Clasificarea araturilor dupa adancimea la care se executa

Clasificarea araturilor dupa adancimea la care se executa

Adancimea araturii se stabileste pentru fiecare parcela in parte, in functie de conditiile locale de sol sau clima, de starea culturala a terenului si de cerintele plantelor pentru adancimea de lucru.

In general, pe solurile usoare, bine afanate, aratul se face la adancime mai mica (18-25 cm), iar pe solurile grele aratul se face mai adanc.

Pe terenurile puternic imburuienate, pe cele cu resturi vegetale in cantitati mari si pe suprafetele unde se incorporeaza gunoi de grajd, este necesar sa se are adanc (25-30 cm).

Totusi, in functie de criteriul adancimii, araturile sunt clasificate astfel :    dezmiristire (discuit) 10-12 cm; aratura superficiala 13-17 cm, aratura normala 18-20 cm, aratura adanca 21-30 cm, aratura foarte adanca 31-40 cm, aratura de desfundare 41-80 cm.

Dezmiristirea

Dezmiristirea se executa la adancimea de 10-12cm cu grapa cu discuri, pluguri de dezmiristit sau cu cultivatoare.

Lucrarea de dezmiristit se executa atunci cand dupa eliberarea terenului nu se poate executa o aratura adanca de vara, fie din lipsa de utilaje libere, fie ca solul este prea uscat si ar rezulta o aratura bulgaroasa.

Dezmiristirea prezinta urmatoarele avantaje :

distruge buruienile de la suprafata terenului si introduce semintele de buruieni in sol, reducand gradul de imburuienare;

afaneaza stratul de sol de la suprafata cu scopul de a inlesni patrunderea si pastrarea apei din precipitatii;

impiedica evaporarea apei din sol;

incorporeaza ingrasamintele minerale si amendamentele imprastiate in prealabil la suprafata solului;

intensifica activitatea microorganismelor, indeosebi a celor nitrificatoare,

precum si reactiile chimice din sol, imbogatind cu elemente fertilizante solul;

− creeaza conditii favorabile pentru germinatia semintelor mici de buruieni, care ulterior, prin arat sunt distruse.

Pentru ca dezmiristitul sa aduca avantajele enumerate mai sus este necesar ca el sa se faca imediat dupa recoltarea plantei premergatoare, cand solul mai contine umiditate, este afanat si lucrarea se executa usor. Daca se intarzie lucrarea numai cateva zile, solul se intareste si lucrarea nu se mai poate executa in conditii bune.

Aratura superficiala

Aceasta aratura se efectueaza la adancimea de 13-17 cm. Adancimea mica esta determinata de conditiile de sol, de scopul lucrarii si de cerintele speciilor care urmeaza a se cultiva.

Araturile superficiale se folosesc in urmatoarele cazuri :

pe terenurile afanate, curate de buruieni, cu putine resturi vegetale, pe aluviunile din luncile raurilor si pe terenurile in panta cu strat arabil subtire;

primavara, indeosebi in zonele colinare si montane, cand se incorporeaza gunoi de grajd si terenul nu a fost arat din toamna;

la pregatirea terenului pentru culturile duble sau compromise;

la intoarcerea pajistilor naturale si cultivate, numita aratura de decojire;

in combaterea buruienilor care se inmultesc prin rizomi si stoloni;

la incorporarea in sol a ingrasamintelor si amendamentelor;

Intotdeauna aratura superficiala se executa in agregat cu grapa stelata sau cu colti pentru a se realiza desfacerea bulgarilor, nivelarea terenului si deci conditii favorabile pentru pastrarea apei si incoltirea semintelor.

Aratura normala

Araturile normale se executa, la adancimea de 18-20 cm. Sunt cunoscute si sub denumirea de araturi de baza sau araturi principale.

Araturile normale mobilizeaza un volum mai mare de sol decat araturile superficiale si ca urmare influenteaza favorabil in mai mare masura decat acestea regimul de apa, regimul de aerului, activitatea chimica si biologica, gradul de imburuienare.

Araturile normale se folosesc in urmatoarele cazuri :

pe solurile compacte argiloase;

pentru incorporarea ingrasamintelor naturale;

la destelenirea si luarea in cultura a a pjistilor naturale;

In toate cazurile, aratura normala se executa in agregat cu grapa stelata sau reglabila in vederea maruntirii bulgarilor si nivelarii araturii.

Aratura adanca

Se executa la adancimea de 21-30 cm. Araturile adanci sunt indicate pe soluri cu strat arabil gros, pe terenurile cu multe resturi vegetale etc.

Araturile adanci aduc modificari importante in stratul de sol arat, in special la regimul apei si structura solului. Araturile adanci sporesc capacitatea solului de a acumula apa, sporesc drenajul intern si prin acesta previn stagnarea apei la suprafata solului. Araturile adanci imbunatatesc starea structurala a stratului arat, ca urmare a aducerii de sol structurat la suprafata.

Araturile adanci reduc gradul de imburuienare, ca urmare a ingroparii buruienilor si a semintelor din stratul superficial de sol in adincime.

Araturile adanci inlesnesc primenirea aerului din sol si favorizeaza oxidarea compusilor incomplet oxidati si intensifica activitatea biologica aeroba.

O importanta deosebita o au araturile adanci si pentru combaterea daunatorilor si bolilor criptogamice, ca urmare a ingroparii daunatorilor, sclerotilor, picnidiilor in adancime.

Aratura adanca de vara este indicat a se executa in agregat cu grapa stelata sau reglabila cu scopul de a impiedica evaporarea apei din sol, in timp ce araturile adanci efectuate toamna se lasa in brazda cruda (negrapate), pentru a retine zapada si apa din precipitatii, pentru ca ingheturile si dezgheturile sa poata actiona asupra brazdelor, desfacadu-le in agregate structurale.

Aratura foarte adanca

Se executa la adancimea de 31-40 cm. Prin faptul ca mobilizeaza un strat mai profund de sol decat araturile prezentate pana aici, ele contribuie intr-o masura mai mare la sporirea drenajului intern, la imbunatatirea proprietatilor fizice, chimice si biologice a unui pe un strat gros de sol.

De asemenea, gradul de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor este cu mult mai mare, intrucat rezervele acestora sunt introduse in sol la adancime mai mare.

Pe solurile bogate in materie organica si cu deosebire pe gleiosoluri, executarea araturilor foarte adanci cu rasturnarea brazdei poate avea efecte nedorite. Pe aceste soluri, in orizontul si substratul arabil, din cauza compactitatii si deci lipsei de aer, materia organica se descompune in conditii anaerobe. In cazul acesta se produce marcasita (bisulfura de fier). Daca se aduce la suprafata, prin araturi foarte adanci, un strat care contine marcasita in proportie mai mare, acesta se oxideaza. Prin oxidarea marcasitei rezulta acid sulfuric si sulfat de fier, compusi foarte vatamatori pentru plante.

Din aceasta cauza, adancirea stratului arabil trebuie sa se faca in mod treptat, cu pana la 5 cm la fiecare aratura. Adancirea pe aceste soluri se poate face si prin folosirea subsolierului.

Pe luvosoluri, adamcirea stratului arabil prin aratura foarte adanca cu intoarcerea brazdei, poate provoca neajunsuri, in sensul ca se aduc la suprafata saruri de fier si mangan sub forma bivalenta, care sunt daunatoare plantelor. Pentru a se evita acest risc este necesar ca pe aceste soluri adancirea stratului arabil sa se faca in mod treptat cu subsolaj, aplicandu-se concomitent ingrasaminte naturale si amenadmente.

Pe solurile nisipoase, influenta favorabila a araturilor foarte adanci se datoreaza ingroparii in adancime a resturilor organice de la suprafata terenului, a gunoiului de grajd, unde sunt puse in conditii de descompunere lenta, sporind capacitatea de retinere a apei din precipitatii.

Aratura de desfundare

Desfundarea este aratura cu intoarcerea brazdei care se executa cu pluguri speciale de tip balansier la adancimea de 40-80 cm.

Lucrarea de desfundare se executa pe terenurile umede unde urmeaza a fi infiintate peniere silvice, pomicole, viticole, cat si pentru ameliorarea unor terenuri compacte, impermeabile etc.

Aratura de desfundare mareste capacitatea de infiltrare si inmagazinare a apei in sol. Contribuie de asemenea si la imbunatatirea regimului aerului din sol, intensificandu-se activitatea biologica in profunzime a microorganismelor.

Cu ajutorul acestei lucrari buruienile si daunatorii se ingroapa la adancime mare, de unde nu mai pot ajunge la suprafata solului. Efectul desfundarii se mentine un numar mare de ani (3-5 ani).

Aratura de desfundare, insotita de incorporarea unor doze mari de ingrasaminte organice, este folosita ca si masura pentru imbunatatirea de durata a fertilitatii terenurilor nisipoase.

Aratura de desfundare necesita consum mare de energie, ea nu este o lucrare anuala sau curenta, ci o lucrare de punere in valoare a terenurilor.