Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

PIETE DE MARFURI - Functionarea pietei energetice, de marfuri, de transport

afaceri



+ Font mai mare | - Font mai mic



PIETE DE MARFURI

1. Piete de marfuri. Concept si mod de functionare

Bunurile se obtin prin intermediul pietei. In tarile dezvoltate toate bunurile se procura prin licitatie .



Pietele de marfuri usureaza cumpararea si vanzarea de materii prime considerate marfuri - materii prime omogene. Aceste marfuri se vand pe piata spot marfurile se vand si se cumpara la vedere pe loc.

Piata sopt este piata care ofera instrumentul suport pe baza caruia se face o speculatie. Este o piata primara.

Pietele de schimb (pietele de tip bursier) - aici se vand produse create de bursa, numite "contracte la termen": "forward" si "futures". Bursa este emitent si uneori si contraparte. Tranzactiile nu presupun plata integrala a titlurilor cump ci doar a unui avans.

Clasificarea marfurilor

- marfuri de metale grele - neferoase si pretioase;

- marfuri agricole-cafea, cacao, zahar, soia, porumb, grau, cauciuc.

Contractul face referire la cantitate, calitate, pret, termen de livrare, locul de livrare, plata (decontarea).

Decontarea se poate face intr-un interval de 1-45zile dar si la t+3 t+4. Cele mai multe marfuri, decontarea se face la termen scurt. La bursele de marfuri sunt 2 categorii de pret:

- pt contractele forward incheiate privat intre 2 parti preturile sunt confidentiale;

- pt contractele futures preturile sunt oficiale cunoscute si se schimba de la o zi la alta.

La aceste preturi se poate ajunge in 2 feluri: cereri de oferte de pret; propuneri de pret din partea institutiei.

Alta clasificare a marfurilor:

a)metale - metale de baza

- metale pretioase

- metale strategice;

b)marfuri de scurta folosinta: ceai, cafea, citrice.

c)cereale si plante oleaginoase:grau, prorumb.

Aceste produse se vand pe plan mondial la preturile date de cateva burse (ex: Bursa Fin. Internat. de Futures si optiuni de la Londra, Bursa comerciala din Chicago, Bursa de cereale din Tokyo, Bursa de futures din Sydney).

Piata de produse energetice: petrol OPEC, gaze naturale, electricitate.

Petrolul se tranzactioneaza pe piata la termen si la vedere. Pretul petrolului se modifica foarte des. Titeiul se tranzactioneaza la vedere doar daca oferta >cererea.

Pretul petrolului se stabileste in mod oficial dupa norme denumite "Dated Brent" sau ca o medie a preturilor anterioare la care se aplica un adaos care reflecta conditiile momentului. Petrolul se vinde tot mai mult utilizand contractele futures.

Contractul forward= contract incheiat in particular intre 2parti. Se incheie potrivit datelor din contract.

Contratele futures se pot incheia si altfel decat prin livrarea marfurilor.

Pietele de gaze naturale este o sursa energetica curata procurarea lor se poate face constant zacamintele de gaze sunt promitatoare.

Pietele de electricitate: s-a liberalizat piata energiei electrice; inlocuiteste tot mai mult titeiul ca sursa energetica, progresul tehnologic.

Pietele de transporturi, de navluri si aeriene de marfuri.

Piata de navluri: marfuri uscate, marfuri lichide.

2/3 din transporturi: fier, carbine, petrol, cereale

Contractile de navlu: 3 entitati:

proprietarul navei

navlositerul = proprietarul incarcaturii

intermediarul maritime

Burse care tranzactioneaza titluri referitoare la transportul maritim: Bursa Baltica, Bursa Baltica de Navluri la Termen.

Contractul la termen forward-un contract forward este un acord intre 2parti vz si cump de a livra si respectiv de a plati la o anumita data viitoare o marfa sau o valoare de ex valuta la un pret stab in momentul contract. Contractul este det deci, in elem sale esentiale parti ob pret precum si in ceea ce priveste termenul de livrare respectiv plata in momentul incheierii tranz ramane insa incerta val acestuia in momentul derularii tinand seama de faptul ca intre momentul contract si cel al executarii pretul se modifica pe piata prin urmare vz-cump poate inreg dif fav adica profit sau nefav pierdere dupa cump pretul pietei in momentul executarii este mai < >decat in momentul contractarii.

Pt un vz sit este perfect simetrica. La o crestere a pretului acesta pierde dif dintre pretul spot de pe piata si pretl forward din contract la o scadere a pretului. El castiga aceiasi diferenta. Contr forward are cateva carac: se incheie prin negocieri directe intre parti ceea ce inseamna ca nu este contr tipic bursier; are o valoare fixa in sensul ca la scadenta cump va palti un pret stabinca in moentul contractarii, aceasta val nu se modifica in ciuda faptului ca pretul curent al pietei va inreg variatii intre momentul contract si cel al executarii ca atare la scadenta apare o dif intre pretul contr si pretul pietei care se

transpune intr-un profit respectiv o pierdere pt parti; la scadenta contract va fi executat in natura adica prin predarea marfii. Exista si posibilitatea ca in raport cu specificul pietei sa in urma intelegerii intre parti contr sa fie lichidat prin plata dif; executarea onlig partilor este garantata prin contract de vz si evetual prin alte garantii oferite de parti.

