Bolile vinetelor

Bolile vinetelor

Viroze

1. Mozaicul castravetilor la vinete

Cucumber mosaic virus in eggplant

Mozaicul vinetelor a fost semnalat in culturile din Italia, Franta si Bulgaria, iar existenta sa este posibila si in culturile din sudul tarii.

Simptome. Pe frunzele plantelor apar mai intai simptome de mozaicare slaba, care evolueaza in arsuri paralele cu nervurile si ca urmare apar ofiliri. Plantele fructifica slab, iar fructele sunt mici, deformate, patate sau au dungi galbui (fig.13.7).

Transmitere- raspandire. Transmiterea virusului de la planta la planta este facuta de insecte, iar de la un an la altul virusul rezista in plantele perene.

Prevenire si combatere. In rasadnite, se recomanda aplicarea preventiva de stropiri cu insecticide care sa distruga afidele, iar amplasarea culturii in camp trebuie sa se faca avand o izolare spatiala de 500 m fata de culturile de plante perene puternic infectate cu acest virus.

Micoplasmoze

2. Stolburul vinetelor - Stolbur disease in eggplant

Boala apare frecvent in culturile de vinete de la noi. Ea a fost descrisa in 1933 in Rusia pe tomate, insa acum este cunoscuta pe 80 specii apartinand la 10 familii botanice.

Simptome. Plantele atacate manifesta o decolorare rapida urmata de ofilire. Atacul se observa in lunile iulie-august cand pe frunze, incepand cu marginea lor, apare decolorarea. Frunzele se rasucesc spre partea superioara de-a lungul nervurii principale, apoi se usuca si se incepe desfrunzirea plantelor, de jos in sus. Pe tot frunzisul se observa si coloritul maro caracteristic acestei boli.

Fructele ce raman pe plante sunt decolorate, mici, cu pulpa lemnoasa si nu au valoare comerciala. La plantele fara frunze, chiar si radacinile sunt brunificate si putrezesc.

Transmitere-raspandire. Aparitia micoplasmei in culturi depinde de numarul de generatii a insectelor ce transmit micoplasma. Daca larvele din sol ale insectei sunt distruse primavara datorita ploilor si temperaturilor scazute, boala nu apare decat rar.

Prevenire si combatere Masurile de prevenire presupun masuri de distrugerea insectelor si amplasarea culturii in terenuri izolate de culturile sau plantele perene infectate.

Boli produse de ciuperci

3. Mana vinetelor - Phytophthora parasitica

Boala este prezenta in culturile de vinete irigate unde a si fost semnalata inca din 1958 dar, producand pagube mici.

Simptome. Frunzisul afectat prezinta pete mari, galbene-undelemnii caracteristice manelor, in dreptul carora, pe partea inferioara, apare un puf albicios alcatuit din miceliul cu spori. Atacul pe fructe se manifesta sub forma unor pete mari brune, in dreptul carora tesuturile se scufunda. In conditii de umiditate atmosferica ridicata, petele se extind, se unesc, iar fructele putrezesc.

Caracterele ciupercii, raspandirea si masurile de prevenire si combatere sunt prezentate la 'putrezirea coletului la tomate'. Substantele chimice recomandate la tomate sunt bune si la vinete. La rasad, stropirile cu Ridomil 25 WP-40 g/m² si cu Folpan 50 WP-0,2 %, dau rezultate foarte bune.

4.Ofilirea vinetelor-Verticilliumalbo-atrum si Fusarium oxysporum

Boala este frecvent intalnita in culturile de camp ale vinetelor, in toata Europa si America. In Romania boala apare prima data ca semnalare in Starea fitosanitara a anilor 1942-1943.

Simptome. Primele plante bolnave pot fi observate abia la inceputul fructificarii vinetelor. Frunzele bazale incep sa se ingalbeneasca, se ofilesc si atarna de-a lungul tulpinii timp de 1-2 saptamani, dupa care se usuca si cad. Vestejirea avanseaza spre partea superioara a plantelor care, in final se usuca fara a mai fructifica, iar fructele ce erau formate se zbarcesc si nu mai pot fi valorificate.

Ofilirea evolueaza rapid din cauza sistemului radicular care este brunificat si cu crapaturi longitudinale si transversale. Sectiunile longitudinale si transversale ale tulpinii evidentiaza o brunificare a sistemului vascular de la baza plantei    pana la cozile frunzelor si fructelor.

Boala apare mai ales la vinetele cultivate in terenuri acide.

Transmitere-raspandire Ciupercile rezista mult timp in sol pe resturile de plante atacate si sporii lor sunt raspanditi de apa de irigatie sau cea de ploaie si de lucrarile solului. De la planta la planta, in vegetatie, transportul este imposibil intrucat aceste ciuperci    sunt in interiorul vaselor conducatoare, deci numai transmiterea prin sol are importanta.

Prevenire si combatere. In asolamentul legumicol vinetele si alte solanacee (ardei, tomate) trebuie sa revina pe aceeasi sola dupa minim 4 ani. Ingrasarea echilibrata a culturii, asigurarea unui regim de udare a solului normal, fara variatii bruste, sunt factori ce pot opri partial aparitia bolii.

In spatiile protejate solul va fi dezinfectat termic sau chimic, iar la aparitia bolii se pot aplica stropiri la planta cu 0,5 l de solutie de Bavistin, Benlate sau Topsin M, in concentratie de 0,05-0,1 %. Tratamentele se vor succeda la intervale de 7-10 zile.

In camp se vor face tratamente cu produsele : Bavistin 50 WP 0,05-0,1 %; Bavistin FL 0,05-0,1 % (0,5 l sol./pl. t.p. 14 z.); Derosal 50 WP 0,05-0,1 (t.p. 14 z.); Carbendazin 500 SC 0,05-0,1 %; Benlate 50 WP 0,05-0,1 % (t.p. 14 z.).