| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Reproductia albinelor - Cresterea matcilor
CRESTEREA ARTIFICIALA A MATCILOR
Inmultirea familiilor de albine in stupinele mai mari trebuie sa fie insotita si de producerea matcilor. Numarul matcilor necesare a se creste anual intr-o stupina este in functie de ritmul de inlocuire a matcilor varstnice, de procentul de inmultire planificat pe stupina si de procentul probabil de pierderi prin accidente .Anual se schimba 30-50% din intregul efectiv de matci varstnice,iar procentul de p procentul de pierderi se socoteste 10%. in general, pentru o mai mare siguranta, se recomanda a se creste cu 50-100% mai multe matci decat numarul necesar, pentru a compensa pierderile ocazionate de imperecherea matcilor si de introducerea lor in familiile de albine.
Cresterea matcilor se poate face pe cale naturala si artificiala. Cresterea matcilor pe cale naturala se realizeaza pe baza botcilor de roire, fapt pentru care prezinta mai multe neajunsuri: numarul limitat de matci ce se poate produce, inmultirea familiilor cu instinct accentuat de roire si imposibilitatea planificarii perioadei si datei de obtinere a matcilor,
In lucrarile de crestere a matcilor se folosesc frecvent doua metode: cresterea matcilor fara transvazarea larvelor si cresterea matcilor prin transvazarea larvelor.
Principiul de crestere artificiala a matcilor se bazeaza pe insusirea biologica a albinelor de a creste matci din larve mai tinere de trei zile in cazul orfanizarii familiilor, sau de familii cu matei, daca in prealabil larvele au fost adoptate de familii organizate.
Pentru
producerea artificiala a matcilor fara transvazarea
larvelor sunt necesare urmatoarele: cutit pentru decuparea celulelor de
larve, decupator pentru detasarea celulelor izolate cu larve din faguri,
penseta pentru prinderea si fixarea celulelor, sablon dilatator pentru rasfrangerea peretilor
celulelor cu larve, suporturi pentru
fixarea celulelor cu larve pe sipcile ramelor de crestere,
rame de crestere, ibric pentru topirea cerii, ciocan de lipit,
gratie Hanemanh pentru protejarea botcilor,
colivie de ecloziune pentru introducerea botcilor cu 24 de ore inainte, rame de
sustinere a coliviilor de
eclozionare.
a - triunghiulare ;b - cilindrice; c - patrate; d - glisante
Tehnica de crestere.
Cresterea matcilor fara transvazarea larvelor se face in felul urmator : fagurele cu larve tinere de 12-36 ore destinat cresterii matcilor se ridica din familia donatoare ,dupa ce .in prealabil, albinele au fost indepartate cu ajutorul periei apicole . Albinele nu se indeparteaza prin scuturare pentru a nu leza larvele in urma
|
|
socului produs. Apoi se transporta cu caseta pentru rame in laborator, unde se aseaza pe o masa, dupa care se taie in fisii de cite un rind de celule ,peretii acestora se scurteaza la jumatate si apoi se decupeaza in celule independente. Celulele cu larve se pot obtine si cu ajutorul decupatorului .
|
|
Fixarea celulelor cu gratii Hanemann
Izolarea ramelor de crestere
Celulele, astfel pregatite, se fixeaza in numar de cate 15 bucati pe sipcile de crestere, prin intermediul suporturilor, dupa care peretii celulelor se rasfrang cu sablonul dilatatei, iar ramele se introduc in familiile de adoptare a larvelor sau direct in familiile de crestere orfanizate ; ultima metoda fiind mai putin indicata, deoarece pe perioada de crestere neexistand matca, populatia scade foarte mult..
In cazul cresterii matcilor in prezenta matcii familiei crescatoare este necesara, in prealabil, luarea in crestere a larvelor de catre familii de adoptare puternice, cu un numar mare de albine tinere, din care se indeparteaza matca, ramele cu puiet necapacit si surplusul de faguri goi cu rezerve de hrana. In aceasta perioada matca se tine intr-un nucleu format pe doua rame. In vederea adoptarii larvelor, cuibul se organizeaza in functie de populatia familiilor, pe trei sau patru rame cu miere si pastura, distantate de spatii corespunzatoare latimii unei rame, in care se introduc ramele de crestere, iar lateral, un alimentator, dupa care totul se reduce, cu o diafragma. Peste, cuibul astfel pregatit se scutura toate albinele de pe ramele indepartate, iar acestea se introduc in familii mai slabe.
Dupa 6 ore de la orfanizare se introduc ramele de crestere si se administreaza - sirop de zahar pentru a stimula, adoptarea unui numar cat mai mare de larve. Familiile de adoptare a larvelor se folosesc cinci-sase serii, dupa care se unesc cu nucleii unde s-au pastrat matcile. Dupa 24 ore, larvele sunt adoptate si se cresc in continuare in familii crescatoare in prezenta matcii. Daca familia crescatoare se gaseste intr-un singur corp, ramele de crestere se izoleaza pe ambele fete cu gratii Hanemann (fig. 70) si se introduc intre doua rame cu puiet tanar, in mijlocul cuibului. La familiile pe doua corpuri, in corpul inferior se introduc ramele cu puiet mai varstnic, rame cu hrana si rame pentru ouat, impreuna cu matca, care se izoleaza de corpul superior prin intermediul unei gratii Hanemann. Organizarea ramelor in corpul al doilea este identica cu cea descrisa la familiile pe un singur corp, cu singura deosebire ca ramele de crestere nu se mai izoleaza.
In cazul cand nu folosim familii de adoptare a larvelor, ramele de crestere se introduc direct in familiile crescatoare, dupa sase ore de la orfanizarea acestora. .
In scopul stimularii cresterii larvelor, saptamanal, fagurii cu puiet tanar se trec lateral ramelor de crestere, iar in locul lor se muta rama cu puiet capacit.
Pentru a preveni distrugerea botcilor de catre prima matca eclozionata, dupa 9 zile de la introducerea ramelor de crestere, botcile capacite detasate impreuna cu suporturile lor, se introduc in colivii de eclozionare tip Zander, care se asaza pe ramele de sustinere .In vederea introducerii unei noi serii de larve pentru crestere, rama cu coliviile de eclozionare se muta dupa ultima rama ca puiet sau se introduce pentru eclozionare in termostat.
Introducerea matcii in colivia de ecloziune
|
|
|
Custi de ecloziune in rama |
Dupa eclozionare se efectueaza o preselectie, inlaturandu-se matcile cu anomalii (lipsa aripilor, a onor segmente ale membrelor, abdomen nedezvoltat etc.).
Pentru cresterea artificiala a matcilor prin transvazarea larvelor sunt necesare urmatoarele: sablonul pentru confectionat botcile artificale, ibricul pentru topit ceara, spatula pentru transvazarea larvelor, suporturile pentru botei, ramele pentru adoptarea larvelor, ramele de crestere, gratia izolatoare, colivia de ecloziune si ramele de sustinere a coliviilor de eclozionare.
Sablonul pentru confectionarea botcilor artificiale se prezinta sub forma unui cilindru din lemn, cu, diametrul de 7-8 mm si cu extremitatile rotunjite asemanatoare unor calote sferice. Sablonul se confectioneaza din lemn de esenta tare, de preferinta nuc sau carpen. Pentru producerea mai multor botci deodata, se pot utiliza mai malte sabloane, grupate intr-un cuplu, printr-un maner.
Tehnica de crestere. Cresterea matcilor prin transvazarea larvelor presupune mutarea acestora din celulele unui fagure in botci artifciale. Botcile artificiale se obtin prin introducerea de aproximativ trei ori a sablonului in ceara topita, dupa ce acesta s-a tinut in prealabil in apa rece. Scoaterea de pe sablon se realizeaza printr-o usoara rotire, dupa care se aseaza pentru uscare pe o hartie de filtru. Apoi, suporturile tip dop se introduc in orificiile ramelor de crestere, dupa care pe fiecare se lipesc, cu ceara topita, botcile construite. In scopul finisarii botcilor de catre albine, ramele de crestere astfel pregatite, se introduc in familiile crescatoare. Dupa 24 ore, ramele se ridica din stupi, dupa o prealabila indepartare a albinelor de pe ele, prin. periere. Pentru transvazare se scot din familiile furnizoare de larve rame cu larve tinere (12- 36 ore), carora, in scopul facilitarii transvazarii, li se scurteaza cu un cutit incalzit cca 2/3 din inaltimea celulelor.
Pentru a avea larve tinere necesare transvazarii, matca se izoleaza cu o diafragma de separatie, prevazuta cu gratii Hanemann sau Hoffman, pe un fagure bun de ouat, intercalat intre doi faguri
O conditie esentiala pentru obtinerea unui material biologic valoros consta in asigurarea pepinierelor cu un numar suficient de trantori de calitate, cu origine cunoscuta. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar a se lua o serie de masuri cum sunt:
- dotarea familiilor furnizoare de trantori cu matci provenite din familii recordiste;
- inceperea lucrarilor de crestere a trantorilor se devanseaza cu doua-trei saptamani fata de cea a matcilor, pentru ca acestia sa fie apti pentru imperechere in momentul in care apar primele matci. Stabilirea acestui decalaj se face cunoscand ciclul de metamorfoza a matcilor (16 zile) si cel al trantorilor (24 zile), durata maturizarii sexuale (7-10 zile la matca si 10-14 zile la trantor), precum si timpul necesar pentru pregatirea fagurilor in vederea ouatului (circa 4 zile).
Pentru asigurarea necesarului de trantori se folosesc familiile pentru adoptarea larvelor destinate producerii matcilor.
In vederea cresterii trantorilor, cuiburile familiilor destinate acestui scop se reduc la maximum, dupa care in mijlocul acestora, intre doi faguri cu puiet tanar, se introduce cate un fagure cu celule de trantor, stropit cu apa calda, pentru a favoriza pregatirea acestuia pentru ouat. In lipsa de cules, familiilor de albine li se administreaza sirop de zahar si pasta proteica.
Dupa 7 zile, se controleaza daca matcile au "insamantat' fagurii introdusi, in cazul in care se constata ca unele matci nu au depus oua in fagurii cu celule de trantor, acestia se ridica din cuiburi si se introduc in familii in care matcile au depus oua, iar din acestea din urma, fagurii "insamantati' se introduc, pentru cresterea larvelor, in primele familii.
In perioada de crestere a trantorilor, in familiile "tata" se mentin unu-doi faguri cu celule de trantor, in functie de marimea populatiei, iar in restul familiilor se inlatura posibilitatea inmultirii trantorilor, prin indepartarea din ele a fagurilor cu celule de trantor, folosirea ramelor claditoare si prin descapacirea tuturor celulelor cu puiet de trantor, iar pentru a impiedica iesirea eventualilor trantori din acestea, la urdinis se monteaza gratii Hanemann sau capcane de trantori.
Cresterea trantorilor inceteaza cu circa trei saptamani inainte de a fi data in crestere ultima serie de larve pentru cresterea matcilor.
Actul propriu-zis al imperecherii consta in apropierea trintorului pe deasupra matcii si intromisiunea bulbului in camera acului, apoi are loc ejacularea spermei si retragerea penisului .Imperecherea dureaza in medie 5secunde, uneori 1-2 secunde. Dupa ejaculare, partenerii se despart.Trintorul nu supravietuieste mai mult de cateva minute sau ore dupa pierderea organelor sale. Inca in zbor, matca se poate elibera de "semnul de imperechere' daca nu intervine un alt trintor,dar la intoarcerea dintr-un zbor de imperechere poate purta acest semn format din bulbul cu spermatozoizi provenit de la ultimul trintor cu care s-a imperecheat, semn pe care albinele il indeparteaza cu ajutorul mandibulelor. Din totalul matcilor revenite din zborurile nuptiale numai 75% poarta "semnul imperecherii,6% nu au semne si 23% prezinta mucus pe abdomen.
Daca o matca nu se imperecheaza din diferite motive in primele 4 saptamini ea devine trantorita, adica-va depune numai oua nefecundate.
Fecundatia reprezinta un proces complex de contopire , asimilare si dezasimilare reciproca intre elementele sexuale femel si mascul ,in urma caruia rezulta oul(zigotul) . Ovula matura se desprinde din tubul ovigen si ajun ajunge in oviduct,iar in momentul in care ajunge in dreptul spermatecii, prin micropil patrund in intrerior 5-10 spermatozoizi , realizindu-se astfel actul de fecundare . In oul proaspat depus de matca, spermatozoizii se gasesc in partea ingrosata, apoi prin miscari spirale prin protoplasma un spermatozoid ajunge la ovula, se contopeste cu aceasta formind nucleul oului fecund.
Datorita faptului ca matca se imperecheaza cu mai multi trintori, in aceeasi familie de
|
|
albine, lucratoarele nu sunt surori decit in proportie de 10% , iar in 90% din cazuri ele sunt semisurori .
Pozitia endofalusului trintorului in vaginul matcii in timpul copulatiei:1-trintor ; 2- -matca ; 3- ac; 4- endofalus ;5-spermatozoizi ;
6-oviducte;7-ovare;8- spermateca
Albinele lucratoare
se pot naste si dezvolta si prin partenogeneza, pornind de
la oua nefecundate depuse de matca sau de lucratoare. Matcile
virgine carora nu li s-a permis sa se imperecheze depun cateva
oua din care ies lucratoare.
Albinele lucratoare pot depune si ele oua din care in general e dezvolta trantori. De obicei, lucratoarele nu depun oua in familia cu matca, dar frecventa lor poate fi de 7-45% intr-o astfel de familie si de 20-70% intr-o familie pe punctul de a roi.
In conditiile de la noi din tara, pentru a valorifica culesul desalcam, se doreste ca prolificitatea cea mai ridicata sa fie in luna aprilie (l 500-2 000 oua/zi), pentru ca la inceputul lunii mai familiile sa posede maximum de populatie.
Printr-o exploatare rationala, poate fi fortat, ritmul de ouat in asa fel incat sa se epuizeze potentialul unei matci intr-un singur sezon sau doua, dupa care acestea sa fie inlocuite. De obicei, cele ce depun un mare numar de oua in primul an, in nu mai sunt suficient de prolifice. Se doreste depunerea de catre matcile de la noi din tara ,a unui numar mare de oua si in perioada 15 august - 15 septembrie, pentru a realiza o populatie tanara, numeroasa si neuzata pentru iernare.
Metamorfoza - cuprinde totalitatea transformarilor morfofiziologice ce se desfasoara in cadrul unui ciclu complet, evoluind prin stadiile de ou , larva, nimfa si adult.
Larva iesita din ou se aseaza indoita cu spinarea indreptata spre peretii celulei, consuma treptat laptisorul pe care lucratoarele il depun continuu si efectueaza miscari treptate in celula .
Idiferent de casta careia ii apartine , in primele 3 zile de viata, larvele sunt alimentate cu laptisor, si greutatea lor creste de la 0,1mg la aproape 5 mg , iar din ziua a patra numai larvele de matca sunt alimentate in continuare excesiv cu cantitati mari de laptisor, iar cele de lucratoare si trintori cu un amestec de miere, polen si apa.
Durata stadiului larvar este de 5,5 zile la matca, 6 zile la albina lucratoare si de 7 zile la trantor. In decursul acestui stadiu larva naparleste de 4 ori, iar invelisurile detasate adera de fundul celulei. Prima naparlire se produce la 12-18 ore, a doua la 36 ore, a treia la 60 ore si a patra la 80-90 ore, iar durata naparlirii este de 8 minute.
La sfarsitul acestui stadiu, larvele nu mai sunt alimentate si albinele capacesc celula cu un capacel poros ce permite patrunderea aerului, format din ceara si polen. In acest moment, larvele de lucratoare au o greutate medie de 140 mg, iar cele de matei si trantori au in jur de 250 si respectiv 340 mg.
In celula capacita, larvele isi tes gogoasa pe seama secretiei glandei sericigene, naparlesc a 5-a oara, trecand in stadiul de prenimfa si nimfa, stadiu in care pierd cca 50% din masa corporala. Faza de ingogosare dureaza 1,5 zile la matca, 2 zile la albina lucratoare si 1,5 zile la trantor.
Nimfa la inceput are culoarea alba si forma asemanatoare albinei adulte, neavand insa aripi. Transformarea larvei in nimfa incepe la. 2 zile dupa capacire. Transformarea este foarte lenta, insesizabila. Incepand cu a unsprezecea zi de la ponta, apar schitate trei parti ale corpului: capul, toracele si abdomenul.
Ultima naparlire are loc obisnuit chiar in ziua iesirii din celula a albinei adulte.
Pentru dezvoltarea albinei lucratoare sunt necesare 21 de zile, din care 3 zile dureaza stadiul de ou, 6 zile stadiul de larva si 12 stadiul prenimfal si nimfal.
Pentru dezvoltarea matcii sunt necesare 16 zile, din care 3 zile dureaza stadiul de ou, 5,5 zile stadiul de larva, 7,5 zile stadiul prenimfal.
La masculi, dezvoltarea dureaza cel mai mult, in medie 24 zile din care 3 zile este stadiul de ou, 7 zile cel de larva si 14 zile stadiul de prenimfa si nimfa. Puietul de trantor se recunoaste in stupina, nu numai dupa faptul ca acesta ocupa celulele mari, dar si dupa forma deosebita a capacelelor, care in loc sa fie plate, ca la albinele Iucratoare acestea sunt bombate. Puietul de trantor este grupat dese ori catre marginea ramelor, spre partea lor inferioara, sau in primul coIt atunci cand matca are acces la el.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 5760
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