Contr forward sunt utilizate pt mai multe scopuri: a)se poate fixa pretul pt o livrare viitoare; b)prin tranz forward se poate asig desfacerea respectiv aproviz de marfa sau valori, cel care incheie o astfel de tranz are in vedere necesitatea garantiei debuseelor in momentul in care marfa este disponib; c)tranz forward pot fi realizate in scopul obt unui profit din dif intre pretul spot la executarea si pretul forward contractat.

Exista 2mari categ: speculatia la crestere si speculatia la scadere.

Speculatia la crestere consta in faptul ca inititorul ei cump marfa sau o valoare la o anumita data iar livrarea respectiv plata se face ulterior.

Speculatia la vedere operatorul vinde marfa sau valoarea la o anumita data cu termenul de livrare. El estimeaa o scadere a pretului in acest interval. Daca previz se indeplineste speculantul va castiga intrucat se poate aproviz cu marfa la pretul mai mic revanzand marfa la pretul fixat prin contractul forward.

2. Functionarea pietei energetice, de marfuri, de transport

Metode de livrare, decontare-imediata (in numerar) si la termen.

Tranzactii la vedere de tip spot au loc imediat. Schimbul de marfuri se realizeaza in momentul achitarii contravalorea marfii.

Decontarea in numerar - tranzactiile pe contractele futures si pe produse energetice se vor face contra numerar sau prin:

cumparatorul sa se angajeze sa preia marfa fizica;

cumparatorul poate sa-si anuleze pozitia de cumparator prin efectuarea unei operatiuni de sens contrar;

cumparatorul nu mai accepta sa preia marfa ci plateste doar o diferenta.

Dezavantajele tranzactiilor la vedere cu decontare imediata sunt:

a)       le lipseste transparenta in ceea ce priveste pretul;

b)       se produc costuri (timp, bani, etc);

c)       riscul de pret - sa nu fie unul corect.  

Sistemul de vanzare al marfii numit "In store"(Marfuri din deposit): vanzatorul marfii nu o expediaza cumparatorului ci o depune intr-un depozit universal. Proprietarul o instraineaza unei alte entitati decat cumparatorul si primeste un certificat de depozit insotit de un act "warant" (garantie). Aceste hartii permit vanzatorului sa incaseze banii inainte de ajungerea marfurilor la beneficiar.

Exista alta forma de vanzare numita "Ex store" identica cu "In store" dar vanzatorul trebuie sa plateasca depozitarului toate cheltuielile legate de incarcare, depozitare, etc.

Cand beneficiarul a ridicat marfurile aceste certificate se anuleaza si se emit noi acte pe numele cumparatorului.

"Free On Board" (FOB): cand marfa a ajuns pe vas orice raspundere a vanzatorului trece in seama cumparatorului.

3.Instrumente si modalitati de tranzactionare

Instrumente folosite pe piete:

- contracte spot cu plata cash si livrare fizica;

- contracte forward cu plata ulterioara si livrare amanata;

- contracte futures si optiunile;

- swap.

Contractele spot sunt contracte private incheiate intre un comparator   si un vanzator care convin ca plata produselor livrate sa se faca la vedere (intre 1-45 zile), sunt contracte cash - se platesc in numerar. Pretul se stabileste pornind de la un indice de pret sau de la un pret fixat de organizare specializata plus un an diferential care arata chelt diferite de transport a respectivei marfi in diferite zone.

Contractele forward-de tip cash cuprind specificatii referitoare la cantitate, calitate, la pret (in momentul incheierii contractului), scadenta la o data ulterioara. Contractele se incheie intr-un mod nestandardizat. Se transfera f greu de la un individ la altul. Sunt putin cautate.

Pretul forward: pornesc de la un pret spot+cheltuieli ocazionate in derularea contractelor (depozitare, asigurare, transport).

Pitele de marfuri sunt foarte volatile = preturile oscileaza mult de la o perioada la alta. Bursa de metale de la londra a acceptat sa tranzactioneze contracte forward pt a le face mai atragatoare.

Contractele forward au 3componente: partile; obiectul si pretul; termenul de livrare.

- nu este cunoscut pretul respectivei marfi la data scadentei (spot) → va rezulta o diferenta intre pretul din contract sic el de pe piata spot → partile in una din situatii:

- pretul forward mai mic decat pretul spot: castiga cumparatorul

- pretul forward mai mare decat pretul spot : castiga vanzatorul

Contractul la termen se incheie de multe ori in scop speculative.

Speculatia rezulta daca vanzarea la termen s-a facut in lipsa (cineva a vandut ce nu are dar el mizeaza pe posibilitatea cumpararii marfii pana la scadenta la un pret mai mic) → speculator la scadere.

Partea cealalta va fi un "speculator la crestere". Crede ca va fi in castig la cumpararea la termen a marfii, cheltuielile vor fi mai mici decat pretul la scadenta. Daca cursul creste, el castiga si realizeaza o diferenta de pret.

Operatiunile de tip REPO. Daca un speculator la crestere a cumparat marga si daca pretul nu a crescut el pierde. Poate sa o depuna intr-un deposit, unde obtine pana cand pretul creste. Des folosita in domeniul bancar (certificate de trezorerie).



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2041
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved