CONVEIERUL VERDE

Conveierul verde

Conveierul verde reprezinta un sistem de producere a nutreturilor verzi de asa maniera incat animalele sa poata fi furajate cu un astfel de nutret de primavara devreme si pana toamna tarziu.

Aceasta perioada de furajare este diferita in functie de zona, in sensul ca este de 160-200 si chiar mai multe zile in campie, 150 zile in zona colinara si 120 zile in zona forestiera, unde se desprimavareaza mai tarziu si ingheturile survin mai repede.

Furajele verzi sunt cele care asigura in perioada unui an cea mai mare cantitate de substante nutritive si implicit cea mai mare productie. Astfel, la bovine, in perioada de furajare cu nutret verde se realizeaza 70 % din intreaga cantitate de lapte si, de asemenea, se inregistreaza 60 % din sporul de greutate.

1. Tipuri de conveier

Masa verde poate ci asigurata din mai multe surse, functie de care exista si mai multe tipuri de conveier verde.

Conveier verde natural se organizeaza in zonele in care intreaga cantitate de nutret verde se asigura din pajistile naturale. Un astfel de conveier poate fi alcatuit in zonele de deal si munte unde exista suprafete suficiente de pajisti pe care sa se asigure un pasunat rational.

Conveier verde mixt este un tip de conveier in care hrana este asigurata de pajisti naturale dar si de plante de cultura anuale sau perene. Se organizeaza atat in zona de deal cat si de ses, pentru a asigura un furaj primavara cit mai devreme si in special pentru a doua jumatate a verii, cand furajul de pe pajistile naturale devine insuficient.

Conveier verde artificial se organizeaza in zonele de ses prin infiintarea unor culturi (inclusiv pajisti semanate), care sa asigure furajarea cu nutret verde o cat mai lunga perioada. In acest sistem semanatul si recoltatul se fac esalonat conform unui plan riguros intocmit.

Diferitele tipuri de nutret verde fiind diferit consumate de catre speciile de animale, pentru fiecare specie se intocmeste un tip special de conveier verde, fapt pentru care exista conveier verde pentru bovine, ovine etc.

2. Principii de organizare

Nutretul verde fiind necesar din primavara si pana toamna tarziu pentru organizarea producerii lui trebuie sa se tina seama de cativa parametri: zona naturala, specia, rasa si categoria de animale pentru care se organizeaza conveierul, eficienta economica a fiecarei culturi si durata ei de folosire.

Ca atare in organizarea conveierului verde trebuie:

sa se aleaga cel mai potrivit sortiment pentru zona respectiv;

sa se faca o insamantare esalonata sau cu material biologic cu diferite perioade de vegetatie pentru a se asigura folosirea esalonata la parametri optimi;

folosite culturi furajere succesive pentru a evita unele perioade deficitare;

folosite toate resursele furajere existente (inclusiv a pajistilor ocazionale).

3. Sortiment de plante

Sortimentul de plante joaca un rol esential in reusita unui conveier verde. El trebuie de asa maniera ales incat, pe de o parte, sa realizeze indici de productie superiori in perioadele corespunzatoare si, pe de alta parte, sa fie plantele cu cel mai mare randament si bine consumate de animale.

Obligatorie este realizarea pentru fiecare zi a intregii cantitati de masa verde. De aceea in conveierul verde trebuie sa fie cuprinse atat pajistile permanente si cele semanate cat si culturi in ogor propriu si culturi succesive.

Culturile, in ogor propriu sau succesive, trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata de specii de la leguminoase si graminee pana la crucifere si radacinoase.

In principiu necesarul de furaj verde este asigurat de:

pajistile permanente care in functie de zona asigura o cantitate mai mare sau mai mica de furaj pentru o perioada mai scurta sau mai lunga. Valorificarea recoltei se face prin pasunat rational. In zonele de ses suprafata lor este redusa, ele asigurand 2-3 cicluri de pasunat intr-un sezon, insuficient pentru a asigura necesarul de nutret verde. In zonele colinare si montane exista posibilitatea ca aceste pajisti sa asigure in totalitate, sau cel putin in mare majoritate, necesarul de furaj verde;

pajistile semanate sunt mai productive si cu o repartizare mai buna a productiei asigurand in conditii de intretinere buna sase recolte pe an. Este obligatorie folosirea lor prin pasunat rational;

leguminoase perene cultivate se folosesc ca furaj verde, suplimentar (deci in amestec de obicei cu graminee, porumb, sorg, iarba de Sudan) pentru a asigura necesarul de proteina. Furajarea exclusiva cu leguminoase este contraindicata intrucat, pe de o parte se face risipa de proteina, iar pe de alta parte, daca nu se iau masuri de prevedere pot avea de suferit animalele. Dand mai multe recolte pe an ele pot fi folosite prin cosit si administrare la iesle din mai si pana la sfarsitul lui septembrie;

culturi furajere anuale de toamna asigura nutretul cel mai de timpuriu primavara devreme indiferent daca e vorba de graminee, de amestecuri leguminoase + graminee sau de crucifere. Dintre aceste culturi cele mai importante sunt:

dintre graminee

o        raigrasul aristat care asigura productii mari inca din a doua jumatate a lunii aprilie; recoltarea lui esalonata permite folosirea timp de o luna, regenerand se poate folosi mai multe coase (recomandat doua din care ultima se pasuneaza);

o        secara masa verde, orzul masa verde etc. dar acestea din urma nu sunt indicate, de preferat fiind borceagurile.

Ca si amestec graminee-leguminoase se folosesc borceagurile.

o        Acestea pot produce pana la 40-50 t/ha masa verde cu productii esalonate in functie de cereala folosita. Se folosesc borceagurile cu secara, cu Triticale (foarte indicate, avand o perioada mai lunga de folosire), cu orz, cu grau, astfel incat ele pot asigura furaj verde din a doua jumatate a lunii aprilie, pana la sfarsitul lunii mai. Dintre leguminoase pentru borceaguri se foloseste mazarea furajera si mazarichile. Se mai pot folosi tot felul de amestecuri graminee + leguminoase cum sunt amestecul Legany, Landsberg si multe altele.

o        Deosebit de importante pentru ca asigura un furaj suculent foarte valoros primavara devreme, sint cruciferele furajere (rapita, Tyfon, Perko). Avand un continut scazut de substanta uscata, la inceput ele trebuiesc administrate in amestec cu alte furaje deosebit de bogate in substanta uscata (paie sau fan tocat).

culturile furajere de primavara cuprind o gama larga de plante, foarte diferite ca perioada de vegetatie, putand fi administrate in furajare de pe la sfarsitul primaverii (borceagul de primavara) si pana toamna tarziu (sfecla furajera);

culturi furajere succesive se seamana esalonat dupa premergatoare ce parasesc terenul mai devreme (cand se seamana iarba de Sudan, porumb masa verde s.a.), pana la premergatoare ce parasesc terenul in a doua jumatate a verii (cand sunt foarte indicate cruciferele furajere). Aceste culturi trebuie sa asigure furaj verde din a doua jumatate a verii si pana toamna tarziu chiar dupa venirea brumelor. Este foarte important ca in acest sistem sa fie semanate plante cum este varza furajera, care pot asigura furajul verde si la inceputul iernii pana cand temperaturile ajung sub -10 -12 ^oC.

4.Intocmirea conveierului verde

Intocmirea unui conveier verde porneste de la cunoasterea necesarului de furaj verde pentru intreaga perioada, in functie de specia si categoria de animale pentru care se organizeaza acest conveier. Necesarul trebuie cunoscut pe zile, decade, luni, defalcat pe intreaga perioada. Mai mult, defalcarea trebuie facuta pe grupe de animale, pe sexe, varste, capacitate de productie, stare fiziologica. Acest necesar e bine sa fie cunoscut si in unitati nutritive si proteina digestibila, energie metabolizabila (Gj).

In urmatoarea etapa se stabileste ce cantitate de furaj si in ce perioade poate fi asigurat, pe de o parte de pe pajistile naturale existente, iar pe de alta parte, din pajistile semanate si din culturile furajere perene.

Prin efectuarea diferentei dintre necesar si existent se stabileste cantitatea de masa verde ce trebuie asigurata din culturi furajere anuale. Urmeaza a se fixa sortimentul, perioada (sau perioadele) optima de folosire, pe baza cunoasterii caracteristicilor agrobiologice a speciilor cultivate.

Schema de conveier verde se intocmeste inca de la sfarsitul verii pentru anul urmator in vederea cunoasterii suprafetelor ce trebuie insamantate cu culturi furajere anuale de toamna. In schema necesarul este defalcat pe decade, urmand sa se cunoasca exact pentru fiecare decada ce tip de furaj verde se va administra animalelor. In aceste calcule este bine ca necesarul sa fie majorat cu l0-15 % pentru a se evita unele neajunsuri pe care factorii climatici le-ar putea provoca. Daca exista un excedent de furaj acesta poate fi insilozat sau transformat in fan, pregatit astfel pentru a fi administrat in hrana animalelor pe timp de iarna.

5. Folosirea masei verzi din conveierul verde

Modul de folosire a masei verzi este acela caracteristic plantei din conveier.

Pajistile naturale cat si cele semanate pot fi folosite prin pasunat, administrat la iesle sau mixt. Se mai pot pasuna si alte culturi furajere, chiar de pe la sfarsitul primaverii, cum ar fi raigrasul coasa a doua sau cruciferele aloploide coasa a doua.

Se mai pasuneaza si culturile furajere semanate in cultura succesiva, cum ar fi iarba de Sudan, chiar porumbul furajer in perioadele de seceta, in a doua jumatate a verii sau cruciferele furajere toamna tarziu.

Se administreaza la iesle (uneori tocate pentru marirea consumabilitatii) toate furajele din conveier, daca inaltimea 1or este corespunzatoare unei recoltari mecanizate.

Modul de folosire depinde de specia sau categoria de animal cit si de conditiile meteorologice. Din punct de vedere economic eficienta maxima o are folosirea prin pasunat, dar pasunatul trebuie organizat pe principiile pasunatului rational iar pentru culturile furajer mai mult, prin pasunatul cu portia sau in fasii.