltuielilor dintr - o economie nationala , indiferent daca acestea sunt publice sau private.Acest buget cuprinde in fapt , pe langa bugetele autoritatii publice si totalitatea bugetelor private ( ale agentilor economici )De regula , este un buget informativ , orientativ si nu este executoriu , in consecinta nu se supune aprobarii legislativului.Bugetul economiei nationale serveste ca baza pentru argumentatia financiar - economica , politica si sociala a guvernului.

Bugetul public ( de stat ) se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale , insa cuprinde numai resursele si cheltuielile autoritatilor publice.Bugetul public se supune in mod obligatoriu discutiei amanuntite a Parlamentului si aprobarii acestuia.Dupa aprobarea de catre Parlament , bugetul de stat devine lege si astfel , este posibila incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor publice.

Structura sistemului bugetar este adecvata organizarii administrative a statului.Astfel , intr - un stat unitar ( de exemplu , Romania ) bugetul de stat este organizat pe doua paliere:bugetul administratiei centrale de stat si bugetele administratiei locale.Lasand deopartea structura simplificata prezentata anterior , in Romania , asa cum precizeaza legea finantelor publice , bugetul este reprezentat de un sistem unitar de bugete: " resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr - un sistem unitar de bugete , si anume:bugetul de stat , bugetul asigurarilor sociale de stat , bugetele locale , bugetele fondurilor speciale , bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii publice cu caracter autonom , in conditiile asigurarii echilibrului financiar. " ( Legea Finantelor Publice nr.72 din 12 iulie 1996 )

In statele federale , sistemul bugetar este structurat pe trei nivele mari: bugetul federatiei , bugetul statelor membre,al provinciilor sau al landurilor si bugetele locale.

O problema esentiala in cadrul procesului bugetar o reprezinta repartizarea veniturilor si cheltuielilor intre diferitele nivele ale sistemului bugetar.Aceasta repartizare se face in raport cu atributiile ce revin la fiecare nivel in realizarea actiunilor publice.Ca regula generala , toate impozitele indirecte sunt venituri ale administratiei centrale de stat , iar impozitul pe avere se face venit din bugetele locale.Impozitele pe venituri se repartizeaza intre organele administratiei centrale si locale , in functie de sarcinile ce revin fiecarui nivel organizatoric al statului.

I . 3 . Rolul bugetului de venituri si cheltuieli ca instrument de previziunea financiara a intreprinderii :

Conducerea unei intreprinderi are ca prim obiectiv previziunea iar previziunea financiara este cea mai importanta activitate in realizarea careia un rol deosebit revine bugetului de venituri si cheltuieli al intreprinderii, alaturi de bilantul contabil si contul de profit si pierdere.

Alaturi de previzionarea financiara , o alta preocupare majora a conducerii intreprinderii moderne este controlul bugetar al modului de realizare a prevederilor pentru a stabili abaterile, cauzele acestora si persoanele raspunzatoare, pentru luarea masurile necesare care sa conduca la eliminarea acestora in viitor.

In realizarea acestor atributii conducerea are la indemana bugetul de venituri si cheltuieli ca principal instrument de realizare a activitatii de bugetare a actiunilor acesteia, care prezinta, cel putin, urmatoarele avantaje:

a) bugetul are rolul de a orienta intreprinderea spre un scop bine definit, respectiv rentabilitatea, lichiditatea si diminuarea riscurilor in activitatea acesteia;

b) prin previziunea financiara se coordoneaza eforturile tuturor compartimentelor din cadrul intreprinderii, fiecare dintre acestea fiind implicate in procesul bugetar, intr-o masura mai mare sau mai mica;

c) intocmirea bugetelor asigura implementarea unui sistem eficient de control, prin compararea realizarilor cu propunerile, identificarea abaterilor, a cauzelor acestora si luarea unor masuri operative de corectare a deficientelor.

Avand in vedere rolul deosebit de important al bugetului de venituri de cheltuieli, se impune respectarea catorva principii, atat la elaborarea dar si in executia acestuia, astfel:

1. principiul totalitatii, care presupune acoperirea tuturor activitatilor unei intreprinderi si o coordonare a acestora care sa asigure echilibrul intre serviciile functionale si operationale, urmarind insa sa asigure si o armonizare a relatiei contradictorii ce se manifesta intre complexitatea sistemului bugetar si costurile ridicate ale unui sistem complet;

2. principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate existent in intreprindere, avand in vedere ca bugetul este intotdeauna sub autoritatea unui conducator de activitate, existand astfel posibilitatea identificarii bugetului respectiv cu persoana responsabila;

3. principiul mentinerii solidaritatii dintre compartimentele intreprinderii si al convergentei acestora cu politica generala a intreprinderii, sistemul bugetar avand rolul de a indeparta unele tendinte de supraevaluare a importantei unor compartimente in detrimentul altora si de a contribui la realizarea obiectivelor strategice ale intreprinderii in conditii de eficienta sporita;

4. principiul supletei, orice buget avand sarcina sa permita adaptarea rapida si cu usurinta la modificarile care apar in cadrul economico-social in care functioneaza intreprinderea si la informatiile noi privind evolutia variabilelor economice exogene care influenteaza activitatea intreprinderii;

5. principiul cuplarii cu politica de personal pentru a implementa si stimula motivatia si adeziunea personalului in conformitate cu obiectivele strategice urmarite de intreprindere.

