CARTOFI DE TOAMNA PENTRU CONSUM ALIMENTAR - PASTRARE

CARTOFI DE TOAMNA PENTRU CONSUM ALIMENTAR - PASTRARE

1. GENERALITATI

1.1 Obiect si domeniu de aplicare

1.1.1 Prezentul standard contine recomandari de ordin general privind pastrarea de lunda durata a cartofilor de toamna din specia Solanum tuberosum, in vederea realizarii unei bune pastrari si aevitarii bolilor si accidentelor car epot sa apara in timpul pastrarii.

1.1.2 Avand in vedere numarul mare de factori care influenteaza insusirile produsului (factori ecologici, biologici, agrotehnici, etc.) se pot stabili de catre institutele de cercetari de specialitate si alte conditii de pastrare.

2. CONDITII DE RECOLTARE SI DE INTRODUCERE IN DEPOZITE

2.1 Provenienta

Cartofii destinati pastrarii de lunga durata trebuie sa provina din soiuri rezistente la pastrare, cultivate pe suprafete la care s-a aplicat o tehnologie corespunzatoare privind administrarea unui regim moderat de fertilizare si irigare, precum si masuri de prevenire si tratare eficace de combatere a bolilor si daunatorilor.

2.2 Recoltarea

Cartofii se recolteaza in momentul optim de maturitate, cand circa 70 % din vreji sunt uscati si restul ingalbeniti, iar tuberculii au coaja suberificata fara ca sa se exfolieze prin simpla frecare.

La recoltare trebuie sa se evite pe cat posibil producerea vatamarilor, in special a acelora care afecteaza integritatea pulpei tuberculilor.

2.3 Conditii de calitate ale cartofilor destinati pastrarii

Cartofii destinati pastrarii trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate prezazute in STAS 3787-80.

2.4 Introducerea in depozit

Intruducerea cartofilor in deposit trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt dupa recoltare si cu cat mai putine manipulari, pentru evitarea vatamarii.

2.5 Modul de depozitare

Depozitarea se face pe soiuri.

Modul de depozitare al cartofilor si inaltimea de stivuire in functie de spatial de pastrare, conform tabelului 1.

In depozite, intre suprafata vracului de cartofi si tavan trebuie sa ramana un spatiu liber de 1,5.2 m, care sa permita o buna circulatie a aerului, efectuarea controlului starii de pastrare si care sa constituie un strat isolator, cu rol tampon in schimbul de gaze, caldura si umiditate intre masa de cartofi si mediul inconjurator.

Macrosilozurile se formeaza la suprafata solului, cu inaltimea de 2.4 m, in functie de conditiile locale si sunt prevazute cu canale longitudinale de ventilatie formate din prisme de lemn sau panouri gratar si ventilatoare la capetele canalelor. Protejarea cartofilor in macrosilozuri se face cu paie sau baloti de paie, iar deasupra se aseaza o folie de polietilena asigurandu-se din loc in loc spatii de evacuare a aerului.

Silozurile in pamant difera ca dimensiuni si mod de protejare (acoperire a masei de cartofi), in functie de conditiile climatice din diferite zone. Acestea se construiesc la suprafata, sunt protejate cu straturi mai subtiri si sunt prevazute cu canale si guri de aerifire. In regiunile cu temperature in mod frecvent mai scazute, silozurile in pamant sunt ingrpate sau semiingropate, au straturi protectoare de paie si pamant mai grose si nu dispun de canale sau guri de aerisire.

In spariile in care depozitarea se face in lazi, lazi-palete sau saci, dispunerea acestora trebuie facuta pe loturi, incat sa permita circulatia libera a aerului printre stivele si randurile de ambalaje.

2.6 Pentru prevenirea incoltirii se recomanda folosirea inhibitorilor, cu precadere la loturi de cartofi destinate unei pastrari ce depasesc 4.5 luni, respectandu-se    instructiunile referitoare la dozele necesare si modul de aplicare.

3. CONDITII DE PASTRARE

3.1 Cartofii destinati consumului se vor pastra la adapost de lumina pentru prevenirea inverzirii.

3.2 Temperatura

Cerintele de temperature diferita dupa faza tehnologica astfel:

- in primul interval de depozitare, cand se urmareste vindecarea ranilor, temperature va fi cuprinsa intre 13.18sC;

- in perioada de pastrare propriu-zisa, temperature optima va fi cuprinsa intre 3.5sC;

- inainte de scoaterea cartofilor de la pastrare, in vederea valorificarii, temperature va fi de circa + 8sC.

3.3 Umiditatea relative

Umiditatea relative optima a aerului pe perioada pastrarii va fi de 85.90%.

In faza de zvantare, imediat dupa depozitare, umiditatea relative a aerului va fi de 65.80%, iar in faza de vindecare - cicartizare a ranilor va fi de 85.95%.

3.4 Circulatia aerului

3.4.1 In depozitele cu ventilatie mecanica si in depozitele frigirifice, pentru buna circulatie a aerului se foloseste un debit de aer de 70.100 m³/t/h si o presiune de 25.30 mm coloana de apa.

Omogenizarea temperaturii si umiditatii din spatial de pastrare se realizeaza prin recierularea aerului, in acest caz, se recomanda un coefficient de recirculare de 20.30.

Eliminarea bioxidului de carbon, a caldurii si umiditatii excessive, care se degaja in timpul pastrarii se realizeaza prin reanairea aerului. Aceasta se face de obicei prin ventilarea cu aer din exterior. Cand temperature exterioara este prea scazuta sau prea ridicata fata de temperature cartofilor, reanaoirea aerului se face cu amestec de aer exterior si interior, astfel ca tempratura amestecului sa nu fie mai mica de 0sC si nici mmai ridicata de 5.6sC.

Conditiiile optime de pastrare si conditiile de ventilare pe faze tehnologice, pentru depozitele cu ventilatie mecanica sunt prezentate in anexa A.

3.4.2 In depozitele in care cartofii se depoziteaza in ambalaje, modul de asezare al acestora trebuie sa permita o trecere corespunzatoare, uniforma a aerului prin masa de cartofi.

3.4.3 In macrosilozuri circulatia aerului se realizeaza prin ventilatie fortata, in special toamna si primavera. In perioadele reci de iarna se va urmari ca temperature aerului de ventilare sa nu fie mai mica de 0.1sC.

In acest timp ventilatia se reduce si va fi actionata numai in cazul cresterii temperaturii din cartofi peste limitele optime.

3.4.4 Pentru depozitele in pamant, circulatia aerului se realizeaza in mod natural, prin tuburi de aerisire care se lasa deschise pana cand temperature scade la 3.5sC.

Dirijarea circulatiei aerului si protectia de ger se face prin acoperirea cu un strat corespunzator de pamant a zonei de coama si infundarea gurilor de aerisire.

Toamna si primavera, cand temperature din masa produsului este mai mare de 3.5sC se va intensifica ventilatia prin deschideri la coama, realizate prin inlaturarea stratului de pamant.

3.4.5 In spatiile ventilate pe cale naturala, circulatia aerului se asigura prin usi, ferestre, cosuri de ventilatie, respectiv prin deschiderea acestora., in functie de necesitati, luindu-se masuri de protectie pet imp de ger.

Circulatia aerului trebuie sa fie mai active in perioadele de toamna si primavera.

Pe intreaga perioada cu temperature scazute, din timpul iernii, circulatia trebuie redusa corespunzator, pentru evitarea inghetatii cartofilor.

3.5 Controlul in tipul pastrarii

Pentru controlul factorilor de pastrare se fac sondaje zilnice si in functie de situatia gasita se vor lua masurile necesare pentru mentionarea conditiilor optime pe intreaga durata de pastrare.

Se va urmarii in permanenta starea de pastrare a produsului, in vederea stabilirii ordinii de valorificare, a masurilor necesare privind resortarea, efectuarea tratamentelor de prevenire si combatere a bolilor (anexa B) si de inhibare a incoltirii.

3.6 Cartofii care se livreaza trebuie sa corespunda, de asemenea, conditiilor de calitate din STAS 3787-80, in care scop se conditioneaza.

3.7 Durata de pastrare

Durata de pastrare este diferita in functie de soi, calitatea cartofilor, conditiile de clima, modul de depozitare si conditiile asigurate pe durata pastrarii.

Durata de pastrare variaza intre 5.9 luni, in functie de spatirul de depozitare, conform tabelului 2.

Tabel 2

* In cazul folosirii inhibitorilor de incoltire, durata de pastrare se poate prelungi cu 1.2 luni.

ANEXA A

CONDITII OPTIME DE PASTRARE SI REGIMUL DE VENTILARE PE FAZE TEHNOLOGICE PENTRU DEPOZITE CU VENTILATIE MECANICA

ANEXA B

BOLILE DIN TIMPUL PASTRARII CARTOFILOR SI MASURILE DE PREVENIRE SAU REDUCERE A ATACULUI LOR

B 1. Boli criptogamice

Bolile mai importante care se dezvolta in timpul pastrarii producand deprecierea cartofilor sunt:

- putregaiul umed produs de bacterii din genul Erwinia (Erwinia atroseptica, Erwinia aroideae, Erwinia carotovora);

- putregaiul uscat produs de ciuperci din genul Fusarium (Fusarium coeruleum, Fusarium oxysporum, Fusarium sambuccinum, etc.);

- mana produsa de ciuperca Phytophtora infestans;

- alternarioza produsa de ciuperca Alternaria spp;

- putregaiul de varf al tuberculilor produs de ciupercile din genul Rhizopus (Rhizopus nigrioans, Rhizopus stolonifer).

Alte atacuri produse din camp de diferite boli ca: raia comuna (Streptomyces scabies), raia pulverulenta (Spongospora subteranea, etc.) sau daunatori (nematozi, acarieni, viermi sarma, gandacul din Colorado, etc.) constituie medii prielnice pentru instalarea ciupercilor saprofite care continua deprecierea tuberculilor deja bolnavi sau vatamati.

B 2. Boli fiziologice si accidente de pastrare

- Inverzirea tuberculilor, cauzata de expunerea la lumina.

- Inima neagra, cauzata de temperature ridicata si asfixierea datorita slabei aerisiri.

- Pete negre si cenusii in pulpa, cauzate de vatamari mecanice la transport si depozitare.

- Exfoliare la tuberculii nematurati, datorita manipularilor violente la depozitare.

- Indulcirea care apare prin pastrare la temperature prea scazuta.

- Brunificarea interna, produsa la tuberculii vestejiti sau cei expusi la concentratii ridicate de CO₂.

- Brunificarea la frig, produsa in conditii de temperature scazuta.

- Incoltirea produsa dupa iesirea din starea de pepaos, in conditii de temperature ridicata.

B 3. Masuri de prevenire a aparitiei si evolutiei bolilor din timpul pastrarii

- Dezinfectarea spatiilor de pastrare, a ambalajelor, utilajelor si uneltelor.

- Inlaturarea tuberculilor bolnavi printr-o sortare atenta, inainte de depozitare.

- Reducerea frecventei si gradului de vatamare la manipularea si depozitarea cartofilor.

- Urmarirea si dirijarea permanenta a factorilor termohidrici si de ventilatie pe durata pastrarii pentru a se incadra in limitele optime, conform cerintelor de pastrare.

- Aplicarea tratamentelor chimice de prevenire si reducere a evolutiei bolilor, conform tehnologiei de combatere.