CULTURA Vitei de vie intr-un an

CULTURA

Vitei de vie

Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:

1-scurta introducere in cultura vitei de vie

2- Ianuarie, februarie

5-martie

11-aprilie

13-mai

14-iunie

16-iulie

17-august

18-septembrie

19-octombrie

20-noiembrie, decembrie

22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie

1-internet, google (imagini)

2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001

3-www.agroinfo.ro

Scurta introducere in cultura vieti de vie

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'or, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligot, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.

Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.

In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna.

I a n u a r i e

1. In aceasta luna temperaturile sunt relativ scazute de aceea in vii, practic, lucrari nu se executa. Timpul trebuie folosit util la:

prepararea lazilor pentru soiurile de struguri pentru masa;

prepararea cosurilor din mlaja pentru recoltarea strugurilor pentru vin;

pregatirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si

autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.

2. In ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, in afara de aratul de toamna, fisurarea adinca a solului, amenajarea de constructii

antierozionale, in scopul acumularii umiditatii in sol se petrec si lucrari de mentinere a zapezii in plantatia viticola prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lenta a ei si infiltrarea apei in sol.

3.Viticultorii permanent trebuie sa-si perfectioneze nivelul cunostintelor in domeniul cultivarii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitati climatice (inclusiv ingheturi tirzii de primavara, grindina, seceta, temperaturi prea scazute in timpul iernii etc.), se propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si ingrasaminte noi etc.

F e b r u a r i e

. Continua lucrarile incepute in luna ianuarie.

. In decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai incalzeste, dispare riscul inregistrarii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se incep lucrarile de pregatire catre taiatul (curatitul) vitei de vie:

* se intocmeste un plan - grafic al efectuarii taiatului (care trebuie sa includa succesivitatea taierii pe soiuri, numarul de butuci, necesitatea in angajati sezonieri etc.) incit aceasta lucrare sa fie finalizata in termenii care ar permite sa efectuam restul lucrarilor, inclusiv legatul in uscat, pina la dezmuguritul vitei de vie;

* se determina cum au iernat butucii. Daca temperatura aerului in timpul iernii a coborit mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar daca temperatura aerului a fost cuprinsa intre - 17 - 25C - pot fi afectati numai ochii de iarna (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarna si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarna depinde de mai multi factori, printre care soiul, incarcatura butucilor in anul

precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.

Pentru a determina gradul afectarii ochilor de iarna - din vie se ia o proba medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la baza, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc intr-o incapere unde se analizeaza fiecare ochi de iarna, sectionindu-se longitudinal cu o lama.

Rezultatele observatiilor se inscriu intr-un tabel, in care se fixeaza (tabelul 1) la toate coardele si pe toata lungimea ochii sanatosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii), vatamati (mugurele central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). In baza acestor date se determina procentul celor trei categorii de ochi de iarna dupa viabilitatea lor.

Atentie! Daca procentul ochilor vatamati este pina la 30% la soiurile pentru vinuri pina la 40% la soiurile de struguri pentru masa, atunci incarcatura butucului se lasa la nivelul anului precedent. Iar daca procentul ochilor vatamati este mai mare, dar nu au depadit 80% atunci incarcatura butucului se majoreaza cu 40-50%. Daca procentul ochilor vatamati depaseste 80% se utilizeaza taieri speciale in functie de gradul afectarii butucilor.

Nota: 2 ochi de iarna vatamati echivaleaza cu 1 ochi de iarna sanatos si cu 1 ochi de iarna pierit.

Inainte de taierea vitei de vie este foarte important de a determina incarcatura butucului. Cea mai buna incarcatura a butucului se considera aceea care asigura obtinerea unei recolte inalte si de calitate superioara a strugurilor, fara a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor in anul viitor. Daca pe butuc majoritatea lastarilor sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la baza - 6-12 mm), atunci inseamna ca incarcatura butucului in anul trecut a fost normala; daca majoritatea lastarilor sunt slab dezvoltati - incarcatura butucului a fost mare, iar daca majoritatea

lastarilor sunt puternic dezvoltati - incarcatura butucului a fost mica.

Sunt mai multe metode de determinare a incarcaturii butucilor. Se propune o metoda practica si simpla. Metoda consta in faptul ca incarcatura butucului se considera normala daca la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteasca alba, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligot etc.) pe o coarda de rod de anul trecut sau dezvoltat in medie 2 lastari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii

(Muscat iantarnii, Chasselas dor, Merlot, Riesling, Rkatiteli etc.)

- 2,5 lastari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarna neagra, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovii, Frumoasa alba, Ialovenschii ustoicivii etc.)

- 3 lastari. In general marimea strugurilor se determina dupa lungimea medie a cca 50 struguri: pina la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari.

In baza metodei propuse sta determinarea incarcaturii in coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) in functie de numarul de lastari normal dezvoltati pe aceasta.

Determinarea incarcaturii butucului pe fiecare punte de rod

Tine-ti minte! In timpul taiatului, de obicei, se formeaza veriga de rod

clasica sau fortificata.

Printre altele, incarcatura butucului se determina pe parcursul primei jumatati a anului , utilizindu-se urmatoarele procedee:

a. plinsul . incarcatura se determina orientativ si se regleaza prin taierea in uscat.

b. cresterea lastarilor si inflorescentelor. Incarcatura butucului se determina mai ral in functie de gradul de emitere a lastarilor si inflorescentelor si se regleaza prin 2-3 pliviri a lastarilor verzi (la inceput se inlatura toti lastarii care sunt amplasati nu in corespundere cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili),

c. cresterea boabelor. Incarcatura butucului se determina definitiv in functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se inregistreaza si in functie de rezultatele fecundarii florilor si se regleaza prin inlaturarea unor parti ale strugurilor sau a strugurilor intregi.

. Spre finele lunii februarie se incepe taiatul vitei de vie.

Atentie! Vita de vie se taie cind temperatura aerului nu este mai mica de -5C.

Mai intii se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea taierii pe soiuri este urmatoarea: hibrizii producatori directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de selectie noua, soiurile europene de struguri pentru vin si in sfirsit soiurile de struguri pentru masa. Taiatul soiurilor europene incepe cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Feteasca alba, Aligot, Rkatiteli etc.

Vita de vie se taie dupa principiul .veriga de rod. adica anual pe cepul de inlocuire de anul trecut se formeaza o noua veriga de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lastarii anuali dezvoltati pe ea se inlatura.

La determinarea lungimii corzilor de rod, in afara de gradul de vatamare a ochilor de iarna, mai influenteaza particularitatile biologice ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.

Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .

pentru 1mm grosime la baza lastarului maturat se lasa un ochi de iarna.

Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lastarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sa fie viu.

Pentru a determina lungimea corzilor de rod in functie de depunerea inflorescentelor embrionare in ochii de iarna, acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9.

In general toate soiurile omologate in functie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate in 3 grupe:

1. Muscat Ottonel, Muscat Perla de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarnii, Chasselas dor, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi;

2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligot, Merlot, Riesling,

Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi;

3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkatiteli, Feteasca alba, Coarna

neagra, Rara neagra etc. - 6-10 ochi.

M a r t i e

1. Continua taiatul vitei de vie.

2. Butucii care au fost ingropati toamna se dezgroapa, se determina starea iernarii si se taie dupa principiul descris mai sus.

3. Reparatia spalierului - se schimba toti stilpii deteriorati; se adauga sirma care s-a rupt in anul precedent; toti stilpii inclinati se restabilesc in pozitia strict verticala, apoi se intind toate firele de sirma.

4. Copcitul - este agroprocedeul de inlaturare a lastarilor subterani si a

radacinilor superficiale. Scopul copcitului: preintimpinarea trecerii

butucilor de soiuri europene pe radacini proprii (pot fi atacati de filoxera) sau pe radacinile superficiale (pot fi afectati de seceta sau temperaturile scazute din timpul iernii).

Tine-ti minte! Copcitul (cotoritul) se face in mod obligatoriu anual la toate soiurile, indiferent, daca au fost plantate cu vite altoite sau pe

radacini proprii. Copcitul se face in felul urmator: cu hirletul sau cu sapa se face o groapa in

jurul tulpinii subterane a butucului la adincimea de 15-18cm, apoi cu secatorul sau cutitul se inlatura lastarii subterani si radacinile superficiale. Dupa aceasta groapa se acopera din nou cu sol.

5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie sa fie

completate in primii ani de viata, dar e posibil de completat golurile cu

vite (de o calitate foarte buna) si la anii 5-10 dupa plantare. Pentru o

reusita buna este foarte important ca sa se faca urmatoarele lucrari:

Solul sa se lucreze intre rinduri, cit si in rinduri foarte calitativ;

Butucii vecini cu golul trebuie sa fie condusi astfel incit ei sa ocupe

numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsa;

Vitele altoite sau pe radacini proprii (materialul saditor) trebuie sa

fie de soiul care se completeaza si de o calitate impecabila: cel

putin 3 radacini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform

pe calciiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire

trebuie sa aiba o concrestere circulara si dura; partea maturata a

lastarului altoiului sa fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea

intre nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele

trebuie procurate de la pepinierele viticole ce poseda licenta;

Inainte de plantare vitele se pregatesc timp de 2-3 zile in felul urmator: se fasoneaza, radacinile se scurteaza la10-12cm, iar lastarul

altoiului se lasa numai unul si se scurteaza la 2-3 ochi; se umecseaza

. se tin sub apa timp de 1-2 zile; se parafineaza . 1/3 a partii

superioare a vitei, la temperatura de 10-15sC cu un amestec din

94% parafina tehnica +3% saciz +3% smoala; se mocirlesc . in

ziua plantarii vitele se pun cu 1/3 a partii inferioare in mocirla

(consistenta smintinii; baligar fermentat + sol de padure .1:1).

Plantarea . in gropi facute cu hirletul in ziua plantarii; groapa se face

la distanta de 5 cm de pichet, fara a fi clintit din loc, pentru a asigura

amplasarea stricta a vitei in directia rindului; latimea gropii nu se

reglementeaza ( cu cit mai lata cu atit mai bine), iar adincimea gropii

trebuie sa fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35

cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vita) pentru a

amplasa normal radacinile si unde se pune sol negru (de deasupra),

baligar fermentat 5-7 kg si cite 10-20g de ingrasaminte minerale de

NPK; totul se amesteca, astfel incit adincimea gropii sa ramina de

32-34 cm (des. 4); dupa ce groapa este gata se amplaseaza vita (cu

punctul de altoire la nivelul solului) linga peretele cu pichet (a), se

umple o jumatate de groapa cu sol negru, se taseaza cu picioarele

(b), se toarna 15-30 l apa si dupa ce aceasta se infiltreaza in sol, se

umple groapa cu sol; se mai taseaza o data usor si se face un musuroi

(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lastarului altoiului).

In cazul in care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote:

- aeriene . in plantatiile cu soiuri europene;

- prin sol (prin arcuire sau cu calcii) - in plantatiile cu soiuri rezistente la filoxera (hibrizii producatori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de selectie noua . Moldova, Negru de Ialoveni etc.).

Marcote aeriene. Pina la locul lipsa se conduce unlastar verde, pe care, pe parcursul a 2-3 ani se formeaza puntile de rod si verigile de rod; este important ca acestea sa fie formate din lastari normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate bine in spatiu; majoritatea operatiilor de formare se fac in timpul vegetatiei in scopul reducerii efectuarii ranilor.

Marcota prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se

educa special un lastar verde, care va fi utilizat primavara

urmatoare pentru marcotaj. Acest lastar trebuie sa fie de o

dezvoltare normala fara copili si indreptat spre locul lipsa.

Primavara acest lastar se amplaseaza intr-un sant (cu adincimea

de 38-40 cm, latimea - un hirlet, iar in locul lipsa latimea . 40

cm) dupa ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi amplasati la nivelul solului in locul lipsa si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol maruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeaza toate organele aeriene ale butucului, iar lastarul utilizat ca marcota se detaseaza de planta-mama.

Marcota cu calcii.Se fac aceleasi lucrari ca in cazul precedent, numai ca lastarul destinat marcotajului se conduce pina la locul lipsa pe la suprafata solului, iar la locul golului se face o groapa (adincimea - 38-40 cm, latimea . 40 cm), prin care se trece acest lastar, apoi partea superioara cu 2-3 ochi se scoate la suprafata solului si se acopera cu un musuroi.

Vitele plantate in scopul completarii golurilor precum si

marcotele, trebuie ingrijite in mod special primii 1- 4 ani (irigatul,

cotoritul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si daunatorilor,

operatiile in verde etc.).

Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate in locul golurilor precum si marcotele, trebuie formate in conformitate cu forma butucului care este utilizata pe sectorul dat.   

Pentru a grabi formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora se lucreaza foarte intensiv. In acest caz, butucii fara tulpina pot fi formati pe parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpina pe parcursul a 4 ani.

Pe parcursul acestor ani se lucreaza exemplar solul, butucii se trateaza contra bolilor si daunatorilor si sunt supusi lucrarilor indicate mai jos:

-1 an de la plantare: lucrari de formare a butucului nu se aplica; se instaleaza spalierul;

-anul 2: primavara se repeta taiatul scurt la 2-3 ochi; cind lastarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos, lasindu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lastar de rezerva; lastarii lasati se leaga de tutor sau prima sirma; daca apar lastari de prisos se inlatura inca de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei; cind lastarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizeaza dezvoltarea abundenta a cpililor; cind cpilii ating lungimea de 3-5cm se inlatura toti in afara de cei 2-3 de pe partea superioara a fiecarui brat sau tulpini; la formele cu tulpina in scopul majorarii erectitatii (trainiciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se impletesc reciproc.

Atentie! Tulpinile si bratele se fac din lastari de o singura virsta.

-anul 3: la formele fara tulpina se formeaza verigile de rod pe partea superioara a fiecarui brat; la formele cu tulpina se taie lastarii destinati pentru brate la lungimea acestora; daca pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvolta lastari de prisos se plivesc lasindu-se cite 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cind lastarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4; aceasta favorizeaza dezvoltarea cpililor, care se copilesc lasindu-se numai cite doi mai bine dezvoltati;

-anul 4: la toate formele se taie dupa principiul "veriga de rod" se aplica operatiuni in verde in scopul mentinerii formei butucilor.

A se tine minte unele reguli care trebuie respectate in timpul taiatului si

formarii butucilor:

In calitate de cep de inlocuire si coarda de rod se aleg numai

lastarii normal dezvoltati;

De pe elementele verigii de rod se inlatura uscaturile, circeii,

ramasitele de struguri, cpilii etc.;

Taieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -

1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se lasa un

ciot de 5-6 mm;

Butucul suporta mai usor operatiile in verde utilizate in scopul formarii butucilor decit taiatul de primavara;

Utilizarea operatiilor in verde (plivitul lastarilo verzi, ciupitul, ciuntitul, copilitul, legatul lastarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formarii butucilor;

In scopul pastrarii posibilitatii de a restabili butucii cu tulpina, afectati de ingheturile de iarna, in fiecare an la baza tulpinii se conduce cite 1-2 lastari (amplasati pe cepul de rezerva), care toamna dupa caderea frunzelor se acopera cu sol.

6. Constructiile antierozionale se practica in plantatiile amplasate pe panta. In rindurile de vie se fac constructii simple (baraje) - se utilizeaza piloni din lemn, stilpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe drumurile centrale si magistrale, pe linga fisiile de protectie, barajele pot fi facute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel incit sa nu impiedice la deplasarea tehnicii prin plantatiile viticole.

A p r i l i e

1. Legatul in uscat . trebuie de terminat pina la dezmuguritul vitei de vie, deoarece legatul in timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lastari si corespunzator a strugurilor. Termenul optimal al legatului este cind via "plinge", atunci corzile sunt mai mladioase si nu se rup la arcuire. In timpul legatului mai intii se leaga tulpinile, bratele si, in ultimul rind, coardele de rod. Coardele de rod se leaga cite 1-2 la un loc. Daca lungimea corzilor de rod permite, e mai bine ca acestea sa fie legate in forma de arc, deoarece in acest caz emiterea de lastari si corespunzator de struguri este cu mult mai mare.

