Buruieni de primavara cu germinatie tarzie (sau de vara)

Buruieni de primavara cu germinatie tarzie (sau de vara)

Abutilorn theophrasti - pristolinic sau teisor. Are radacina pivotanta si tulpina inalta de 50-150cm, uneori peste 300 cm, catifelat-tomentos paroasa, cu peri stelati. Frunzele sunt alterne, cordiforme, cu varful acuminat, cu peri stelati. Florile sunt hermafrodite, grupate axilar, de culoare galben-potocalie. Perioada de inflorire este iunie-septembrie. Fructele sunt capsule cu multe loje, fiecare loja avand de regula, 3 seminte. Semintele sunt reniforme, negricioase, de 3,5-4cm lungime. O planta produce intre 100-200 seminte care ajung in sol si isi pastreaza viabilitatea 30-50 ani.

Se intalneste pe soluri revene, in lunci. Imburuieneaza culturile de vara-taomna. Este considerata buruiana problema, datorita dezvoltarii vegetative foarte puternice si rezervei mari de seminte viabile pe care o are in sol. Creste si se dezvolta bine in culturile de soia, sfecla, in si chiar porumb.

La densitate mare (peste 3-5 plante/m²) produce pagube foarte mari (reducerea recoltei cu peste 25

Amaranthus retroflexus - stir porcesc. Are radacina pivotanta, cu radicele ce cresc vertical in jos si pot ajunge pana la un metru adancime. Tulpina este inalta pana la 1m, uneori si mai mult, de culoare verde, rareori roscata, des si marunt, aspru paroase. Frunzele sunt rombic-ovate, lung petiolate, intregi, pe dos cu nervatiuni reticulate si pufos-paroase. Florile sunt mici, unisexuate, repartizate monoic intr-o inflorescenta formata din mai multe spice cilindrice. Fructul este pixida elipsoidala cu o samanta lenticulata, de 1-1,2mm daimetru. Tegumentul seminal este brun-inchis pana la negru, lucitor. . O planta produce 8000-100.000 seminte care isi pastreaza puterea de germinatie 5-6 ani, sau dupa alti autori 20-40 ani. Poate germina imediat dupa scuturare, la o temperatura minima de 7⁰C (optima fiind 15-25⁰C).

Specia este mai des intalnita in culturile prasitoare, de legume si rareori, in cereale (daca sunt rare si cu gresuri) sau pe terenuri virane.

Chenopodium album - loboda porceasca, spanac salbatic. Face parte din familia Chenopodiaceae. Planta matura prezinta o radacina pivotanta adanca (1,20m) bogat ramificata. Ramificarea radacinii este in functie de tipul de sol , umiditatea acestuia, desimea plantelor de cultura, ingrasamintele aplicate etc. Tulpina este erecta, de 15-150cm inaltime, ramimificata abundent, cu ramuri ascendente. Frunzele sunt alterne, foarte variabile ca forma, de la ovat-rombice pana la lanceolate, inegal sinuat-dintat-lobate, pana la aproape intregi pe margine. Florile sunt hermafrodite pe tipul 5, fiind grupate in glomerule, iar acestea pe ramificatiile tulpinii alcatuiesc o inflorescenta piramidala. Inflorireaa are loc din iulie pana in octombrie. Fructul este o nucula si contine o singura samanta lenticulara, lucioasa, de 1-1,6 mm in diametru, aproape rotunda, cu tegumentul negru, tare. Datorita acestei caracteristici, samanta trece prin tubul digestiv al animalelor fara sa-si piarda capacitatea de germinatie. O planta formaza intre 300-1000 seminte. Germinatia este epigee si are loc in tot cursul anului. Isi pastreaza germinatia o perioada lunga de timp, intre 15 si 20 de ani.

Infesteaza culturile prasitoare, de legume, lucerniere anul I, pomii si viile etc.,la care poate produce pagube de peste 70%. Este considerata o planta o solurilor fertile, ingrasate.

Atriplex patula - loboda. Este o planta anuala cu radacina pivotanta, subtire. Tulpina este erecta, ascendenta sau culcata, de 30-100cm inaltime, puternic ramificata la baza, ramurile inferioare fiind perpendiculare pe tulpina. Frunzele petiolate, romboid-lanceolate, dintate si sunt acoperite cu praf fainos. Florile unisexuate dispuse monoic, cele mascule cu invelis floral, iar cele femele sunt lipsite de invelis floral dar prezinta doua bracteole romboidale. Florile sunt grupate in inflorescente spice erecte cu glomerule distantate. Infloreste din iulie pana in septembrie. Fructul este o achena acoperita de cele doua bracteole. In achena se afla o singura samanta. Semintele sunt de doua feluri: unele mici, de 1,8-2 mm lungime, cu tegumentul negru, neted; altele mai mari, de 2-3mm, cu tegumentul galben-brun, cu mici adancituri si o dunga fina pe margine. O planta poate produce 100-600 seminte. Semintele mici germineaza de obicei mai repede decat cele mari.

Este frecventa in locurile ruderale, pe toate tipurile de sol, preferandu-le pe cele bogate in elemente nutritive. Invadeaza si culturile de cereale rare, lucernierele, gradinile de legume.

Solanum nigrum - zarna. Toata planta este des-pubescenta-glanduloasa. Radacina este pivotanta, scurta, cu ramificatii orizontale lungi, tulpina inalta de 20-50cm, fruzele lat-ovate, cu marginea sinuat-dintata, paroase. Florile sunt mici albe cu antere galbene, grupate cate 3-7 in cime umbeliforme. Infloreste in iunie-septembrie. Fructul este o baca sferica, de culoare neagra la maturitate, de 8-9mm, cu caliciul persistent. Fructul contine numeroase seminte rotund-ovate, turtite lateral, cu tegumentul galben-brun, fin reticulate. O planta produce 2000-40.000 seminte. Semintele germineaza de la 0,3-1,5cm adancime, la temperaturi mai mari de 10⁰C. Logevitatea semintelor este de 3-4 ani. Germinatia semintelor are loc din aprilie pana in septembrie. Caracteristic acestei specii este ca pe o planta se pot gasi in acelasi timp boboci florali, flori, fructe verzi si bace mature, fapt ce prelungeste perioada de diseminare a semintelor. Planta este toxica, continand in bace un alcaloid puternic, numit solanina.

Este frecventa in toata tara, pe toate tipurile de sol, cu exceptia podzolurilor.

Este o buruiana problema, mai ales in cultura de soia, dar infesteaza si alte culturi prasitoare, viile si pomii fructiferi.

Datura stramonium - laur sau ciumafaie. Are radacina pivotanta, scurta, si cu ramificatii laterale puternice. Tulpina inalta de 30-80cm, uneori si peste 165cm , glabra, cu frunze ovate, sinuat lobate pana la lobate. Florile sunt solitare, albe, cu corola in forma de palnie, de 6-10 cm lungime. Infloreste din iunie pana in septembrie. Fructul este o capsula cu tepi, care se deschide incomplet in 4 valve. Semintele sunt reniforme, rotunde, puternic turtite lateral, cu tegumentul brun-inchis, pana la negru, de 0,5-2,5cm, la temperaturi de peste 8⁰C. O planta formeaza intre 900 si 2000 seminte.

Buruiana este frecventa pe toate solurile , dar in special pe cele usoare, fertile, pe cele fertilizate excesiv cu ingrasaminte organice. Intreaga planta este toxica, contine cantitati mari de alcaloizi, cu intrebuintari medicinale, ca hiosciamina , scopolamina, atropina etc. Are efecte alelopatice asupra plantelor de cultura.

Hibiscus trionum - zamosita. Radacina este pivotanta, cu tulpina inalta de 10-50cm, erecta sau prostrata, acoperita cu peri stelati. Frunzele sunt divizate pana aproape de baza in 3-5 lobi. Florile sunt solitare , dispuse axilar, cu diametrul de pana la 4cm, de culoare palid galbui, purpuriu-negru patate la baza. Infloreste din iunie pana in septembrie. Fructul este o capsula care se desface in 5 valve. Semintele sunt reniforme, de culoare gri-negricioasa, cu mici verucozitati galbui. O planta formeaza intre 150-5.300 seminte. Germinatia se declanseaza atunci cand in sol se inregistraza temperatura de 8-10⁰C, este epigee si dureaza toata vara. Semintele germineaza pana la 5-6 cm adancime si isi pastreaza viabilitatea in sol 6-8 ani.

Infesteaza, in special, culturile prasitoare din zona de deal si de campie. Prefera solurile fertile cu textura usoara din zonele mai joase. Imburuieneaza culturile de legume, prasitoarele, plantatiile de pomi si vii. Este o buruiana rezistenta la seceta.

Galinsoga parviflora - busuioc salbatic. Planta auala, cu radacina pivotanta prevazuta cu ramificatii laterale lungi si subtiri. Daca planta este taiata, formeaza radacini adventive. Tulpina este glabra, cel mult slab pubescenta in partea superioara, erecta, de 10-60cm inaltime. Frunzele sunt opuse, moi, ovate, cu varf acuminat, baza rotunjita si marginea sinuat denticulata. Florile sunt grupate in calatidii mici, semiglobuloase cu 5 flori marginale ligulate, albe si flori centrale tubuloase galbene. Inflorirea are loc din luna iunie pana in octombrie. Fructele sunt achene tetraunghiulate, slab turtite, fara papus, de 2-2,5mm lungime. O planta formeaza intre 500-10000 achene. Semintele au o viabilitate in sol de 4-6 ani.

Planta este sporadica in zona de campie. Creste foarte bine pe soluri usoare, fertile, umede si mai racoroase. Infesteaza, in special, culturile legumicole, prasitoare, plantatiile de vii, pomi si terenurile ruderale.

Xanthium italicum - cornaci, cornuti. Planta matura are radacina pivotanta, este robusta, de 40-100cm inaltime, placut mirositoare si scurt aspru paroasa. Frunzele sunt alterne, lung petiolate, palmat lobate, cu 3-5 lobi. Florile sunt unisexuate dispuse monoic, cele barbatesti se gasesc in varful tulpinii, cele femeiesti la subsoara frunzelor. Infloreste din iulie pana in septembrie. Fructele sunt achene grupate cate doua intr-un invelis lignificat de 23-26mm, acoperit cu spini lungi de 5-7mm, curbati la varf (unciati), care-i permit sa se agate cu usurinta de orice. O planta produce 300-2000 achene (formatiuni de cate 2 achene). Germinatia este esalonata, in functie de tempereatura si umiditatea solului si de adancimea de ingropare, precum si de pozitia achenelor din formatiunea fructifera. Prima data germineaza samanta achenei inferioare, in timp ce samanta achenei superioare germineaza numai in cazul in care prima a fost distrusa prin prasile sau erbicide. Semintele germineaza la temperaturi ridicate, de 20-30⁰C, de la adancimi de 2-10cm si isi pastreaza germinatia 1-2 ani.

Infesteaza culturile prasitoare de soia, sfecla, floarea-soarelui, porumb, legume, plantatiile de pomi si vie. Este mai raspandita in sudul tarii, in lunca Dunarii, in Dobrogea si in vestul Banatului. Este cea mai raspandita.

Xanthium spinosum - holera. Are radacina pivotanta, tulpina inalta de 30-70cm, ramificata de la baza, spinoasa, avand la baza fiecarei frunze cate un spin trifurcat, galben. Frunzele trilobate si bicolore, pe fata inferioara dens alb-paroase, pe fata superioara verzi, cu peri rari. Calatidiile sunt monoice: cele superioare barbatesti (in varful ramurilor), iar cele femeiesti mai jos, la baza frunzelor, cu cate 2 flori inchise intr-un involucru elipsoidal, concrescut si spinos. Infloreste in perioada iulie-octombrie. Fructele au spini subtiri, drepti, cu varf unciat (indoit in carlig) si cu 2 dinti drepti la varf. O planta produce 200-1800 achene.

Frecventa in zona de campie si de deal. Ruderala si segetala (prasitoare, lucerniere, culturi de legume). Apare frecvent pe terenurile gunoite, pe izlazuri, fiind o specie iubitoare de azot.

Echinochloa crus-galli - iarba barboasa, mohor lat. Plantula are coleoptilul si baza tecii primelor frunze rosii-violacee. Prima frunza este scurta si lata de 2-2,5mm, cu teaca despicata aproape pana la baza. Frunza a treia si a patra sunt usor aplecate. Plantula este in general glabra, cel mult cu peri la baza tecii frunzelor. Ligula este absenta si inlocuita de o dunga alburie si lucioasa. Urechiusele lipsesc. Prefoliatia este convoluta. Lastarii tineri au baza turtita.

Planta matura formaza o tufa laxa cu tulpini erecte sau usor geniculate, cu baza comprimata, adesea de nuanta rosiatica si inaltimea de 40-120-200cm. Frunezele au teaca glabra, limbul liniar, usor ascutit, de 8-35cm lungime si 8-20mm latime, cu nervura principala albicioasa si marginile uneori ondulate, glabre. Ligula lipseste. Inflorescenta este racem de 6-20cm lungime, format din panicule spiciforme dense, cu axe paroase, adesea scurt ramificate la baza. Spiculetele se dispun in perechi de aceeasi parete a axei si cad impreuna la maturitate. Spiculetul are forma ovoidal-elipsoidala, lung de 3-3,5mm, cu doua flori, dintre care cea superioara bisexuata, fertila, iar cea inferioara sterila, rudimentara sau barbateasca. Inflorirea are loc din iunie pana in septembrie. Cariopsa este acoperita de palee. O planta produce 200-10000 cariopse. Aceste seminte germinaza la un an de la diseminare si numai in straturile superficiale ale solului, de 0-3cm. In conditii de seceta germinaza si rasare si de la 4-6cm adancime. Semintele isi pastreaza viabilitatea in sol pana la 16 ani.

Invadeaza culturile de pe terenurile revene din lunci sau cele irigate, pe cele ingrasate cu ingrasaminte organice, cu prioritate culturile prasitoare, leguminoasele, lucernierele. Are o crestere rapida, iar in conditii de umiditate optima, chiar luxurianta. Inabusa si duce la compromiterea culturii.

Setaria pumila - mohor roscat. Plantula are prima frunza liniara, de 15-20-30mm lungime si 2,5-3mm latime, fara ligula. Partea inferioara a limbului, deasupra locului de prindere de teaca, este acoperita cu peri lungi de 5mm si albi. Plantulele mai mari au baza turtita si rosiatica. Ligula se observa incepand cu frunza a treia. Urechiusele lipsesc.

Planta matura are radacina fasciculata si tulpina de 4-40-90cm inaltime. Frunzele au tecile glabre, cu baza comprimata si ligula scurta, ciliata pe margini, limbul de 5-12cm lungime si 5-12mm latime, paros la baza si aspru pe toata suprafata superiaora. Inflorescenta este un panicul spiciform de 5-10cm lungime, cu ramuri scurte de 1mm, purtand 1-2 flori si 5-10 sete galbui sau rosietice-galbui prevazute pe margini cu denticuli indreptati spre varf. Spiculetele sunt semieliptice, de pana la 3mm lugime, cu doua flori, cea superiaora bisexuata, iar cea inferioara barbateasca sau redusa. La floarea bisexuata paleea inferioara este de lungimea spiculetului, cu incretituri transversale ondulate, iar paleea superioara este de lungimea celei inferioare. Inflorirea are loc in perioada iulie-august. Cariopsele ovat-elipsoidale, de 2-3,5mm lungime si 1,9-2mm latime sunt inchise in palee tari, transversal rugoase. O planta produce 500-8000 cariopse.

Mohorul invadeaza toate culturile . In cereale se dezvolta incet, cat timp acestea nu sunt secerate, dupa recoltare insa, daca nu se realizeaza dezmiristirea, creste in masa, compact si impanzeste toata miristea. Este o buruiana foarte periculoasa pentru culturile de mei. Se dezvolta foarte puternic in porumbisti si in alte plante prasitoare dupa ultima prasila, pe solele inierbate, in lucernierele rare, in culturile legumicole prasite insuficient, in vii si plantatii pomicole.

Perisorii sau setele spicelor de mohor ajunse in nutret intra in mucoasa tubului digestiv. Cand se macina cerealele cu seminte de mohor, setele ajung in faina si depreciaza calitatea acesteia.

Digitaria sanguinalis - meisor, meisor rosu. Plantula are prima frunza lanceolata, de 5-7mm lungime si 2,5-3,5 latime, cu teaca de 3-8 mm, acoperita, atat pe limb, cat si pe teaca, cu peri albi, subtiri; celelalte frunze sunt lungi si subtiri. Culoarea frunzelor este verde-clar sau verde-cenusiu. Ligula este de 0,6-1mm, iar urechiusele lipsesc.

Planta matura are radacini fasciculate ce ajung la adancime de 30-50cm. Tulpina este ramificata de la baza, rareori solitara, geniculata sau taratoare, uneori usor paroasa la noduri, cu inaltimea de 10-30-60cm, rosiatica la nodurile bazale. Frunza are teaca larga, lunga, ciliata, limbul liniar-lanceolat, rotunjit spre baza, fara urechiuse, de 3-10-20cm lungime si 3-8-14mm latime, paros, aspru pe margini. Ligula este membranoasa, retezata, de 1-2mm lungime. Inflorescenta este digitiforma, formata din 3-6-14 panicule spiciforme subtiri, de 3-10cm lungime, cu axa comprimata si ingust aripata. Spiculetele sunt biflore (cea inferioara fiind sterila), alungit-lanceolate, de obicei violacee, grupate cate 2-3, din care unul sesil si celelalte pedunculate. Gluma inferioara este foarte mica, scvamiforma, cea superioara este cam 1/3 din lungimea spiculetului. Infloreste din iulie pana in august. Cariopsa este alungit-lanceolata, de 2,5-3,5mm lungime, cenusiu-maronie, cu paleea dorsala fin punctata. O planta produce 1500-5000 cariopse ce se desprind usor de rahis. Semintele germineaza primavara tarziu, cand in sol se acumuleaza peste 20⁰C la adancimea de 0,5-3cm.

Este o buruiana iubitoare de caldura dar si de umiditate si de aceea este raspandita in toate culturile de prasitoare, mai ales in zonele mai calde din tara, cu precadere in sudul si vestul tarii, unde prezinta si importanta pentru combatere. Infesteaza si culturile de legume, mai ales culturile irigate.