MAZAREA FURAJERA DE TOAMNA

(Pisum arvense)

Importanta economica

Mazarea furajera de toamna este folosita in exclusivitate pentru alcatuirea borceagului de toamna. Aceasta cultura, in conjunctura actuala, are o importanta economica relativ modesta, dar in anumite situatii ea poate sa fie utila.

Utilitatea borceagului de toamna este dependenta de sistemul practicat. in conditiile "economiei dirijiste', cand nivelul pretului semintei era fixat centralizat, iar samanta se producea conform unor planuri obligatorii, aceasta cultura a cunoscut o extindere remarcabila, prin ea incercandu-se sa se acopere anumite deficiente in asigurarea necesarului de furaje, mai ales pe parcursul primaverii.

In conditiile "economiei de piata' unde pretul semintei se regleaza in mod natural, borceagul de toamna a cunoscut, in ultimul deceniu, un regres continuu pe de o parte datorita costului ridicat al semintei, iar pe de alta parte datorita productiilor plafonate de furaj obtinute.

In perioada 1970-1980 s-au facut unele progrese semnificative cu privire la crearea unor soiuri cu caracteristici imbunatatite si la elaborarea unor tehnologii ceva mai performante, care au condus la obtinerea unor productii medii de furaj, in faza experimentala, de 7-8 t/ha substanta uscata, valoroasa calitativ. In intervalul de timp mentionat cercetarea stiintifica a oferit solutii noi mult mai performante economic, la care ne vom referi in prezenta lucrare.

Soiuri de mazare furajera de toamna

Mazarea furajera este originara din zona mediteraneana, areal in care s-au gasit cele mai vechi dovezi ale existentei acestei specii; acestea dateaza din anul 300 i.Ch. Din aceasta zona, mazarea furajera s-a extins treptat, ajungand pana in China sau in Rusia in secolele V-VIII i.Ch. In Romania, mazarea furajera a patruns in secolul al XVII-lea, mai intai in Transilvania si apoi in celelalte zone ale tarii.

Mazarea furajera (Pisum arvense) face parte din familia Leguminosae, subfamilia Papilionatae, tribul Viciae. Exista doua forme si anume: forma de toamna - Pisum arvense f. hiemale si forma de primavara Pisum arvense f. aestivale. Este o specie diploida (2n=14, x=7).

In lucrarile de ameliorare la mazarea furajera de toamna se urmareste crearea de soiuri cu capacitate mare de productie pentru furaj si boabe, cu un continut ridicat in proteina, cu o buna rezistenta la iernare, boli si daunatori.

Pentru realizarea acestor obiective, in programul de ameliorare selectia s-a indreptat spre forme cu o talie mijlocie (90-100 cm), bogate in frunze, cu ritm rapid de crestere primavara si care sa reziste iarna la temperaturi in jur de -17C pe sol fara strat de zapada sau la -21C pe sol acoperit de zapada. De asemenea se urmareste imbunatatirea calitatii prin selectia formelor cu continut ridicat in proteina, precum si marirea rezistentei la boli (antracnoza, fuzarioza, fainarea) si la insecte (gargarita si molia).

Metoda folosita in ameliorarea mazarii furajere este cea a pedigreului, metoda utilizata in general in ameliorarea plantelor autogame.

In Romania au fost create si inregistreate doua soiuri de mazare furajera de toamna: Artona si Caracal 39.

Soiul Artona a fost creat la I.C.D.A. Fundulea (P. Varga si Ludmila Gumaniuc) si a fost inregistrat in anul 1970. Este un soi cu o buna rezistenta la iernare si boli. In conditii optime de cultura realizeaza 35-40 t/ha masa verde sau 1200-1500 kg/ha samanta.

Caracal 39 este un soi creat la Statiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricola Caracal (C. Olaru) si a fost inregistrat in anul 1984. Soiul Caracal 39 este mai precoce cu circa 8 zile decat soiul Artona. Realizeaza 40-50 t/ha masa verde sau 1900-2200 kg/ha samanta. Prezinta o buna rezistenta la iernare, precum si la boli (fainare, antracnoza).

Metodica si tehnica producerii de samanta la mazarea furajera de toamna

In procesul producerii de samanta la mazarea furajera de toamna se parcurg urmatoarele 6 etape: campul de alegere, campul de selectie, campul de samanta Amelioratorului II, campul cu samanta de Prebaza, campul cu samanta de Baza, campul cu samanta Certificata.

Primele 5 verigi ale procesului de producere de samanta se desfasoara in unitati de cercetare, iar verigile in care se produce samanta Certificata se realizeaza la agenti economici autorizati.

In toate verigile procesului de producere de samanta, se respecta prevederile Legii 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si materialului saditor si a Ordinului nr.350/2002 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, precum si comercializarea semintelor. Astfel, pentru loturile semincere cu mazare, trebuie respectata o rotatie de minimum 2 ani, distanta de izolare este de 200 m pentru categoriile Prebaza si Baza la loturile cu suprafata mai mica de 2 ha si de 100 m la loturile cu aria mai mare de 2 ha, iar pentru samanta Certificata distanta de izolare se reduce la jumatate, respectiv 100 si 50 m (tabelul 46). Puritatea trebuie sa aiba valoarea minima de 99,7% la Prebaza si Baza, 98,0% pentru samanta Certificata (tabelele 47, 48).

Tabelul 46

Conditii de aprobare in camp a loturilor semincere de mazare furajera de toamna

In ceea ce priveste conditiile de valoare culturala, din proportia de 0,3% seminte de alte specii, admisa pentru samanta Prebaza si Baza nu se admit mai mult de 20 seminte dintr-o singura specie (tabelul 47) si 0,5% seminte de alte specii, pentru samanta Certificata, nu se admit mai mult de 0,3 seminte dintr-o singura specie, (tabelul 48)

Tabelul 47

Conditii de valoare culturala la mazarea furajera de toamna, la loturile semincere de Prebaza si Baza

Tabelul 48

Conditii de valoare culturala la mazarea furajera de toamna, samanta Certificata

b)

Exigentele mazarii furajere de toamna fata de conditiile ecologice

Mazarea furajera de toamna este relativ slab rezistenta la ger; cand insa plantele intalnesc conditii favorabile de vegetatie si intra in iarna cu 2-3 lastari suporta, pe parcursul iernii, temperaturi de pana la -17-18C, fara strat de zapada si pana la -21-22C, cand plantele sunt acoperite cu straturi variabile de zapada. In consecinta producerea semintei de mazare furajera de toamna este posibila numai in anumite zone ale tarii, unde iernile sunt mai blande si unde zapada este prezenta pe tot parcursul iernii.

Avand un sistem radicular profund si robust, plantele valorifica eficient rezerva de apa acumulata pe parcursul sezonului rece si precipitatiile cazute in primavara, caracteristica care o avantajeaza sub aspectul dezvoltarii plantelor; aceasta caracteristica are si un aspect negativ in sensul ca o aprovizionare suficienta cu apa, in prezenta unor temperaturi favorabile, determina o dezvoltare luxurianta a plantelor (care ajung la inaltimi de 120-140 cm) si caderea acestora, situatie in care o parte din flori avorteaza, iar perioada de inflorire se extinde pe un interval lung; in aceast caz la recoltare proportia de seminte imature, uneori, poate sa fie ridicata.

Fata de sol, mazarea furajera de toamna nu este foarte pretentioasa; ea valorifica atat solurile fertile cat si cele cu fertilitate medie, plantele dezvoltandu-se normal la niveluri pH intre 6,2 si 7,8.

Biologia infloritului

Pentru a rasari, in conditii favorabile de umiditate, mazarea furajera de toamna are nevoie de 160-170C. Pe parcursul toamnei plantele dezvolta 2-3 lastari care raman de regula verzi peste iarna; la desprimavarare plantele pornesc repede in vegetatie si la sfarsitul lunii aprilie incepe infloritul, care dureaza 25-30 de zile. Pe parcursul infloritului temperaturile de 17-18C sunt cele mai potrivite; o floare ramane deschisa 2-3 zile. Polenul si stigmatul ajung la maturitate pe parcursul imbobocirii. Polenizarea este autogama; la 2-3 zile dupa polenizare, florile se vestejesc si dupa alte cateva zile, ovarul incepe sa creasca, luand forma unei pastai care atinge, dupa formarea boabelor, lungimea de 5-7 cm. Pastaile contin de obicei 5-7 boabe. La maturitatea deplina, cand temperatura este ridicata, iar umiditatea relativa a aerului este mai mica de 40%, pastaile devin dehiscente. Din aceasta cauza desi potentialul de productie ar putea sa fie satisfacator, datorita pierderilor prin scuturare, productia care se recolteaza este mica, iar coeficientul de inmultire este scazut.

Progrese tehnologice in domeniul producerii semintei

Cele mai multe cercetari in domeniul tehnologiei producerii semintei de mazare furajera de toamna au fost realizate in intervalul anilor 1960-1985. Au fost abordate principalele elemente tehnologice care ar putea contribui la sporirea productiei de samanta si la rentabilizarea culturii.

In faza experimentala, productiile de samanta obtinute au evidentiat coeficienti de inmultire cuprinsi intre 1 la 6 pana la 1 la 11, motiv pentru care costul semintei pentru infiintarea unui hectar de borceag de toamna este deosebit de ridicat.

Vom prezenta, in continuare, itinerarul tehnologic cu masurile cele mai putin costisitoare care pot contribui, intr-o anumita masura, la rentabilizarea producerii semintei de mazare furajera de toamna.

Zonarea ecologica a mazarii furajere de toamna pentru samanta

Conditiile cele mai favorabile pentru infiintarea loturilor semincere de mazare furajera de toamna se intalnesc pe cernoziomuri, soluri aluvionare si soluri brun roscate din Campia Banatului si din vestul tarii, unde precipitatiile anuale depasesc 550 mm, iar temperaturile medii anuale sunt mai mari de 10,5C. In aceste zone pe parcursul iernii, temperaturile sunt mai blande si zapada cazuta nu este spulberata.

Pot fi considerate favorabile si zonele situate in centrul Campiei Transilvaniei, pe soluri permeabile cu pH de peste 6,2, unde la sfarsitul verii si pe parcursul toamnei cad precipitatii care asigura rasarirea plantelor si o buna dezvoltare a acestora pana la intrarea in iarna, unde precipitatiile medii anuale depasesc 550 mm, iar temperatura anuala este de cel putin 9,5C.

Este mai putin indicata amplasarea loturilor semincere de mazare furajera de toamna in Campia Dunarii, Dobrogea si sudul Moldovei unde iernile sunt mai aspre, iar zapada este spulberata.

Locul mazarii furajere de toamna in cadrul asolamentului

Exigentele mazarii de toamna fata de planta premergatoare sunt asemanatoare cu cele ale loturilor semincere de lucerna, semanate la inceputul toamnei. Sunt de preferat primele suprafete eliberate de cerealele de toamna, care asigura o lucrare timpurie si de calitate a solului si acumularea unor rezerve importante de apa pana la semanatul lotului semincer.

Dupa mazarea furajera de toamna, postmergatoarele cele mai agreate sunt tot cerealele de toamna, raigrasul aristat si culturile de primavara care valorifica eficient azotul simbiotic remanent. Lotul semincer poate sa revina pe aceeasi parcela dupa minimum 3 ani.

Utilizarea ingrasamintelor

Mazarea furajera de toamna reclama continuturi ale solului in fosfor mobil de 6-7 mg/100 g, calculul necesarului de ingrasamant fosfatic facandu-se dupa formula mentionata la lucerna; in lipsa datelor de cartare agrochimica se administreaza la infiintarea culturii P_50-60 ( P₂O₅) care stimuleaza formarea azotului pe cale simbiotica.

Cultura la care ne referim reclama continuturi ale solului in potasiu mobil de cel putin 16 mg/100 g. Aceste continuturi sunt asigurate de solurile pe care se infiinteaza loturile semincere; totusi, cand aceasta se amplaseaza pe soluri acide cu continuturi in potasiu mobil mai mici de 13-14 mg/100 g, se administreaza sub lucrarea de baza a solului K₅₀.₆₀ (K₂0).