2. Scoaterea coardelor detasate in timpul taiatului dintre rinduri se face

imediat dupa legat si pina la dezmugurit (mai ales in cazul indeplinirii

mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B).

Coardele strinse pot fi utilizate in diferite scopuri (la incalzirea caselor, industria de mobila, producerea stilpilor de spalier din ecoplast etc.)

Lucrarea se face cind solul este maturat fizic.

3. La finele lunii, dupa ce in vie au fost terminate toate lucrarile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului intre rinduri, iar fisia de sol ocupata de rindul de vie este sapata manual la adincimea de 12-15 cm cu maruntirea solului in scopul de a preintimpina evaporarea excesiva a apei din sol. In cazul in care sunt sectoare imburuenite cu pir se recomanda de a le acoperi cu pelicula de polietilena neagra, astfel, pe parcursul unui an, practic, se poate distruge aceasta buruiana. Daca aceasta ocupa suprafete mai mari, atunci se recomanda tratari chimice (in ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate cit mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2,4) atit si cu stropitoarea de spate (manual). Se

administreaza inainte de dezmuguritul viei sau dupa recoltare cu discuirea imediata a solului. Erbicidele utilizate contra pirului, pirului gros (sad sau iarba ciinelui) sunt administrate in perioada de vegetatie.

Atentie! Pe sectorul care se administreaza erbicide nu trebuie sa fie butuci mai tineri de 4 ani.

Se recomanda urmatoarele erbicide:

Impotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si

bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,

uragan .3-4 l/ha etc.

Impotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen

. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.

M a i

1. Plivitul lastarilor verzi:

Cind au lungimea de 3-5 cm . se inlatura toti acei care impiedica

mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpina si

brate intre puntile de rod; acest plivit se mai repeta de 1-2 ori;

Cind lastarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeaza la butucii care

se afla in perioada de formare, adica la butucii care au fost plantati

in locurile lipsa sau la butucii afectati de temperaturi joase in timpul

iernii si care se restabilesc - se lasa numai lastarii care sunt necesari

pentru formarea organelor corespunzatoare ale butucilor.

2. Inainte de inflorit (ramificarea completa a inflorescentelor) butucii se

trateaza pentru prima data contra bolilor (in deosebi, mana vitei de vie si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeaza zeama bordoleza de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face pe timp linistit si racoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativa de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).

Soiurile de vita de vie europene trebuie tratate contra

bolilor in mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei,

indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia data . cu

preparate de contact (zeama bordoleza, sulf etc.) iar a doua oara . cu

preparate sistemice (mical, baileton etc.)

Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatra vinata

se toarna printr-o suvita subtire in solutia de var si se amesteca permanent. Vasele sa nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie sa fie neutra. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateaza sa cada pe partea inferioara a frunzelor si pe inflorescente. Cu cit picaturile solutiei sunt mai mici cu atit efectul protector este mai mare.

Printre daunatori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. In cazul prezentei acestora se trateaza corespunzator cu insecticide si acaricide.

In scopul sporirii radei si ameliorarii calitatii strugurilor se propune, ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sa se administreze ingrasaminte (extraradicular). Pentru aceasta se recomanda utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de amoniu, 3-5% - superfosfat simplu, 0,7-1,0% - clorura de potasiu, 0,03-0,1% - acid boric sau sulfat de zinc.

In ultimul timp industria chimica produce multe preparate, inainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar

de a o respecta strict.

3. Legatul lastarilor verzi . Acestia se leaga cind intrec cu 20-30 cm

inaltimea etajului corespunzator de sirme - in cazul in care se utilizeaza spalier cu sirme.

I u n i e

1. Se face al 2-lea plivit al lastarilor verzi de prisos, inlaturindu-se toti acei care sunt amplasati nu in conformitate cu forma butucului si care pot majora incarcatura butucilor in lastari. Lastarii care trebuie inlaturati in timpul plivitului al 2-lea se observa usor. Ei sunt slab dezvoltati.