De regula bugetele se elaboreaza anual, insa exista si unele bugete elaborate pe o perioada mai mare de un an (de exemplu bugetul investitiilor) sau pe o perioada mai mica de un an (bugetul trezoreriei) dar, indiferent de perioada pentru care se elaboreaza, periodicitatea bugetului trebuie sa fie superioara celei a ciclului de activitate analizata.

I . 4 . Clasificarea bugetelor si legaturile dintre acestea :

In sistemul de gestiune al unei intreprinderi se intalnesc mai multe tipuri de bugete, care se pot clasifica dupa mai multe criterii, cele mai importante fiind:

a) In functie de continutul acestora:

- Bugetul de tip financiar este specific relatiilor de repartitie a resurselor financiare, veniturile fiind dimensionate in calitatea lor de fonduri alocate pentru finantarea unor cheltuieli limitate, in aceste bugete iesirile sunt reprezentate de cheltuieli, iar intrarile sub forma alocarii de resurse (bugetele actiunilor sociale, bugetele activitatii de investitii)

- Bugetul de tip economic este specific activitatilor creatoare de valori noi ce formeaza obiectul activitatii intreprinderii, in acest buget comparandu-se cheltuielile necesare realizarii productiei cu veniturile realizate din vanzarea acesteia

- Bugetele de tip banesc au specific fluxurile banesti ale intreprinderii si cuprind intrarile de fluxuri banesti si cheltuielile de fluxuri banesti

b) In functie de obiectul activitatii bugetare:

- Bugetele organizate sunt acele tipuri de bugete in care veniturile si cheltuielile se fundamenteaza pe subdiviziuni organizatorice ale intreprinderii (sectii, fabrici, uzine, etc.), inclusiv la nivelul acesteia

- Bugetele pe activitati sunt caracterizate de faptul ca veniturile si cheltuielile se determina pe activitati (activitatea de productie, activitatea de investitii, activitatea de reparatii, etc.)

c) In functie de sfera de cuprindere:

- Bugete generale care caracterizeaza activitatea de ansamblu a intreprinderii

- Bugete partiale care caracterizeaza parti ale intreprinderii ( sectii, fabrici, uzine, etc. )

d) In raport cu factorul timp:

- Bugete periodice
- Bugete continue ( glisante )

La noi in tara, principalele tipuri de bugete stabilite pentru societatile comerciale cu capital de stat, regiile autonome sau companiile nationale sunt:

- Bugetul activitatii generale

- Bugetul activitatii de productie

- Bugetul activitatii de trezorerie

- Bugetul activitatii de incasari si plati in valuta

- Bugetul activitatii de investitii

- Imprumuturi garantate de stat

- Rezerve

- Repartizarea profitului

Legatura dintre aceste tipuri de bugete consta in elaborarea lor succesiva, avand in vedere politica financiara adoptata de intreprindere, pe o perioada mai mare de timp, in vederea realizarii unor obiective strategice, urmand apoi o transpunere a acesteia in bugetele anuale intocmite pe activitati si, in final, reflectarea tuturor acestora in starea previzibila a trezoreriei, a patrimoniului si a rentabilitatii intreprinderii.

II . PRINCIPIILE BUGETARE : 

Principiile bugetare sunt norme orientative ce guverneaza realizarea procesului bugetar.Scopul lor este acela de a preciza conditiile in care se face elaborarea si executia bugetului public.In tara noastra , aceste principii bugetare sunt precizate in legea finantelor publice , mentionata mai inainte.

Principiile bugetare sunt urmatoarele:

1 . Principiul universalitatii bugetului se refera la faptul ca totalitatea veniturilor si cheltuielilor unui nivel al autoritatii publice trebuie cuprins in proiectul de buget pe total venituri si cheltuieli ( pe doua pozitii distincte ) astfel incat , organul legislativ sa poata aprecia si aproba/respinge colectarea resurselor si cheltuirea lor.

Principiul unitatii bugetului se refera la faptul ca toate veniturile si cheltuielile statului ar trebui cuprinse intr-un singur buget dupa o schema unitara de clasificare a veniturilor si cheltuielilor.

Principiul realitatii bugetare impune ca toate veniturile si cheltuielile sa porneasca de la starea reala a economiei nationale , adica proiectul de buget sa fie elaborat pornind de la realitatea economico-sociala.

Principiul anualitatii bugetului se refera la perioada pentru care se elaboreaza bugetul. De regula , bugetul se intocmeste pentru un an. In ultimii douazeci de ani insa , s-a incetatenit tot mai mult practica de a se elabora bugetul statului pe doua paliere. Pe de o parte , bugetul multianual , cu caracter informativ si , pe baza acestuia se elaboreaza bugetul de stat , pe de alta parte.

Principiul echilibrului bugetar impune ca acoperirea cheltuielilor statului sa se realizeze doar pe seama veniturilor ordinare ale acestuia. Potrivit conceptiei clasice asupra finantelor publice asigurarea echilibrului financiar era socotita cheia de bolta a intregii politici financiare a autoritatii publice. In prezent , se poate admite un anumit deficit bugetar la nivel anual , in anumite limite si cu posibilitatea absorbtiei sale intr-un interval mai mic sau mai mare de timp. In functie de cum au fost cheltuiti banii , un astfel de deficit ar putea avea chiar efecte pozitive , contribuind la dezvoltarea economiei si rezultand din aceasta , in viitor , o crestere a bazei generatoare de venituri publice.

Principiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca un venit odata incasat se administreaza global , fiind destinat acoperirii cheltuielilor privite in ansamblul lor ; aceasta inseamna ca veniturile bugetare trebuie depersonalizate.

Principiul specializarii se refera la faptul ca in bugetul de stat , atat cheltuielile , cat si veniturile , nu se cuprind doar in suma globala ci si defalcat , adica cheltuielile pe destinatii si veniturile pe tipuri de impozite si taxe. Astfel , prin vot Parlamentul acorda o autorizatie executivului nu in mod global , ci pe fiecare tip de cheltuieli si venituri. In vederea realizarii acestui obiectiv se intocmeste o clasificatie bugetara a veniturilor si cheltuielilor.

Principiul publicitatii bugetului cere ca bugetul aprobat de Parlament sa fie publicat in presa ( la noi in tara in Monitorul Oficial si in presa centrala ) pentru ca astfel contribuabilii sa cunoasca suma globala si structura veniturilor si cheltuielilor statului.

III . ELABORAREA BUGETULUI DE STAT :

Bugetul de stat se elaboreaza ca proiect de catre puterea executive , deoarece numai guvernul are initiativa legislativa in domeniul finantelor publice. In cadrul puterii executive , ca regula generala, proiectul de buget se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor.

Elaborarea proiectului de buget incepe inca de la jumatatea anului precedent, pentru ca de atunci autoritatea publica si institutiile sale cunosc deja executia bugetului din penultimul an.

Elaborarea proiectului de buget se face concomitent pentru toate verigile organizatorice ale statului.

Proiectul de buget guvernamental , inainte de a fi dezbatut in Parlament , se supune analizei comisiilor de specialitate ale Parlamentului care au dreptul de a propune modificari si intocmesc un raport. Dupa dezbaterile din comisii , proiectul se supune discutiei si aprobarii in plenul Parlamentului , impreuna cu raportul comisiilor. In final , Parlamentul aproba proiectul de buget pe fiecare tip de sursa si destinatie de cheltuieli. Prin votarea proiectului de buget rezulta legea bugetului , care aproba cheltuielile si veniturile statului , dar si autorizeaza guvernul sa inceapa executia bugetului.

IV . EXECUTIA BUGETULUI :

In ceea ce priveste veniturile intreaga executie bugetara se realizeaza de catre Ministerul Finantelor si de catre administratiile financiare.

Pentru a asigura executia partii de cheltuieli s-a organizat sistemul ordonatorilor de credite. Ordonatorul este o persoana care are dreptul de a repartiza creditele bugetare. La nivel central exista ordonatori principali , ordonatori secundari si ordonatori tertiari.

Ordonatorii principali sunt ministri pentru toate cheltuielile care cad in sarcina ministerelor lor si in limita creditelor aprobate.

Ordonatorii secundari sunt secretarii de stat sau directorii generali din ministere si sarcina acestora este repartizarea creditelor bugetare pe executantii directi.

Ordonatorii tertiari sunt spre exemplu rectorii , inspectorii generali la invatamantul preuniversitar etc.

Pentru bugetele locale exista doar ordonatori primari si tertiari.

Ordonatorii raspund de executia bugetului de stat in domeniul lor. Executia cheltuielilor presupune urmatoarele tipuri de operatiuni: angajarea cheltuielilor , lichidarea, ordonantarea si plata.

Angajarea cheltuielilor inseamna asumarea unei obligatii viitoare de plata in concordanta cu indeplinirea sarcinii ce-i revine ordonatorului. Concret , inseamna asumarea obligatiei de a efectua o plata in viitor pentru marfurile sau serviciile cumparate de institutiile publice. Trebuie sa aiba temei legal si se realizeaza prin semnarea unui contract , acceptarea unei oferte, trimiterea unei comenzi, etc.

Lichidarea presupune constatarea faptica si pe baza unor documente a realizarii operatiilor angajate in prealabil, precum si stabilirea sumei ce urmeaza a fi platita.

Ordonantarea inseamna emiterea unei dispozitii de plata ce trebuie sa poarte viza de control financiar preventiv.

Executia de casa a bugetului inseamna incasarea propriu-zisa a veniturilor si efectuarea platilor in si din contul bugetului de stat. Aceasta operatie se realizeaza fie prin intermediul sistemului bancar , fie prin Trezoreria Publica, fie prin ambele. Trezoreria Publica este ca un fel de 'banca a Finantelor Publice' si prin ea se realizeaza executia de casa a bugetului dar , are si rolul de a mobiliza si pastra disponibilitatile banesti ale tuturor ordonatorilor de credite , precum si a veniturilor agentilor economici care doresc sa-si pastreze diponibilitatile aici.

Deosebit de important este controlul bugetar care se realizeaza la trei nivele: politic (exercitat de Parlament), administrativ (realizat de catre Guvern prin organisme specializate ale Ministerului Finatelor) si jurisdictional (exercitat de Curtea de Conturi, numita de Parlament) .

V . EXEMPLU :

Societatea comerciala S.C. New Cermesin S.A., a fost infiintata in anul 1991 prin reorganizarea Intreprinderii de Mecanica Fina Bucuresti, mai precis, in urma desprinderii Departamentului de Carburi Metalice Sintetizate functional din 1971.

Societatea detine un sediu unic in Bucuresti, nr1, Sos. Pantelimon, sector 2.

Obiectul de activitate este reprezentat de producerea si comercializarea unei game largi de placute si scule din carburi metalice sintetizate. Printre acestea, se pot enumera: placute amovibile, placute brazabile, filiere rotunde pentru trefilat sarma, filiere pentru tras bara profilata, matrite pentru presat suruburi si piulite, matrite de extrudat, scule placate cu carburi metalice sintetizate, scule monobloc, piese de uzura si produse din carburi metalice sintetizate la comanda clientului.

Dupa cum se poate observa, produsele S.C. New Cermesin S.A. pot satisface cerintele unei game diverse de ramuri industriale: constructii de masini, electronica, extractiva, petroliera, lemn, metalurgie, chimie, textila, incaltaminte, medicamente, si altele.

Forma juridica a societatii este de societate pe actiuni cu capital integral privat. Capitalul social este impartit in 284.723 de actiuni cu valoarea nominala de 25.000 lei fiecare, neexistand actionari majoritari, cota maxima detinuta fiind de 39,99% urmata de actiunile proprii ale societatii in cota de 30 %. Tot capitalul social subscris a fost si varsat insumand 7.118 mil lei (in 1999); capitalurile proprii insumand 10.535 mil lei, in acelasi an.

Conducerea executiva a societatii este asigurata de:
. - dir. general, inginer, absolvent IPB, vechime in unitate 11 ani;
. -dir. ec. economist, absolvent ASE, vechime in unitate 11 ani;
. -dir. comercial, inginer, absolvent IPB, vechime in unitate 8 ani;
. -dir. aprov., inginer, vechime in unitate 11 ani;
. -dir.tehnic, inginer, vechime in unitate 6 ani.
Numarul mediu de salariati este de 220 din care implicati direct in productie sunt 148.

Concurenta este reprezentata la intern de firme ca: ROMTOOL, I.C.E.M; iar la extern firme cum ar fi: CONCERNUL SANDVIK-SUEDIA, WURT, METALLWERK PLANSSE-AUSTRIA, firme care beneficiaza de o mare experienta in fabricarea produselor din CMS.

S.C. New Cermesin S.A. nu este cotata la Bursa de Valori si nici pe o alta Piata de Capital.

Dotare tehnica la constituirea S.C. New Carmesin S.A., aceasta a preluat din activul I.M.F sectia "Scule si Matrite Dure", sectie infiintata in anul 1970, printr-o investitie noua, desfasurandu-si activitatea in cadrul Industriei de Electronica, Electrotehnica si Mecanica Fina, subramura Mecanica Fina si Scule. Dezvoltarea acestei sectii se datoreaza initiativei de asimilare a tehnologiei specifice de fabricatie a produselor de carburi metalice sintetizate, initiativa ce a asigurat diminuarea importurilor. Echipamentele de productie detin ca performante o tehnologie medie.

Sectorul in care isi desfasoara activitatea S.C. New Carmesin S.A. a inregistrat in ultima perioada o stationare cu o usoara crestere de 1,2% spre finele anului.

Desfasurarea activitatii :Cifra de afaceri se realizeza in baza obiectului principal de activitate si anume producerea si comercializarea produselor din carburi metalice sintetizate, piese si accesorii, diverse scule si dispozitiv cu elemente active din carburi metalice sintetizate. Structura tehnologica a societatii este orientata in proportie de peste 70% pe fabricatia produselor de carburi metalice sintetizate, in care procesele tehnologice conducatoare sint presarea si sintetizarea, intercalate de alte procese ca: rectificarea, lustruirea, prelucrarea.

Sintetizarea este procesul de presare a carburilor metalice la anumite temperaturi,rezultand o compozitie uniforma care se prelucreaza initial (se durifica) prin turnarea in diverse forme (matrite). Prelucrarea finala presupune finisarea pieselor rezultate, prin aducerea la cotele corespunzatoare. Materia prima de baza -pulberea de carburi metalice - este obtinuta in proportie de peste 80% de cele mai multe ori prin comisionari.

Materii prime necesare realizarii productiei programate: pulbere, cobalt, polietilen glicon, argon comprimat, gaz metan, azot lichid, bare cupru electrolitic puritate 99,9%, negru de fum, tabla inox W 4541, bare inox.Aprovizionarea se realizeaza pe baza de contracte, comenzi. Pentru cele mai multe materii prime de provenienta indigena pentru aprovizionarea acestora se folosesc comenzile cu livrare directa, fara sa existe contracte.

PRINCIPALII FURNIZORI:

- interni: SC NEFERAL, NEW CARMESIN, ARPECHIN-PITESTI, MERROM-BRASOV,ZECASI ;BRAZI;

- din import: ABS ALLOIS ANGLIA, UNION MINIER BELGIA.

