PRELUCRAREA SFECLEI DE ZAHAR - Procesul tehnologic

PRELUCRAREA SFECLEI DE ZAHAR

Procesul tehnologic de prelucrare a sfleclei de zahar este un proces complex de extractie, format dintr-un asamblu de operatii fizice, chimice si fizico-chimice, care au ca scop asigurarea conditiilor tehnice optime pentru extragerea si cristalizarea, cu un randament cat mai ridicat si cu cheltuieli minime, a zaharului continut de sfecla de zahar.

1.Generalitati

Procesul tehnologic decurge astfel: sfecla de zahar, care trebuie sa contina 16-18% zaharoza este spalata, curatata de impuritati si taiata in particule sub forma literei "V" denumite taietei de sfecla. Apoi structura celulara a taieteilor de sfecla este distrusa printr-un tratament hidrodinamic, denumit "plasmoliza . Taieteii de sfecla plasmolizati sunt epuizati in zahar

Printr-un proces de difuzie care se realizeaza in contracurent in apa calda. In urma acestui proces se obtine borhotul destinat furajarii rumegatoarelor , in primul rand a vitelor ,si o zeama bruta denumita "zeama de difuzie" care contine circa 14% zaharoza. Zeama de difuzie este purificata cu lapte de var care precipita o parte din substantele straine zaharului pe care acesta le contine. O mare parte din oxidul de calciu introdus in zeama de difuzie cu laptele de var este apoi precipitat cu dioxid de carbon, formandu-se carbonatul de calciu. Acesta absoarbe si adsoarbe substantele straine zaharului care au fost precipitate , namolul format eliminandu-se prin decantare si filtrare.

Zeama limpede se incalzeste la temperature de 95.96s C si se trateaza din nou ci dioxid de carbon pentru decalcificare.

Zeama clara , decalcificata este apoi concentrata prin trecere succesiva printr-o instalatie de vaporizare care functioneaza pe principiul efectului multiplu. In statia de vaporizare , procesul tehnologic se desfasoara astfel: in primul vaporizator zeama clara este adusa la fierbere celelalte vaporizatoare functioneaza la presiuni din ce in ce mai scazute, iar ultimul vaporizator functioneaza sub vid.

Dupa concentrare prin vaporizare siropul rezultat este concentrat in continuare dupa ce , mai intai este transferat in aparatele de fierbere si cristalizare care functioneaza sub vid partial si este adus la temperatura de 80sC. Datorita concentrarii ulterioare sub vid , zaharoza din sirop ajunge la suprasaturatie , ceea ce determina initierea unei cristalizari spontane intretinuta prin introducerea continua a siropului concentrate pana la momentul in care cristalizarea atinge stadiul optim caracterizat prin dimensiunea dorita a cristalelor de zahar obtinute si prin incarcare maxima cu produs a aparatelor de fierbere si cristalizare. Se formeaza astfel masa groasa care este un amestec de cristale de zaharoza cu siropul mama din care au fost cristalizate.

Zaharul este separat din masa groasa prin centrifugare. Cristalele de zahar sunt apoi supuse unei ultime operatii de purificare prin spalare in centrifuga cu apa fierbinte si cu vapori. Aceasta opertie se numeste clesaj.

Siropul separat si recuperat dupa centrifugare se numeste sirop verde sau sirop sarac si este supus , ia inca doua operatii de fierbere si cristalizare , care permit recuperarea in intregime a zaharozei cristalizabile si formarea melasei.

Zaharul separate in a doua si a treia treapta de cristalizare este apoi rafinat. La rafinare se realizeaza indepartarea nezaharului existent in stratul de melasa aderent pe cristalele de zahar separate , dupa cea de a treia treapta de cristalizare. In acest scop , zaharul brut se diyolva in apa , se obtine clera care se filtreaza si se decoloreaza. Clera astfel purificata este amestecata cu siropul concentrat si transformata in sirop standard din care se cristalizeaza zaharul in prima treapta de cristalizare.

Bilantul global de masa al unei fabrici de zahar pentru o tona de sfecla prelucrata care contine 17% zahar , poate fi sintetizat astfel:

140kg zahar cristal ;

60kg borhot epuizat uscat cu umiditate de circa 8%, in care se regaseste zahar reprezentand 0,3% din sfecla prelucrata;

40kg melasa cu concentratie de zahar de 50%

80kg namol de carbonatare, in care se regaseste zahar reprezentand 0,06% din sfecla prelucrata. Namolul de la carbonatare este utiliyat ca amendament agricol pentru neutralizarea solurilor acide.