2. La soiurile pentru struguri de masa (si in deosebi la soiurile cu floarea functional femenina Coarna neagra, Ceaus etc.) In timpul infloritului se recomanda de facut polenizarea artificiala.

Sunt mai multe variante:

daca pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rinduri), atunci polenizarea artificiala este executata de vint; daca nu este vint puternic in timpul infloritului, atunci manual, se scutura (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate;

daca pe sector este numai soiul Coarna neagra, atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producatori directi (care infloresc mai inainte); pentru aceasta se colecteaza inflorescentele, se usuca la umbra, intr-un loc uscat, timp de 1-2 zile; inflorescentele uscate se cern printr-o sita cu ochiul mic; polenul pina la inflorirea soiului Coarna neagra se pastreaza (2-7 zile) in pachete de hirtie intr-un loc uscat si umbrit; in timpul infloritului in masa (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificiala, transferind, cu un pamatuf din blanita, polenul pastrat pe inflorescentele butucului, destinat polenizarii.

Polenizarea artificiala la soiurile de masa (in deosebi la Coarna neagra, Ceaus) majoreaza roada la butuc, strugurii au un aspect

mai frumos, in boabe se acumuleaza mai mult zahar.

3. Se face al 2-lea legat al lastarilor verzi in partea a 2-a a lunii.

4. Toti lastarii (dupa legat), care ies deasupra stilpilor de spalier (si au

lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se cirnesc (ciuntesc) manual sau

cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu

asigura maturarea mai buna a strugurilor si coardelor, amelioreaza microclimatul in habitusul butucului, amelioreaza aspectul strugurilor etc.

5. In scopul pregatirii bune catre recoltare, dupa terminarea infloritului,

cind boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape

exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de

butuci se numara cantitatea totala de struguri si se determina numarul

mediu de struguri la un butuc (N.s.).    Apoi se determina numarul total

de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m)

in kg (se va lua din orice sursa de informatie, in care se descriu soiurile de vita de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat in kg:

R=Nb x Ns x m

Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnii

(chihlimbariu). Numarul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.

R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg

6. In scopul capatarii anuale a unor roade inalte si calitative de struguri, dupa inflorit (cind boabele au in diametru . 1,5-2,5 mm) se corecteaza, pentru ultima data, incarcatura butucului prin inlaturarea strugurilor. Determinarea definitiva a incarcaturii butucilor prin inlaturarea strugurilor sau a partii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi facut efectuind observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive, depunerea inflorescentelor, starea iernarii, nivelul agrotehnicii etc. Insa, odata determinata incarcatura butucilor in struguri si repetind in fiecare an aceleasi agroprocedee, va permite anual de capatat roade inalte de struguri si calitativi.

Ca baza a calitatii inalte a strugurilor serveste continutul zaharului in boabe de cel putin a 170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahar. Cu cit mai mult, cu atit mai bine.

Pentru inceput se pot face urmatoarele recomandari (mai apoi va

trebui de facut observatii pentru fiecare sector aparte si in functie de

calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltarii lastarilor anuali se va majora numarul de struguri la butuc sau se va diminua; in toate cazurile lastarii verzi, care sunt amplasati nu in conformitate cu forma butucului, se inlatura):

se va lasa pina la un strugure in mediu la un lastar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- in toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani);

se va lasa pina la 1,0-1,5 struguri in mediu la un lastar fertile normal dezvoltat in plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie noua de struguri pentru masa;

se va lasa pina la 1,5-2,0 struguri in mediu la un lastar fertil normal dezvoltat in plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masa si soiuri de selectie noua de struguri pentru vin;

se va lasa pina la 2,0 struguri in mediu la un lastar fertil normal dezvoltat . in plantatiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin;

7. Dupa ce s-a terminat infloritul si au trecut 12-14 zile dupa prima tratare contra bolilor si daunatorilor se face tratarea a 2-a. De preferat pentru aceasta tratare preparate cu actiune sistemica, care in ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.

Atentie! Preparatele chimice se procura numai de la persoanele juridice ce poseda licenta in domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat.

8. Spre finele lunii se lucreaza solul intre rinduri (mecanizat) si in rind (manual) in scopul combaterii buruienilor si minimalizarii pierderii apei din sol.

I u l i e

1. In aceasta luna pot aparea (vlastari) lastari subterani ai portaltoiului

(pot aparea si in mai-iunie, daca nu s-a facut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie inlaturati, pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorit.

2. Se face legatul al 3-lea al lastarilor verzi.

3. In legatura cu faptul, ca pe lastarii care au fost ciuntiti in luna precedenta pornesc in crestere cpilii, precum si ca unii din lastari nu au fost ciuntiti luna precedenta din motivul ca au fost mai slab dezvoltati - acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea ca se ciuntesc toti lastarii, care depasesc inaltimea spalierului (adica au lungimea mai mare de 1,3-1,4 m) si cpilii care iese din habitusul butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeaza agregatul T-70V+CVL-1.

4. In decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (in special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeama bordoleza si sulf) si contra daunatorilor (in special molia strugurilor) cu insecticide.

5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului intre rinduri si in rind.

Lucrarea solului intre rinduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adincimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capata la lucrarea solului cu boroana cu discuri . BDV-2,4.

6. Pregatirea catre recoltare:

Se face un plan al recoltarii - in care se prevede succesivitatea

recoltarii pe soiuri, cantitatea necesara de recipiente (vase pentru cules, eventual, pentru prelucrare) numarul de culegatori, transport

etc.

Se pregatesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea

strugurilor pentru prelucrare;

Se pregatesc unitatile de transport necesare pentru transportarea culegatorilor si a strugurilor;

Se verifica lucrul frigiderelor destinate pentru pastrarea strugurilor;

Se niveleaza drumurile.

Atentie! Ultima tratare chimica in vie se face la sfirsitul lunii iulie . cu 21-24 zile inainte de inceputul recoltarii strugurilor.

A u g u s t

1. In prima decada a lunii se face al 3-lea (daca este necesar) ciuntit

mecanizat sau manual, incit fiecare rind de vie sa prezinte un gard

(perete) viu cu inaltimea stilpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50

cm (pentru spalierul simplu).

2. In scopul ameliorarii microclimatului si conditiilor fitosanitare in zona

strugurilor, la soiurile pentru struguri de masa, se recomanda de inlaturat frunzele din aceasta zona (primele 1-4 noduri). Acest lucru se face cu 15-20 zile inainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabila a calitatii si aspectului strugurilor.

3. Incepind cu decada a 2-3 a lunii o data in 3-4 zile se determina

zaharitatea in boabe, cu scopul de a determina dinamica acumularii

zaharului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi in conditii de laborator se preseaza sucul si cu ajutorul ariometrului se determina continutul de zahar. Determinarea dinamicii acumularii zaharului se face in scopul determinarii timpului recoltarii strugurilor si directiei utilizarii acestora.

4. In decada a 2-3 a lunii se recolteaza unele soiuri de struguri pentru

masa. De obicei, soiurile de masa se recolteaza in 2-3 reprize, adica

selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeaza. Strugurii se recolteaza atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruina), se aseaza intr-un strat (cu peduncul in jos) in lazile nr.5 (cu picioruse). Daca sunt struguri cu boabe afectate, acestea se inlatura cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin in locuri umbrite si racoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile in functie de gradul de transportare si pastrare a soiurilor)

S e p t e m b i e

1. Continua recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masa.

2. Se pregatesc depozitele pentru pastrarea temporara (1-3 saptamini) a strugurilor. Trebuie sa fie niste cladiri capitale, curate, fara curenti de

aer, in care temperatura sa nu varieze si sa se mentina relativ joasa

(intre +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (in care se adauga 100g piatra vinata la 10 litre solutie), se dezinfecteaza

prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). In acelasi mod se

pregatesc pentru pastrare si frigiderele. Fumegarea dureaza 30-36 ore, dupa aceasta incaperile se aerisesc bine (pina la disparitia mirosului).

3. Se incepe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.

Un vin bun se capata daca continutul de zahar in boabe este de cel putin 170g/l. La fermentarea alcoolica a 10g/l de zahar se capata 0,6 grade alcool.