PIATA PRODUSELOR SPECIFICE

Gama de produse cuprinse in nomenclatorul societatii S.C. New Carmesin S.A. se adreseaza unui segment de piata specific, exclusiv industrial. Principalii beneficiari ai acestor produse sint agentii economici din:
- industria chimica si petrochimica;
- industria miniera;
- industria prelucratoare prin aschiere;
- industria constructoare de masini;

PRINCIPALII BENEFICIARI:

S.M.R. BLAS, HIDROJET BREAZA, F.S.R. RASNOV, ELECTROPRECIZIA SACELE, ELBAC BRASOV, SALINA SLANIC, SUBANSAMBLE AUTO SF. GHEORGHE, CROMSREEL INDUSTRIES PITESTI, UCM RESIA, MECANICA BOTOSANI, TUBINOX BUCURESTI, METROM BRASOV, ARO CAMPULUNG, ROMAN SA, ROMCARBON BUZAU, CESAROM BUCURESTI.

Relatiile cu clientii sint concretizate in contracte anuale, ceea ce asigura o continuare a procesului de productie si mentinerea pietei de desfacere.

Societatea isi concentreaza atentia si asupra penetrarii pietelor internationale, deruland activitatea de export printr-un compartiment propriu, fiind implicata direct in contractarea exporturilor. Activitatea de export urmareste valorificarea superioara a resurselor prin obtinerea resurselor valutare necesare. Principalul client extern este FARAGAND EL-BRADI EGIPT, iar in ultima perioada au continuat tratativele in scopul testarii pietei din nord-vestul Europei.

Situatia Contului de Profit si Pierderi:Cifra de afaceri cunoaste o evolutie valorica de la an la an, evolutie care la data de 31.12.1999 reprezinta o crestere relativa cu 123,86 % fata de 1998 si cu 144,44% fata de 1997.

In termeni, reali valoarea cifrei de afaceri este realizata sub valoarea inflatiei care a atins 55% la 31.12.1999.

In total venituri la 31.12.1999 cifra de afaceri reprezinta 88,9%, o descrestere comparativ cu aceeasi data a anului precedent, in favoarea cresterii veniturilor din productia stocata. Veniturile din productia stocata care reprezinta 11,09% din total venituri, cuprind veniturile realizate in anul 1999 din productia realizata in 1998.

Veniturile de exploatare s-au realizat in baza chetuielilor de exploatare care reprezinta 89,18% din total venituri, respectiv 19.218,4 mil lei. Specific activitatii de productie, cheltuielile cu materialele reprezinta 39,52% din total cheltuieli de exploatare, iar cheltuielile cu personalul 34,77%.

Comparativ cu anii precedenti, ponderea cheltuielilor materialele s-a diminuat datorita pretului de aprovizionare al materiei prime, in timp ce celelalte cheltuieli detin aceleasi ponderi in fiecare an.Anual rezultatul din exploatare este profit, cu o medie anuala de 10% din total venituri.

Rezultatul financiar este pierdere, societatea avand anual angajamente fata de banca.Totodata, rezultatul exceptional este negativ, urmare a unor taxe si penalitati exceptionale suportate de societate.

Pe total activitate se realizeaza profit in conditiile in care din anul 1997 societatea este platitoare de impozit.

In anul 1999 profitul inregistreaza o crestere de la 1,1 mil lei in 1998 la 1.016,6 mil lei, profit obtinut ca urmare a reorientarii politicii de aprovizionare excluzand pe cat posibil intermediarii si selectand ofertele cele mai avantajoase.

Bugetul de venituri si cheltuieli :Prin BVC-ul previzionat pe perioada 2000-2001 societatea porneste de la realizarile anului 1999 in baza unui program de productie stabilit estimeaza, urmatoarele cresteri:

- total venituri realizate in 1999 de 21.838,8 mil lei la 23.900 mil lei in 2000;
- total cheltuieli " 20.149,0 mil lei la 21.620 mil lei " ;
- profitul brut " 1.690,2 mil lei la 2.280 mil lei " ;
- profitul net " 1.016,6 mil lei la 1710 mil lei " ;

Cresterea de activitate estimata prin BVC pentru 2000 este de numai 109,44 % comparativ cu anul 1999, deoarece societatea isi intocmeste intodeauna un BVC mai pesimist.

Cu privire la contractele sau comenzile de livrare S.C. New Carmesin S.A. a incheiat pentru anul acesta contracte cu clientii traditionali. Pentru trimestrul I al anului curent, aferent contractelor incheiate s-au primit comenzi in valoare de 11.492,9 mil lei ceea ce reprezinta o acoperire a veniturilor estimate pentru tot anul de 48%, urmand ca trimestrial sau lunar sa se primeasca alte comenzi. Necesarul de materii prime de aprovizionat potrivit BVC-ului pe 2000, este de 6.575 mil lei.
Pana la data analizei clientul prezinta contracte in valoare de 222.310 USD, respectiv 4.046,0 mil lei, iar diferenta pina la acoperirea necesarului de aprovizionat o va cumpara in functie de comenzile primite, direct de la furnizori sau prin suplimentarea contractelor actuale.

Societatea continua sa gaseasca furnizori de materie prima de la care sa se aprovizioneze direct, fara intermediari pentru a plati un pret mai mic. Astfel de furnizori sunt firme din China, Franta, Italia si Cehia. Aprovizionarea cu materie prima la extern se realizeaza prin operatiuni de import sau, un caz special cu o firma din Cehia, prin barter. O astfel de operatiune a fost urmarita in studiul de caz anexat. Fiind o firma producatoare de scule din carburi metalice sintetizate, S.C. New Carmesin S.A. transforma materia prima - pulberile de carburi de wolfram - in realizarea produsului finit precizat. Deoarece materia prima nu poate fi procurata pe plan intern,firma apeleaza la solutia achizitionarii ei din import. In acest sens, pot fi mentionati parteneri din China, Cehia, Franta, Italia. In afara operatiunilor de import traditionale, S.C. New Carmesin S.A. apeleaza si la operatiuni de barter, care se dovedesc in cazul ei a fi extrem de rentabile.

Barterul, o operatiune relativ simpla din punct de vedere al mecanismului de derulare, presupune existenta a doi parteneri interesati in efectuarea unui schimb direct de marfuri fara a exista insa in paralel si un schimb valutar. Astfel se realizeaza economii considerabile in ceea ce priveste comisioanele bancare, logistica, timpul derularii operatiunilor. Totodata, operatiunea presupune o complementaritate a nevoilor participantilor la operatiune si, foarte important, o relatie bazata pe incredere totala intre cei doi parteneri. Operatiunea de barter presupune deci, o analiza atenta a partenerilor alesi si o negociere atenta a contractului. Contractele de livrare de pe plan intern ale S.C. New Carmesin S.A. contin in majoritatea lor o clauza prin care firma se obliga sa cumpere la pret de fier vechi sculele sparte si deteriorate in urma utilizarii acestora. Acestea, impreuna cu rebuturile rezultate din productia interna reprezinta obiectul operatiunii de export in cazul operatiunilor de barter.

Un astfel de contract s-a desfasurat si cu firma ceha, OSRAM BRUNTAL Spol s.r.o., firma romana primind in contrapartida materia prima necesara: pulbere de carbura de wolfram.

Relatiile dintre S.C. New Carmesin S.A. si partenerul ceh au luat nastere in urma initiativei firmei cehe, ce detine tehnologia de recuperare a carburilor de wolfram din reziduurile ce contin aceasta substanta, care a trimis o mostra. Firma romaneasca a testat mostra in laboratoarele proprii si a acceptat propunerea ceha de derulare a unui contract.

Primul pas al S.C. New Carmesin S.A. a fost acela de a obtine licentele de export si de import necesare unei astfel de operatiuni. Trebuie de asemenea mentionat ca aceste documente trebuie procurate cu ocazia fiecarei operatiuni de acest gen, deoarece, statul roman, prin Ministerul Industriilor si Comertului, nu acorda licente de barter pe anumite perioade de timp sau pe cantitati de marfa prestabilite.

Cele doua licente, demonstreaza calitatea dubla a firmei S.C. New Carmesin S.A., atat de exportator cat si de importator. Ambele licente prevad ca modalitate de plata: compensatia cu schimb de documente prin banca fara cedare de devize. Astfel, putem observa ca, desi nu exista un schimb efectiv de devize, din motive de securitate si operationalitate, barterul se desfasoara prin banca.

Odata stabilite premisele deschiderii operatiunii, cele doua parti au convenit asupra conditiilor de livrare a marfurilor. S-au stabilit conditiile de livrare: DDU Bruntal, conform INCOTERMS 2000, in ceea ce priveste marfa furnizata de firma romaneasca si DDU Bucuresti in ceea ce priveste pulberile de carbura de wolfram, furnizate de firma ceha. Astfel, marfurile aveau sa calatoreasca pe cheltuiala si riscurile celor doua firme in calitatea lor de exportator, transferul facandu-se in statia de destinatie,inainte de vamuire.

Angajarea firmei de transport a fost obligatia firmei romanesti, aceasta fiind cea care si-a asumat si riscul primei livrari. Aceasta s-a realizat printr-o comanda ferma pentru transportul partidei de export screps, transmisa prin fax. Mijlocul de transport ales a fost transportul rutier, marfurile facand parte dintr-un grupaj organizat de agentia de transport aleasa. Astfel, la dus tirul urma sa transporte screpurile livrate de firma romaneasca, iar la intoarcere, cu acelasi tir era transportata pulberea de wolfram ce facea obiectul compensatiei. Plata transportului a fost facuta in cote egale de cele doua firme contractante chiar daca pe distanta Bucuresti - Bruntal partida de marfa transportata era de 2.848 de kg iar la intoarcere camionul era incarcat doar cu 905,3 kg.

Actul de transport, fiind vorba de un transport rutier, a fost reprezentat de o Scrisoare de transport international tip CMR in care s-au precizat partile ce luau parte la operatiune (expeditor: firma romana, destinatar: firma ceha, transportator: S.C. T-GRUP IMPEX SRL din Romania), marfa ce facea obiectul transportului, destinatia, conditia de livrare conform INCOTERMS 2000, locul si data incarcarii marfii.

Barterul a fost unul de tip compensatie, marfurile fiind evaluate si facturate in USD. Astfel, firma romaneasca a facturat 2.848 kg de placute, baghete, varfuri din metaloceramice nemontate pentru scule - sparte si deteriorate (pe scurt: screps), la pretul de 5,00 USD/kg, in total 14.240 USD; iar firma ceha a facturat 905,3 kg de pulberi de carbura de wolfram la pretul de 15,730 USD/kg, in total 14.240 USD. Fiind vorba de o operatiune de compensatie, nu avea loc un schimb valutar, ci doar un schimb de documente, evaluarea marfurilor in valuta fiind necesara exclusiv pentru o egalizare formala a compensatiilor.

In acest stadiu al realizarii obligatiunilor contractuale, S.C. New Carmesin S.A. a realizat certificatul de analiza al materialelor ce urmau a fi livrate, si s-a trecut la ambalarea marfii in 12 butoaie marcate corespunzator asezate pe 3 paleti ce au fost incarcate in camion. Odata cu incarcarea marfii in camion, s-a realizat si lista de colisaj, in care se prevedeau: tipul ambalajului, masa bruta si neta a fiecarui butoi si per total.

Pentru a se putea trece la expedierea screpurilor de catre firma romaneasca, firma ceha a trimis prin fax confirmarea comenzii in care se obliga sa livreze marfa conform contractului la primirea marfii ce reprezenta compensatia de la firma romaneasca. O confirmare de comanda contine, conform uzantelor comerciale internationale, toate elementele unei facturi definitive. Confirmarea comenzii finale, neconditionat, da nastere la contract. In acelasi document, s-au specificat penalitatile aplicabile in caz de intarziere ( 0,05%/zi ) si jurisdictia aplicabila in caz de dispute, in speta legea ceha. In cazul nostru, confirmarea de comanda a avut rolul unei simple formalitati menita sa asigure S.C. New Carmesin S.A. in cazul unor diferenduri ulterioare, deoarece, intre cele doua firme exista o relatie indelungata ( 4 ani ), bazata pe incredere. Acest lucru se poate observa in lipsa de formalism si de masuri de acoperire a riscurilor sau garantare in cadrul operatiunii prezentate.

Dupa ce a fost ambalata si incarcata in camion, marfa a fost transportata in vama, respectiv, in biroul vamal nr.112 Bucuresti, Gara de Nord. Aici, s-a apelat la un comisionar vamal (declarant vamal) care, conform borderoului de instructiuni a realizat toate operatiunile de vamuire. Acesta, a completat o declaratie pe un formular tipizat D.A.U. (Document Administrativ Unic), la care a anexat: factura, lista de colisaj si licenta de export. Serviciul vamal a remis, tranzitarului vamal al doilea exemplar D.A.U., care la randul lui l-a transmis exportatorului,spre a fi pastrat in contabilitatea acestuia, justificand scutirea de T.V.A. si cu mentiunea de "liber de vama".

Deoarece operatiunea s-a relizat prin intermediul bancii, exportatorul a completat cele patru formulare ale Declaratiei de Incasare Valutara (D.I.V.). Acestea pot fi completate doar cu ajutorul unei masini de scris datorita sistemului special de imprimare. Primul exemplar este pastrat de catre banca si ii serveste acesteia pentru evidenta operatiunilor interne derulate prin intermediul sau. Celelalte trei exemplare sunt predate exportatorului si urmeaza urmatorul traseu: cel de-al doilea este pastrat de catre exportator pentru a-i servi in gestiunea proprie, celelalte doua pleaca odata cu marfurile in vama, unde este pastrat cel de-al treilea exemplar. Ultimul exemplar ia drumul inapoi spre banca; prin aceasta ultima operatiune inchizandu-se circuitul.Concomitent cu livrarea materialelor, S.C. New Carmesin S.A. a instiintat firma ceha prin fax despre livrarea marfurilor si actele insotitoare: certificatul de analiza si lista de colisaj, cat si despre numarul de inmatriculare al camionului si numele soferului.

Cel mai important act ce trebuie mentionat este contractul. Acesta reprezinta un acord de vointa bilateral, prin care una din parti, denumita vanzator, dintr-o anumita tara, se angajeaza sa livreze celeilalte parti, denumita cumparator, dintr-o alta tara, un bun material al sau, determinat cantitativ si calitativ, intr-un anumit loc si la o anumita data, in conditiile convenite, contra unui pret, in cazul nostru, o contraprestatie.

Contractul a fost elaborat si trimis prin fax firmei romanesti de partea ceha si prevedea o operatiune de compensatie - barter. Conditile prevazute in contract nu au urmat calea negocierilor ele urmand calea deja batatorita de alte contracte anterioare de aceeasi factura intre cele doua firme. El reprezinta un contract cadru conform cu General Conditions of Sales un exemplar al acestora fiind anexat contractului propriu zis.

La primul punct al contractului sunt mentionate cele doua parti: firma ceha OSRAM BRUNTAL Spol s.r.o. in calitate de "vanzator" si firma romana S.C. New Carmesin S.A., in calitate de "cumparator".

Obiectul contractului era prevazut, intr-o prima etapa, pe prima fila a contractului, pulberea de carbura de tungsten (wolfram), impreuna cu cantitatea si standardul de calitate necesar. De asemenea, se prevedeau si modul de ambalare si de marcare a bunurilor.

Modul de incarcare a marfii: la primirea screpurilor de la firma romaneasca, pe data de 9 martie 2001, in acelasi camion. Conditia de livrare prevazuta in contract: DDU Bucuresti conform INCOTERMS 2000.

Desi nu se realiza nici o plata, in contract apare pretul de evaluare pe kg al pulberii de carbura de tungsten, urmat de precizarea ca marfa nu se va plati, ci compensa cu marfa primita de la partea romana.

Documentele ce aveau sa insoteasca marfa erau: factura comerciala, lista de colisaj si certificatul de analize.

Contestatiile cu privire la cantitatea primita aveau sa fie depuse in decursul a 5 zile de la primirea ei, iar cele referitoare la calitatea marfii in decursul a 30 de zile de la primirea ei.

In partea a doua a contractului, sunt prevazute obligatiile "cumparatorului", in speta, S.C. New Carmesin S.A..

Astfel, firma romaneasca urma sa livreze 2.848kg de screpuri la un standard de calitate stabilit, ambalat in 12 butoaie pe 3 paleti, pe data de 9 martie 2001. Marfa avea sa fie evaluata la pretul de 5 USD per kg, reprezentand per total aceeasi suma ca in cazul "vanzatorului": 14.240 USD.

Conditia de livrare era aceeasi ca in cazul "vanzatorului": DDU Bruntal (Incoterms 2000).

Termenele de depunere a contestatiilor cu privire la aspectele cantitative si calitative ramaneau aceleasi ca si in cazul primei operatiuni: 5 zile, respectiv 30 de zile de la primirea marfurilor.

Un ultim paragraf contine referiri la tansportul celor doua partizi de marfuri: transport rutier, cu plata in cote egale de catre cele doua parti, compania de transporturi angajata, respectiv T-Group Srl.

Contractul a fost realizat pe data de 5 martie de catre partea ceha, consemnata drept "vanzator "si a fost trimis partii romana spre semnare. Documentul semnat a fost returnat pe data de 7 martie 2001.

La contract au fost anexate: o pagina cuprinzand General Conditions of Sales si o pagina cu specificatiile calitative ale screpurilor.

Concluzii :Analiza S.W.O.T.

Puncte tari (Strength) -Societatea beneficiaza de traditie si experienta in producerea si comercializarea produselor CMS;
-Produsele realizate de societate satisfac cerintele diverselor ramuri ale industriei: constructoare de masini, chimica, electronica si electrotehnica, petroliera, etc.
-La cererea clientilor, societatea poate executa o gama variata de produse din CMS, scule armate cu partea activa din carbura.
Puncte slabe (Weackness) -Uzura ridicata a utilajelor;
-Scaderea capacitatii de plata la un numar din ce in ce mai mare de beneficiari interni, urmare a problemelor legate de blocajul financiar;
-Scaderea activitatii in industria miniera si extractiva, marii utilizatori de produse Carmesin;
-Problemele de ineficienta in sectorul productiv;
Oportunitati (Opportunity) -mentinerea actualului portofoliu de comenzi si unde este posibil, marirea acestuia;
-redimensionarea din punct de vedere tehnologic a intregului proces de productie;
-castigarea de noi piete de desfacere;
-eliminarea intermediarilor in ceea ce priveste aprovizionarea.
Amenintari (Threat) - Concurenta mare a produselor similare aduse din import, produse realizate de firme consacrate;

VI . CONCLUZII :

In concluzie , bugetul este un plan financiar ce ofera repere pentru intreprinzatori , el permite apoi monitorizarea activitatii firmei si , deci , realizarea controlului financiar al acestuia ; nu in ultimul rand , un buget ajuta intreprinzatorul sa - si fundamenteze masuri de corectie care duc apoi la actiuni de modificare si imbunatatire a activitatii firmei.

BIBLIOGRAFIE

1.Aurelian-Virgil Baluta,"Contabilitate si gestiune fiscala", Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007

2.Bondrea , A. si colab., "Ghid privind metodologia de elaborare si sustinere a licentei in domeniul economic",Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2001

3.Cicilia Ionescu, "Sisteme Contabile Moderne",Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2005

4.Cicilia Ionescu,"Contabilitate - Baze si proceduri", Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007

5.Iacob Petru Pantea,Gh.Bodea,"Contabilitatea financiara romaneasca",Editura Inteleredo,Deva,2006

6.Legea Contabilitatii nr.82/1991,republicata,MO al romaniei,Partea I,nr.454 din 18/06/2008

7.Luminita Ionescu,"Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in Romania",Editura Economica,Bucuresti,2005

8.Luminita Ionescu,Liliana Gadau,"Contabilitatea institutiilor publice",teste grila si aplicatii practice, Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007

9.Luminita Ionescu,"Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale", Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007

10.Luminita Ionescu,Lucian Ilincuta,Floarea Georgescu, "Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale",teste grila si aplicatii practice, Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2008

11.Mircea Cosea,Ilie Gavrila,Dan Nitescu,Constantin Popescu,Paul Tanase Ghita, "Economie",Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1996

12.OMFP nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice,Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia,MO nr.1.186 din 29 decembrie 2005

13.OMEF nr.116/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind intocmirea si depunerea situatiilor financiare ale institutiilor publice la 31 decembrie 2007,MO nr.46 din 21 ianuarie 2008

14.Ordinul Ministrului Finantelor,nr.1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,MO nr.1080 bis/30.11.2005

15.Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor , nr.2374/2007 privind modificarea Ordinului Ministrului Finantelor nr.752/2005,MO al Romaniei,Partea I,nr.25/14.01.2008

16.Popescu Lucian,Baluta Aurelian - Virgil,"Metode si procedee de calculatie a costurilor", Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007

17. Raboaca,G.,Ciucur,D.,"Metodologia cercetarii stiintifice economice",Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti, 2004

18.Standardele Internationale de Raportare Financiara,Editia 2007,emise de Consiliul pentru Standardele Internationale de Contabilitate(IASB)Editura Irecson(traducere),Bucuresti,2007