Bilantul zaharului corespunzator unei tone de sfecla prelucrata , care contine 17% zahar , este urmatorul :

-140kg se obtine sub forma de zahar produs finit

- 20kg se regasesc in melasa;

- 3kg se regasesc in borhotul uscat;

-0 kg se regasesc in namolul de carbonatare ;

- restul de 6,4 kg reprezinta pierderile tehnologice.

Melasa rezultata este o valoroasa materie prima pentru industria fermentativa si un valoros furaj pentru vite. In figura 9.4 se prezinta schematic posibilitatile de valorificare a melasei.

1 tona de melasa bruta

Fig. 9.4. Bilant general de verificare a melasei in industria fermentativa.

2. Fazele si operatiile procesului tehnologic de prelucrare a sfeclei de zahar.

Principalele faze care constituie procesul tehnologic sunt:

receptia sfeclei la cultivatori ;

manipularea si depozitarea sfeclei

pregatirea sfeclei in vederea extractiei zaharului

extractia zaharului din sfecla, obtinerea si decalcifierea zemii subtiri, epuizarea in zahar a namolului

concentrarea zemii subtiri si obtinerea zemii groase, obtinerea si dirijarea vaporilor secundari

fierberea, cristalizarea, centrifugarea si rafinarea zaharului

conditionarea, ambalarea si depozitarea zaharului cristal

control fizico-chimic pe fazele si operatiile procesului tehnologic, determinarea calitatii sfeclei, a zaharului, borhotului si melasei.

La desfasurarea normala a procesului de prelucrare a sfeclei, care are loc intr-o fabrica de zahar contribuie si alte faze de operatii, considerate ajutatoare, care asigura:

obtinerea varului si a dioxidului de carbon necesare purificarii calco-carbonice a zemei de difuzie;

uscarea sau brichetarea borhotului in vederea conservarii si mentinerii valorii nutritive;

gospodarirea curtii fabricii, care asigura alimentarea fabricii cu sfecla de zahar, alimentarea cuptorului de var cu piatra de var, cocs si gaze naturale, evacuarea si depozitarea namolului de la decantoarele radiale;

depozitarea si conservarea melasei, incarcarea melasei in mijloace de transport si livrarea sa;

gospodarirea apelor, epurarea si recircularea apelor;

producerea energiei termice si electrice in centrala termoelectrica proprie.

9. 10.2.1. Receptia sfeclei de zahar de la cultivatori

Receptia sfeclei de la cultivatori se face in baza prvederilor contractului de furnizare-livrare a sfeclei.

Manipularea si depozitarea sfeclei de zahar. In camp, dupa recoltarea semimecanica, sfecla trebuie depozitata sub forma de4 gramezi. Principalele caracteristici ale gramezilor de sfecla sunt prezentate in tabelul 9.22.

Tabelul 9.22.

Proprietatile mecanice ale gramezilor de sfecla de zahar.

In tabelul 9.23. este prezentat gradul de vatamarea sfeclei la descarcarea din mijloacele de transport, in functie de tipul utilajului de descarcare.

Tabelul 9.23.

Gradul de vatamare a sfeclei in functie de modul de manipulare

In tabelul 9.24 sunt prezentate productia de radacini decoletate de sfecla in functie de indicatorul de colet al sfeclei.

Productia de radacini de sfecla in functie de indicatorul de coletat al sfeclei

In tabelul 9.25 se prezinta valorile inaltimile critice de cadere a sfeclei la descarcarea mecanizata din mijloacele de transport.

Inaltimea critica decadere a sfeclei la descarcarea din mijloacele de transport

2.2 Pastrarea sfeclei dupa recoltare

Sfecla decoletata si recoltata trebuie livrata imediat fabricilor de zahar. Deci din masina de recoltat, sfecla este descarcata direct in autovehiculele care o transporta la fabrica. Dar in cazurile in care recoltarea se face inca semimecanizat , sfecla trebuiue depozitata si pastratain camp pana la livrarea la fabricile de zahar.

Pentru pastrarea chiar si pentru durate scurte de timp de circa 2-4 zile se dirijeaza sfecla matura , sanatoasa , apartinund unui singur soi decoletata corect fara impuritatii vegetale bine curatita de pamant si de impuritati minerale. Continutul total maxim de impuritatii care se poate admite la depozitare sfeclei chiar pe perioade scurte de timp este de 3% din care maximum 1% impuritati vegetale si 2% impuritati minerale in primul rand pamantul aderent la firisorii absorbantii din canalele zaharate longitudinale.

Terenurile pe care se depoziteaza sfecla trebuie sa fie batatorite pentru a avea rezistenta la presiunea exercitata de masa de sfecla depozitata si pentru a evita infiltrarea apei de ploaie care poate impiedica preluarea sfeclei in caz de ploaie. Terenurile de depozitare , platformele betonate platformele bazelor de receptie peretii si plaformele silozurilor de zi ale fabricilor de zahar trebuie stropite cu:

-lapte de var cu masa specifica de 5-6sB . Cantitatea de lapte de var utilizata pentru stropirea acestor suprafete este de 50l/ 100m

- substantele bioacode care impiedica flora microbiana sa se dezvolte pe suprafata sfeclei in special in zonele in care epiderma radacinii este taiata sau taiata. Gramezile de sfecla ventilata natural se aseaza pana la inaltimea de 2,5-3,0m iar cele cu ventilatie mecanica pana la inaltimea de 6,5-8,0m. Latimea gramezilor este de 16m si mai mult. Cantitatea de sfecla de zahar cuprinsa intr-un m din gramada de sfecla este de pana la 650kg.

Sfecla de zahar depozitata in gramezi se stropeste pe toata lungimea sa cu lapte de var cu masa specifica de 5-6s B in cantitatea de 5l/t de sfecla. Suprafetele gramezilor trebuie bine nivelate , pentru a se evita pericolul acumularii apei in caz de ploaie.

Datele experimentale obtinute de dr. P. Staicescu in diferite yone de cultura a sfeclei din Romania, confirma ca sfecla recoltata si decoletata lasata in camp pierde dupa 24 de ore , o cantitatea de zahar care este prezentata in tabelul 9.26.

Pierderile de zahar in timpul stationarii pe camp a sfeclei decoletate si recoltate

Alte valori ale pierderilor de zahar la depozitarea sfeclei de zahar sunt prezentate in tabelul 9.27.

Pierderile de zahar la depozitarea sfeclei de zahar

2.3 Receptia sfeclei de la cultivatori

Intre producatorul de sfecla de zahar trebuie sa se incheie un contract de producere si livrare a sfeclei in care fabrica poateplati sfecla livrata de producator. In acest sens , din valorile prezentate in tabelul 9.28 rezulta cantitatea de sfecla de zahar care trebuie prelucrata pentru a se obtine 1,0t de zahar , cristal conform SR 11-95.

Cantitatea de sfecla de zahar care trebuie prelucrata pentru a se obtine 1,0 tona de zahar cristal

In prezent in Romania, receptia si plata sfeclei de zahar la cultivatori se face in functie de masa neta livrata de producatori de sfecla avand ca suport legal STAS 10603-86.Exista tendinte locale la unele fabrici de zahar de introducere a receptiei si a platii sfeclei de zahar in functie de continutul de zaharoza. In vederea livrari la fabrica de zahar producatorul de sfecla de zahar trebuie sa efectueze urmatoare le operatii preliminare :

-sortarea sfeclei dupa masa individuala a radacinilor

- curatirea preliminara de pamant si impuritatii minerale;

- incarcarea sfeclei sortate si curatite in mijloacele de transport

- transportul sfeclei din camp la fabrica de zahar sau in bazele de receptie.

2.4. pregatirea sfeclei pentru industrializare

Reprezinta prima faza a procesului propriu zis de prelucrare a sfeclei de zahar si este importanta pentru ca asigura eliminarea impuritatilor minerale si organice din masa sfeclei care pot produce fenomene microbiologice cu efect negativ asupra functionarii fabrici si asigura conditii optime de desfasurare a fazelor si operatiilor ulterioare de prelucrare a sfeclei. Principalele operatii ale acestei faze care asigura pregatirea sfeclei in vederea prelucrarii industriale sunt urmatoarele:

descarcarea sfeclei din mijloacel de transport

depozitarea de scuta durata a sfeclei in silozuri de zi ale fabricii

transportul sfeclei si depozitarea de scurta durata in canalele fabricii

transportul sfeclei din silozuri de zi la peretele exterior al halei de fabricatie

indepartarea impuritatilor minerale

indepartarea impuritatilor organice

ridicarea sfeclei la masina de spalat

spalarea sfeclei

ridicarea radacinilor spalate la buncarul masinilor de taiat

dezinfectarea sfeclei spalate

taierea sfeclei si obtinerea taieteilor de sfecola

In figura 9.5este prezentata schema tehnologica de descarcare , separare de impuritatii transport hidraulic si spalare a sfeclei.

Fig 9.5. schema tehnologica de descarcare transport hidraulic separare de impuritatii si spalare a sfeclei

Descarcarea sfeclei din mijloace de transport. Dupa analiza sfecla care indeplineste indicatorii de calitate din contractul incheiat intre fabrica si cultivator este receptionata de fabrica adica este aceptata plata contravalori sale. Sfecla receptionata este descarcata in silozurile fabrici pe platforma fabrici sau pe platformele bazelor de receptie. Pentru descarcare se utilizeaza doua procedee si anume:

descarcarea mecanica , realizata prin bascularea mijlocelor de descarcat ceea ce detrmina alunecarea radacinilor de sfecla si caderea sa. Aceasta operatie mai poarta denumirea si de descarcare uscata pentru ca se realizeaza fara a uitiliza forta pe care o creeaza un curent de apa

descarcarea hidraulica realizata cu ajutorul unui curent de apa de o anumita presiune care loveste sfecla antrenando in cadere. Aceasta reprezinta descarcarea umeda pentru ca utilizeaza forta creata de un curent de apa.

Descarcarea sfeclei destinate prelucrarii imediate in vederea extrageii zaharului se poate realiza atat mecanic cat si hidraulic. Descarcarea umeda sau hidraulica a sfeclei se efectueaza direct din canalul hidraulic destinat transportului sfeclei pana la peretele halei de fabricatie.

Descarcarea mecanica sau uscta a sfeclei de zahar.Descarcarea sfeclei de zahar destinata depozitarii si pastrarii in curtea fabrici sau in bayele de receptie trebuie efectuata numia prin procedee mecanice care sunt procedee uscate. Pentru descarcarea uscata a sfeclei in curtea fabrici de zahar sunt utilizate trei procedee si anume:

-bascularea cuvei mijlocului de transport incarcata cu sfecla , utilizandu-se sistemul propriu de basculare frontala sau laterala. Acest sistem se utilizeaza in cazul descarcarii sfeclei din mijloacele de transport auto ca de exemplu autocamioane si remorci prevazute cu sistem propriu de basculare ;

-inclinarea mijlocului de transport incarcat cu sfecla cu ajutorul unor platforme basculante fixe sau mobile numite basculatoare care sunt actionate hidraulic. Acest sistem se utilizeaza in cazul descarcarii sfeclei din mijloace de transport auto ca de exemplu autocamioane si remorci care nu sunt prevaze cu sistem propriu de basculare

-descarcarea cu podul Portal sistem de descarcare utilizat in prezent numai in unele fabrici de zahar si numai pebtru descarcarea sfeclei din mijloacele de transport de cale ferata. Sistemul nu se utilizeaza in bazele de receptie.

Descarcarea sfeclei se face astfel:

-in curtea fabricii pentru mijloacele de transport care nu sunt prevazute cu sistem de basculare se realizeaza atat cu basculante mobile cat si fixe.

-in bazele de receptie pentru mijloacele de transport care nu sunt prevazute cu sistem de basculare se realizeaza numai cu platforme basculante mobile dotarea bazelor de receptie cu platforme basculante fixe nefiind economica si rationala.

Pentru descarcarea uscata a sfeclei vehiculul incarcat cu sfecla basculeaza cuva sau este inclinata cu ajutorul platformelor fixe. Sfecla cade pe o banda transportoare sau pe un sistem de benzi transportoare care dirijeaza la un sistem mecanic de indepartare a pamantului si a impuritatilor mecanice. Sfecla astfel curatita de pamant este transoptata si depozita la silozul de zi ale fabricii. Pentru descrcarea uscata a sfeclei in bazele de receptie sunt utilizate doua procedee :

bascularea cuvei mijlocului de transport incarcata cu sfecla uitlizandu-se sistemul propriu de basculare frontala sau laterala

inclinarea mijlocului de transport incarcat cu sfecla cu ajutorul unor platforme basculante mobile care sunt autopropulsate hidraulic si prevazute cu sistem propriu de curatire de pamant si benzi transportoare pentru aranjarea in stive de depozitare.

Sfecla descarcata pe cale uscata prin basculare prin inclinarea vehiculului sau cu podul Portal cade pe o banda transportoare si cu ajutorul unui sistem de benzi transportoare este dirijata la un sistem mecanic de indepartare a pamantului aderent si a impuritatilor mecanice si apoi este transportata si depozitata in silozurile de zi ale fabricii.

Platforma basculatoare mobile sunt prevazute cu sistem propriu de curatire de pamant.

Descarcarea hidraulica sau umeda a sfeclei de zahar. Descarcarea

sfeclei destinate prelucrarii immediate, in vederea extragerii zaharulului, se poate realiza atat mecanic cat si hidraulic. Descarcarea hidraulica sau umeda a sfeclei se efectueaza direct in canalul hidraulic destinat transportului sfeclei pana la peretele halei de fabricatie. Acest mod de descarcare a sfeclei din mijloacele de transport consta in introducerea vehiculului incarcat cu sfecla sub un dispozitiv de constructie speciala al carui jet de apa sub presiune de 4 bar poate fi indreptat in orice punct al vehicolului.

Depozitarea de scurta durata a sfeclei in silozurile de zi ale fabricii. In silozurile de zi trebuie sa se depoziteze cantitatea de sfecla necesara asigurarii alimentarii ritmice si la capacitate a fabricii, timp de 2-3 zile. Sfecla depozitata in aceste silozuri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de calitate:

sa fie proaspat recoltata, sanatoasa si turgescenta;

sa nu contina impuritati minerale si vegetale si sa fie corect decoletata.

Silozurile de zi ale fabricii sunt constructii din beton de mare capacitate, sub forma celulara, cu peretii laterali fara acoperis si cu pardoseala sub forma de plan inclinat care poate asigura alunecarea sfeclei de la margini spre centrul celulei. Prin centru, longitudinal, celula este strabatuta de un sant acoperit cu gratare metalice, numit "canal hidraulic", prin care circula apa si care, continuandu-se cu canalul hidraulic general al fabricii, serveste la transportul hidraulic al sfeclei spre fabrica. Pentru ca sfecla sa poata patrunde in interiorul canalului hidraulic, gratarele metalice se indeparteaza pe masura ce se avanseaza in masa gramezii de sfecla depozitata.

In exploatarea silozurilor de zi ale fabricii trebuie sa se urmareasca:

respectarea riguroasa a succesiunii umplerii si evacuarii sfeclei din fiecare celula a silozului de zi al fabricii;

evitarea cresterii nivelului si deversarii apei in celula in care se afla depozitata sfecla. Canalele hidraulice din fiecare celula a silozului de zi trebuie acoperite cu gratare si golite de apa inaintea introducerii sfeclei pentru depozitare.

Transportul sfeclei pana la peretele exterior al halei de fabricatie. Sfecla descarcata pe cale umeda si sfecla din silozurile de zi ale fabricii se transporta pana la peretele exterior al halei de fabricatie folosind un curent de apa care circula printr-un canal de forma speciala numit "canal hidraulic". Acest mod de transport al sfeclei este denumit "transport hidraulic". Sfecla poate fi transportata cu apa, deoarece are masa specifica de 1,05-1,08, corespunzatoare apei care contine suspensii fine.

Apa utilizata pentru transportul hidraulic al sfeclei are un circuit inchis si este sistematic purificata prin separarea prin decantare a impuritatilor grosiere antrenate din masa sfeclei transportate. In decantoare, apa trebuie permanent alcalinizata si clorinata sau tratata cu substante biocide. Temperatura apei de transport hidraulic al sfeclei trebuie sa fie de 15 20sC. Cantitatea de apa utilizata la transportul hidraulic al sfeclei este de 650-700 kg / 100kg sfecla. Viteza de circulatie a apei in canalul hidraulic este de 0,6-0,7 m / s. Pe acest traseu sunt montate utilajele care permit indepartarea impuritatilor minerale si a impuritatilor vegetale, precum si un dozator care asigura constanta debitului care alimenteaza sistemul de ridicare a sfeclei la masinile de spalat. In tabelul 9.29 sunt prezentate date practice privind pierderile de zahar la transportul hidraulic si la spalarea sfeclei de zahar, iar in tabelul 9.30 se preyinta cantitatea de apa absorbita de radacinile de sfecla de zahar la transportul hidraulic si la spalare.