O c t o m b r i e

1. Se termina recoltarea soiurilor pentru vin.

2. Se termina recoltarea soiurilor tardive pentru masa. O parte din acestea se pun la pastrare:

Pe termen scurt (1-3 saptamini) - in depozite

Pe termen lung (3-6 luni) - in frigidere.

Strugurii destinati pentru pastrare trebuie sa fie bine maturati (continutul de zahar - cel putin 170g/l), cu toate boabele sanatoase. Se culeg atent, fara a deteriora stratul de pruina de pe boabe, se amplaseaza in lazi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg cind nu mai au roua pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile in urma. In ziua cind camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere

a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repeta peste fiecare 5-6 zile. In cazul in care pe parcursul pastrarii se inregistreaza un inceput de putrezire a strugurilor, acestia se comercializeaza urgent. In frigider regimul de pastrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativa a aerului .92 .94%.

3. In scopul completarii golurilor (primavara), acum se face o inventariere a viilor si se cauta material saditor de soiul dat. Daca nu e posibil de procurat, atunci trebuie de dat comanda (in luna august) pentru a fi plantati peste un an.

4. Dupa terminarea recoltarii se executa aratul (cu PRV-3) intre rinduri la adincimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. O data in 3-6 ani se face reinnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea ingrasamintelor (60kg substante active de azot, fosfor si potasiu). Reinnoirea desfundatului consta in executarea a 3 fisure (una la mijlocul rindului, iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adincimea de 50-55 cm.

5. Spre finele lunii, dupa caderea frunzelor butucii care sunt condusi fara tulpina, precum si lastarii de pe cepii de rezerva se ingroapa in sol

pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe

araci sau sirma, se lipesc de pamint si cu hirletul sau sapa se acopera cu un strat de sol de 20-30 cm. La fel se procedeaza si cu lastarii care se dezvolta pe cepul de rezerva de la baza formelor cu tulpina.

N o i e m b r i e

1. Continua aratul solului intre rinduri.

2. Continua ingropatul butucilor pentru iernare.

Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masa trebuie ingropate pentru iernare in mod obligatoriu (Cardinal, Regina viilor, Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.).

3. Se termina comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru

pastrarea temporara.

4. Se verifica cum decurge pastrarea strugurilor din frigidere. Se face

fumegarea conform recomandarilor. Lazile in care se incep a strica (putrezi) boabele se comercializeaza urgent, fara a sorta suplimentar strugurii inainte de comercializarea lor.

5. Se verifica starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se repara; in locurile riscante pentru eroziunea de apa se fac constructii antierozionale noi.

D e c e m b i e

1. Se verifica cum decurge pastrarea strugurilor in frigidere - o data in 3-4 zile.

2. Se pregateste tehnica necesara pentru efectuarea lucrarilor de retinere a zapezii, in special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.

3. In legatura cu faptul, ca se termina anul, viticultorii trebuie sa-si adune toate mijloacele financiare, sa calculeze cite mijloace banesti le trebuie pentru ingrijirea plantatiei viticole in anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmatoarele normative:

Ingrasaminte minerale:

Superfosfat simplu - cca 600-650 kg /ha

Selitra amoniacala . cca 200 kg /ha

Clorura de potasiu - cca 120-130 kg /ha

Preparate chimice contra bolilor si daunatorilor:

Piatra vinata . cca 40 kg /ha

Var nestins . cca 30 kg /ha

Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha

Insecticide . cantitatea va varia in functie de dozele indicate in instructiuni.

In locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele carora sunt indicate in instructiunile care se elibereaza o data cu preparatele procurate. Se procura material de legat in uscat si verde in functie de greutatea acestuia si randamentul util (ramasite ale industriei de textile - cca 20 kg /ha, rafie - cca 25 kg /ha etc.)

Se procura si inventarul mic, reiesind din numarul angajatilor: foarfece de vie, ferestree, sape, hirlete etc.

Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.

Zona foarte favorabila

- Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei

- Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei

- Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei

Zona favorabila

- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei

- Regiunea viticola a Banatului

- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii

- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului

- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii

DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha