Bolile ciresului si visinului

Bolile ciresului si visinului

Viroze

1. Patarea inelara a frunzelor de cires -

Cherry necrotic ring spot virus

Boala este raspandita in America si Europa, fiind semnalata in tara noastra in anul 1962 de E. Docea si E. Fratila. Aceasta viroza poate fi intalnita pe toate speciile de samburoase, purtand denumirea de 'patare inelara' (ring spot).

Simptome. Pe frunzele de cires apar deseori pete circulare, inelare, de decolorare sau brune, care ating dimensiuni cuprinse intre 0,5-1 cm. Tesuturile atacate cad si frunza apare perforata. Alteori, intre nervuri apar pete difuze, alungite sub forma unor benzi. Pomii atacati sunt debilitati.

Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate in primavara, pentru ca cele ce apar mai tarziu, sa fie fara simptome (I. Pop, 1975).

Patarea inelara necrotica poate fi intalnita la toate speciile de samburoase, fiind frecventa pe cires, visin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir si hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot aparea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile dupa primul an de patrundere, aspectul parazitar purtand numele de patare inelara clorotica (fig. 14.18).

Transmitere-raspandire .Virusul se raspandeste in natura prin polen ajungand la 80 % pomi infectati, dupa 5 ani de la plantare. Acarienii si nematozii pot de asemenea sa transmita virusul.

Prevenire si combatere. Masurile recomandate la combaterea bolilor virotice la piersic sunt bune si in acest caz.

Boli produse de ciuperci

2. Patarea rosiatica si rasucirea frunzelor de cires

Gnomonia erytrostoma

Boala este intanita pe cires si numai rareori pe visin.

Simptome. Ciuperca paraziteaza frunzele si fructele. Pe frunzele diferitelor soiuri de cires sau visin complet dezvoltate apar pete mari, fara margini precise, la inceput galbui, iar mai tarziu tesuturile se inrosesc. Petele rosiatice ocupa mari portiuni de frunza. Pe partea inferioara a frunzei, in dreptul acestor pete, se observa prezenta unor punctisoare brun-inchise, usor bombate, care sunt fructificatiile ciupercii. Frunzele parazitate se rasucesc parca ar fi atacate de catre larva insectei 'tigarar' (Rhynchites), iar cozile frunzelor se inconvoaie in jos. Frunzele atacate raman atarnate pe pomi in timpul iernii (fig. 14.19).

Pe frunzele cazute, incepand din toamna, apar peritecii (fructificatii de rezistenta prevazute cu un gat    lung, ce contin in interior spori ce ajung la maturitate in primavara urmatoare, producand infectii pe frunze.

Transmitere-raspandire. Ciuperca rezista in frunzele cazute si umiditatea atmosferica ridicata din primavara ajuta la maturarea si eliminarea sporilor ce determina infectiile puternice pe frunzele ce cires.

Prevenire si combatere. Se recomanda aplicarea masurilor de igiena culturala si combaterea chimica, prin tratamente cu zeama bordoleza 1 %, Mancozeb 80-0,2 %, sau alte fungicide.

4.Monilioza sau putregaiul fructelor de cires - Monilinia laxa si Monilinia fructigena.

Aceasta boala frecventa si pagubitoare la cires si visin, poate capata un caracter catastrofal in anii cu primaveri si veri ploioase.

Simptome. Prima ciuperca produce pe frunze simptome asemanatoare pe toti pomii samburosi; la visin insa atacul in primavara pe frunze, flori si fructe tinere este deosebit de periculos prin ofilirea brusca a unui numar mare de lastari ('boala stindardului'), ceea ce determina pierderi de recolta de pana la 60-90 % (fig. 14.20).

Lastarii atacati cu frunze si flori brunificate, poarta pernute cu spori, ceea ce reprezinta o sursa puternica de infectie ce se manifesta pe fructele mature. Frunzele ofilite si uscate raman atarnate pe pomi pana toamna sau chiar in timpul iernii. Pe fructele in parga sau cele mature, alaturi de Monilinia laxa se gaseste si Monilinia fructigena

Caracteristicile ciupercilor, transmiterea, raspandirea, si masurile de protectie au fost prezentate la bolile marului, parului si respectiv ale prunului.