Tabelul 9.29

Pierderile de zahar la transportul hidraulic si la spalarea sfeclei de zahar

Tabelul 9.30

Cantitatea de apa absorbita la radacinile de sfecla de zahar la transportul

hidraulic si la spalare

Indepartarea impuritatilor din masa sfeclei de zahar. Impuritatile care sunt antrenate de radacinile de sfcla de zahar sunt urmatoarele:

-impuritati organice, adica: radacini cu masa mai mica de 0,1 kg, radacini lignificate, puternic deteriorate, bolnave, radacini de sfecla furajera, de sfecla de distilare, de sfecla rosie, de sfecla salbatica, radacini nedecoletate, frunze verzi sau uscate de sfecla de zahar, radacini laterale si capetele altor plante radacinoase, alte frunze verzi sau uscate, curpeni, paie, tulpini, buruieni, bucati de lemn.

-impuritati minerale ca, de exemplu:pamant, nisip, pietre, bucati de caramida, zgura, metale vechi, sarma etc.

Pentru asigurarea eficientei funcsionarii fabricii de zahar se impune curatirea sfeclei de impuritati in camp, incarcarea in mijloacele de transport si transportarea la fabrica a sfeclei fara impuritati.

Aceasta este una dintre obligatiile principale ale producatorului de sfecla de zahar, prima fiind fara indoiala obtinerea si livrarea la fabricile de zahar a sfeclei cu continutul cat mai ridicat de zahar.

In fig. 9.6 este reprezentata instalatia Maguin de separare a impuritatilor minerale si vegetale din sfecla de zahar.

Fig. 9.6. Instalatia Maguin de separare a impuritatilor minerale si vegetale

din masa de sfecla de zahar

1- sfecla de zahar; 2- impuritati vegetale (buruieni, ierburi,coceni, frunze); 3- radicele; 4- pietre; A-alimentare cu sfecla; B-tambur separator de pietre; C- compartimentul elicei; D- transportor elicoidal; E- separator de impuritati vegetale; F- selector balestic; G- circulator de apa; H- transportor de impuritati vegetale; I- transportor de radicele;

Ridicarea sfeclei la masina de spalat. Datorita construirii canalului hidraulic cu o anumita panta, care trebuie sa asigure curgerea libera a amestecului de apa de transport si de sfecla; adancimea canalului hidraulic creste in functie de lungimea sa si de numarul coturilor existente in intregul traseu de transport hidraulic al sfeclei.

Se creeaza, astfel, o mare diferenta intre nivelul sfeclei din canalul hidraulic, care este in exteriorul halei de fabricatie, si masina de spalat sfecla, care este primul utilaj principal din hala de fabrictie si care, de obicei, este montata la cota 7m.

Pentru introducerea sfeclei in hala de fabricatie se utilizeaza doua sisteme specifice, care permit ridicarea sfeclei din canalul hidraulic pana la nivelul de alimentarea a masinii de spalat. Aceste doua sisteme sunt:

roata elevatoare;

pompa de sfecla.

Spalarea sfeclei. Este operatia care urmareste si asigura:

-indeartarea impuritatilor aderente pe suprafata sfeclei ca, de exemplu: pamant, nisip, argila.

-indepartarea impuritatilor antrenate in masa de sfecla si transportate de apa o data cu sfecla, impuritati care nu au fost eliminate in fazele anterioare, la separatoarele de pietre si de impuritati vegetale. Aceste sunt: noroi, nisip, pietre de mici dimensiuni, paie, frunze, radacinile altor plante, resturi de coceni, sarma etc.

Cantitatea de apa utilizata la spalarea sfeclei este de 40 kg / 100 kg sfecla.

Amplasarea masinii de spalat sfecla se face astfel:

-in hala de fabricatie, la extremitatea care este in vecinatatea punctului terminal al canalului hidraulic;

-intr-o incapere alaturata, separata printr-un perete de stica de hala de fabricatie, pentru a se urmari in permanenta functionarea masinii;

-intr-o cladire separata, amplasata la distanta de hala de fabricatie si care este legata de aceasta printr-o pasarela in care este montat transportul de sfecla.

Sfecla spalata este clatita, in scopul dezinfectarii epidermei radacinii, cu:

-apa clorinata, care contine circa 20 mg clor la 1 l de apa;

-sau cu biocid cu activitate la rece, in doza de 2-6 ppm

In figura 9.7 se prezinta instalatia lui Maguin de spalare a sfeclei de zahar, cu alimentare uscata sau hidraulica a sfeclei.