CRESTEREA CAPRINELOR

CRESTEREA CAPRINELOR

Sistemul EXTENSIV pe pasune

Planificarea si organizarea pasunatului
Dupa o prima sarja de pasunat primavara, la care se adauga cositul, insilozatul sau trecerea altor animale, parcelele intra pe rand in repaus pentru refacerea ierbii. Caprele sunt lasate mai multe saptamani pe aceeasi pasune (30-45 zile) si mananca iarba precoce, scurta apoi pe masura ce iarba va creste parcelele se micsoreaza: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha in martie si numai 3 ha in aprilie.
Pasunatul poate fi facut pe parcele evitandu-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcela (pasunat rotativ) sau se poate pasuna timp de 70 zile pe aceeasi pasune (pasunat continuu).

Este greu de apreciat numarul de capre la hectar pentru o anumita perioad'aa, aceasta depinzand de tipul de sol, fertilizare, climat.

In perioada de crestere maxima a ierbii, incarcatura pe pasune variaza intre 20-40 capre/ha. Decizia in estimare este data de datele oferite in urma masurarii ierbii si aspectului covorului vegetal. In general pe pasuni naturale (preerii) sau artificiale se practica urmatoarea incarcatura:

-pasuni cu un potential foarte mare, fertilizate cu azot, 50-100 unitati la ha primavara: 15 capre/ha cand iarba este mica si 35-45 capre/ha in timpul perioadei de crestere masiva a ierbii (aprilie- mai);

-pasuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la inceput si 25 capre/ha in apogeul pasunatului.

Trecerea de la stabulatie la pasune cu respectarea tranzitiei alimentare

Iesirea la pasune dupa perioada de stabulatie reprezinta pentru capre o dubla bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar.

Trecerea de la un regim hibernal pe baza de furaje uscate (80-90% substanta uscata) la iarba foarte apoasa (85% apa), bogata in azot solubil, determina o schimbarea a florei ruminale. Pentru adaptarea florei ruminale este necesara integrarea progresiva a noii ratii. Astfel, o tranzitie prea rapida conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree, tetania de ierba).

In prima zi caprele nu vor pasuna decat cateva ore in mijlocul zilei, apoi ziua intreaga si abia mai tarziu si noaptea. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu sunt sensibile la frig uscat, in masura in care pot dispune de un refugiu pentru apararea impotriva ploii.

Iarba tanara de pe pasune, bogata in apa, azot si potasiu este saraca in celuloza si magneziu. Tranzitul digestiv este accelerat limitand absorbtia magneziului in intestin. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab.

O buna tranzitie alimentara dureaza aproximativ 3 saptamani, timp in care papilele si populatia microbiana din rumen se adapteaza noilor conditii de alimentatie.

Aceeasi recomandare este valabila si cand caprele sunt scoase la pasune mai tarziu. Se va creste progresiv ratia de masa verde: in prima saptamana o treime iarba si doua treimi din ratia veche, in a doua saptamanaaratii egale, in a treia saptamana doua treimi masa verde si o treime ratia veche.

Sistemul de crestere SEMIINTENSIV-INTENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje, care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9, 11, 14 si 19

MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui
FURAJE In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor intrand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale acestora

SELECTIA IN TURMA consta in a retine in turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproductie a animalelor purtatoare de tare (defecte);