CULTURA DE RIDICHIE - TEHNOLOGIA DE CULTURA

CULTURA DE RIDICHIE

1 PARTICULARITATILE BIOLOGICE SI BOTANICE

Ridichiile de luna sunt plante anuale iar cele de vara si de iarna, bienale.

Partea comestibila la ridichia de luna se formeaza numai prin ingrosarea hipocotilului, in timp ce la ridichiile de vara-iarna, substantele de rezerva se depun in hipocotil si in radacina pivotanta a plantei.

Radacinile ingrosate pot fi de forma sferica, sferic-turtita, sferic-alungita, cilindrica, tronconica, culoarea rizodermei fiind alba, roz, rosie de diferite nuante, violacee, bruna neagra si cea a pulpei alba.

Frunzele din rozeta sunt petiolate mari, pubescente, dintate pe margini iar cele de pe tulpina florala, sunt mai mici, scurt petiolate, lanceolate.

Ridichiile de luna, in conditii de zi lunga si temperaturi ridicate, emit tulpini florale in primul an, iar cele de vara-iarna, in anul doi, dupa o perioada de vernalizare (temperatura optima de vernalizare este de 5-8 grade C).

Acestea sunt inalte de 0,6-1m, ramificate cu flori albe, roz, violaceeu deschis, hermafrodite, grupate in raceme terminale. Polenizarea este alogama, entomofila si formeaza fructe tip silicveindehiscente cu un tesut spongios, in care se gasesc inglobate 3-4 seminte, dupa forma sferic-ovoidala, colorate in cafeniu-violaceu cu facultatea germinativa de 80-90% care dureaza 4 ani.

2 RELATIILE CU FACTORII DE VEGETATIE

- Temperatura    sunt plante cu cerinte scazute fata de temperatura. Temperatua minima de germinare este de 1-2 grade C, cea optima de 20 grade C cand plantele rasar in 3-4 zile, iar nivelul termic optim pentru ingrosarea radacinii, se situeaza intre 15-17 grade C ziua si 10-12 grade C noaptea. Plantele calite, suporta temperaturi de pana la -3-6 grade C. In conditii de temperatura ridicate, insotite de seceta, radacinile devin spongioase, lipsite de suculenta, iuti, improprii consumului, iar ridichiile de luna, emit prematur tulpini florifere.

- Lumina sunt pretentioase fata de lumina. Astfel la ridichiile de luna, cultivate in conditii de intensitateluminoasa de 5000 lx si temperaturi de 17 grade C ziua si 12 grade C noaptea, se alungeste axul hipocotil si se prelungeste foarte mult formarea organelor comestibile, care sunt mai mici decat normal, comarativ cu asigurarea unui regim de lumina de 20.000 lx. Sunt plante de zi lunga avand nevoie de fotoperioade de 16-18, pentru inflorire si fructificare.

Ridichiile de luna in conditii de zi scurta formeaza o rozeta de frunze mai bogata, radacina este bine ingrosata, emite tarziu tulpini florale, pentru consum in conditii de clima temperata se cultiva numai primavara si toamna.

Umiditatea optima pentru ridichii este de 70-80% din capacitatea de camp, insuficienta apei determina stagnarea crsterii, lignificarea tesutului radaciniiaceasta devine spongioasa si iute, ridichiile de luna fiind mult mai sensibile in acest sens, comparativ cu cele devara-iarna, la care sistemul radicular este mai profund si mai rezistent la seceta. Alternanta perioadelor de seceta cu cele de umiditate, duce la craparea radacinilor.

- Consumul specific de elemente minerale pentru obtinerea unei tone de radacini ingrosate, este la ridichiile de iarna de: 6 kg N, 1,2-3 kg P2O5, 4-6 kg K2O, iar la ridichiile de luna de 5kg N, 1-2,5 kg P2O5, 4,3-5kg K2O.

Ele cer solurimij locii, afanate, adanci lucrate, cu buna capacitate de retinere a apei, fertile, cu ph neutru, pe solurile usoare si cu rezerve mici de apa radacinile ingrosate se lignifica si devin spongioase si iuti.

Nu suporta in anul de cultura ingrasamintele organice si de asemenea, nici ingrasamintele minerale cu clor.

3 TEHNOLOGIA DE CULTURA

Tehnologie de cultura a ridichiilor de luna, de vara si de iarna sunt comune, ele diferentiindu-se numai sub aspectul epocii de infintare, schemei de semanat, respectiv a numarului de plante pe ha, precum si a normei de samanta pe ha.

Soiurile de ridichii de luna au o perioada scurta de vegetatie, 30-40 zile ceea ce permite cultivarea lor in cadrul culturilor succesive, fie primavara cultura anticipata sau anterioara fie toamna, cultura urmatoare sau succesiva.

- Ridichea de iarna ale carei soiuri au perioada de vegetatie de 100-120 de zile, cu recoltarea toamna tarziu inainte ca solul sa inghete, poate sa urmeze in succesiune dupaculturi timpurii da mazare si fasole de gradina, cartofi, salata si spanac. Locul in asolament si pregatirea terenului sunt la fel ca la morcov cu specificatia ca ridichiile nu pot urma dupa specii din grupa verzei, deoarece apartin aceleasi familii botanice (cruciferae).

- Eopca de semanat se stabileste in functie de modul de esalonare sa productiei. La ridichiile de luna, cultura timpurie, se incepe semanatul in luna martie, imediat ce se poate intra pe teren si temperatura din sol este de 2-3 grade C si se continua in doua, trei etape, la interval de 10-15 zile pana la mijlocul lunii aprilie. Pentru cultura tarzie de toamna se seamana in intervalul 20august-15 septembrie. Ridichiile de vara se seamana in luna aprilie, pana cel mai tarziu la inceputul lunii mai, iar ridichiile de iarna incepand din iunie si nu mai tarziu de prima decada a lunii iulie. Pe suprafete mici se seamana mai des, in randuri echidistante, la 10-15 cm sau prin imprastiere ridichea de luna, la 20 cm cea de vara si la 25-30 cm ridichea de iarna.

Norma de samanta pe ha este de 15-20 kg la ridichiile de luna si de 10-12 kg la cele de vara si de toamna. Se recomanda sa se respecte adancimea de semanat de 1,5-2 cm, pentru a prevenii deformarea radacinolor.

Lucrarea de semanat se efectueaza pe suprafete mari cu semanatori iar pe suprafete mici manual.

Pentru combaterea buruienilor pe cale chimica se executa erbicidari preemergente si postemergente cand plantele au 3-4 frunze.

Dintre daunatori cei mai frecventi in culturile de ridichii sunt purecii si musca verzei.

Asigurarea distantei optime pe rand respectiv numarul corespunzator de plante la unitatea de suprafata, se realizeaza prin rarit, la distanta de 2-3 cm la ridichea de luna, de 6-8 cm la cea de vara si de 8-10 cm la cea de iarna.

Recoltarea laridichiile de luna si de vara se executa manual prin smulgere esalonat, iar la ridichea de iarna integral, printr-o singura trecere, manual sau semimecanizat, prin dislocare.