Ingrasamintele azotate nu se administreaza pentru mazarea furajera de toamna nici pe solurile sarace in materie organica.

Lucrarile solului

Lucrarile solului mentionate pentru loturile semincere de lucerna semanate la inceputul toamnei sunt valabile in totalitate si pentru loturile semincere de mazare furajera de toamna; in aceste conditii se asigura acumularea unor cantitati semnificative de apa pana la semanat si deci conditii favorabile pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor pana la intrarea in iarna.

Samanta si semanatul

Samanta de mazare furajera de toamna este sferica, de culoare cenusie, cu MMB de 105-120 g.

Epoca optima de semanat se inscrie in intervalul 10 si 25 septembrie, in zonele de campie si 1-15 septembrie, in zonele colinare, cand pana la intrarea in iarna plantele dezvolta 2-3 lastari; semanatul la epoci mai tarzii determina o dezvoltare insuficienta a plantelor si riscul compromiterii culturii peste iarna.

Densitatea optima de semanat este de 100-110 s.g./m², respectiv 110-120 kg/ha (samanta utila), care se seamana in randuri normale (12,5 cm) si la adancimea de 4-5 cm; pentru economisirea semintei, semanatul se poate face si in randuri la 25 cm cu o norma de samanta de 60-65 kg/ha, cand nivelul productiei este mai mic, fata de densitatea optima, cu cel mult 5-7%.

Lucrarile de intretinere

Combaterea buruienilor dicotiledonate se face cu unul din erbicidele: Pivot L.C. (0,5-0,7 l/ha), Dicotex (2,0-2,5 l/ha) sau Butoxone (2,0-2,5 l/ha); tratamentul se face in faze timpurii de dezvoltare a buruienilor (rozeta incipienta).

Cand lotul semincer este infestat cu buruieni monocotiledonate anuale (Setaria spp) sau perene (Sorghum halepense), aplicarea erbicidelor: Fusilade forte (1,0-1,3 l/ha), Targa super (1,5-1,7 l/ha), Gallant super (1,5-1,6 l/ha) sau Agil (1,0 l/ha) in faze timpurii de dezvoltare a buruienilor, conduce la sporirea productiei si la usurarea recoltarii semintei.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Pentru prevenirea si combaterea antracnozei mazarii si altor boli care se transmit prin samanta se recomanda respectarea integrala a tehnologiei si folosirea unei seminte sanatoase.

In unele zone se semnaleaza atacul gargaritei mazarii (Bruchus pisorum). in aceasta situatie sunt necesare doua tratamente cu piretroizi (Fastac-150 ml/ha etc), primul la inceputul infloritului si al doilea dupa 10-12 zile. In toate situatiile, gazarea semintei dupa recoltare este absolut necesara; ea se face in spatii inchise, cu sulfura de carbon sau cu Delicia (30 g/t).

Irigarea mazarii furajere de tomana

In unitatile agricole care dispun de sisteme de irigare, prima interventie se face imediat dupa semanat cu o norma de udare de 40-45 mm; cand seceta continua, udarea se repeta dupa 14-16 zile. Pe parcursul perioadei de vegetatie interventia cu apa de irigare nu este necesara.

Recoltarea si conditionarea semintei

Momentul optim al recoltarii este in faza in care peste 75% din pastai au boabele intarite. Recoltarea se poate face in doua faze; cu masina de recoltat mazare se lucreaza in primele ore ale diminetii pe roua, plantele smulse ramanand in brazde 1-3 zile, pentru continuarea uscarii boabelor. Treieratul se face cu combina reglata conform fisei tehnologice, luand masurile cuvenite pentru spargerea boabelor. Cand nu sunt prezente buruienile, recoltarea se poate face si direct din lan cu combina, care va lucra perpendicular pe directia de aplecare sau cadere a plantelor.

Dupa recoltare, continuarea uscarii boabelor se face la soare, prin intinderea acestora pe platforme cimentate sau in incaperi aerisite unde stratul de boabe (30-35 cm) se lopateaza de cateva ori pe zi pana la coborarea umiditatii la cel putin 14%, dupa care samanta se proceseaza.