Sistemul neconventional de lucrari a solului

Sistemul neconventional de lucrari a solului

Prelucrarea mecanica a solului prin metode traditionale este pusa astazi tot mai mult sub semnul intrebarii datorita consumului mare de energie si al degradarii continue a solului arabil prin eroziune si tasare excesiva. Este unanim recunoscut ca actualul sistem de prelucrare a solului, pe langa contributiile deosebite la progresul social, a adus grave prejudicii mediului, chiar resurselor lui vitale - solul, scazand continuu fertilitatea acestuia.

Neajunsurile atribuite sistemuluii clasic (conventional) de lucrare a solului, care este un sitem intensiv si care include obligatoriu aratura cu plugul cu cormana, au determinat aparitia si extinderea rapida a conceptului de conservare a solului prin practicarea sistemului neconventional de lucrarea solului, care inseamna renuntarea la aratura cu plugul cu cormana, total sau periodic, rationalizarea numarului de lucrari si pastrarea la suprafata solului a cel putin 15-30 % din totalul de resturi vegetale. Acest sistem se aplica pe cca 45 % din suprafata arabila pe plan mondial si se estimeaza o extindere la 60 % in urmatorii 20 ani. Acest sistem este cunoscut si sub denumirea de "Sistem de lucrari pentru conservarea solului, SLCS".

Beneficiile obtinute ca urmare a aplicarii sistemelor neconventionale, care pledeaza pentru extinderea acestora, sunt urmatoarele :

se reduce timpul cu lucrarile solului de 2-4 ori;

consumul de combustibil pe unitatea de suprafata se reduce cu 30-50 %;

se reduce necesarul de masini agricole la unitatea de suprafata;

se reface structura solului si se diminueaza compactarea de suprafata si adancime;

creste continutul de materie organica in sol;

creste permeabilitatea solului pentru apa si se imbunatateste drenajul global al solului;

se reduce eroziunea solului;

resturile vegetale ramase la suprafata solului sau incorporate la 10-15 cm adancime (acolo unde activitatea biologica este maxima) contribuie la cresterea faunei si florei din sol;

mentine calitatea apei freatice si de suprafata (nutrientii si pesticidele aplicate nu mai sunt spalate prin eroziune iar activitatea biologica mai intensa - asociata materiei organice din sol - utilizeaza si descompun acesti nutrienti);

mentine calitatea aerului prin reducerea emisiilor de combustibili fosili (motorina) utilizati in traficul pe teren si prin reducerea carbonului eliminat in atmosfera (fiind fixat prin cresterea materiei organice in sol).

Literatura de specialitate citeaza, cel mai frecvent, urmatoarele variante ale sistemului neconventional sau de conservare a solului :

Sisteme rationalizate de lucrare a solului;

Sistemul de lucrari minime (minimum tillage);

Sistemul de lucrari minime cu mulci (mulch tillage);

Sistemul de lucrari cu strat protector (cover crops, catch crops);

Sistemul de lucrari pe biloane (ridge-tillage);

Sistemul de lucrari in benzi sau fasii inguste (strip till, zone till);

Sistemul fara lucrari sau semanatul direct.

Sisteme rationalizate de lucrare a solului

Reducerea numarului de lucrari pentru prelucrarea solului si executarea acestora in conditii optime de umiditate se inscrie in obiectivele generale urmarite in ceea ce priveste conservarea insusirilor fizice. Sistemele rationalizate de lucrare a solului pastreaza aratura cu plugul cu cormana ca lucrare de baza a solului dar, in comparatie cu sistemul clasic, presupune utilizarea unor agregate combinate, care la o trecere executa mai multe procese tehnologice.

In functie de insusirile solului, conditiile pedoclimatice, planta cultivata, sistemul de fertilizare, combaterea buruienilor si de masinile utilizate, se disting doua variante:

Sistemul arat - semanat consta in executarea intr-o singura trecere, cu ajutorul unui agregat combinat a lucrarilor de pregatire a solului (arat si pregatirea patului germinativ) si a semanatului. Agregatul poate fi prevazut si cu echipamente de aplicat ingrasaminte ,erbicide si de tasare a solului pe randul semanat.

Sistemul semanat - cultivat consta in executarea a doua operatii: la prima trecere se aplica ingrasaminte si se ara ,iar la a doua trecere este pregatit patul germinativ (cultivator prelucrare totala, grapa cu discuri, grapa rotativa combinata) concomitent cu semanatul. Optional poate fi atasat si un echipament de aplicat erbicide.

Sistemul de lucrari minime

Acest sistem denumit si sistemul cu lucrari reduse presupune executarea lucrarii de baza    fara intoarcerea brazdei, pastrarea resturilor vegetale in proportie de 15 - 30% la suprafata solului (indeplinind rolul de mulci) sau incorporarea superficiala a acestora. Aratura cu plugul cu cormana se accepta a fi executata dupa o perioada cuprinsa intre 3 - 5 ani.

Masinile care executa lucrarea de baza, cel mai frecvent utilizate, sunt: grapa cu discuri grea, cizelul, plugul paraplow, grapa rotativa combinata, freza, cultivatorul pentru prelucrare totala si diferite agregate combinate.

Cel mai avantajos este sa se foloseasca agregatele combinate acestea permit efectuarea la o singura trecere a urmatoarelor lucrari :

- afanarea solului fara rasturnarea brazdei pana la adancimea de 40 cm;

- pregatirea patului germinativ;

- semanatul si tavalugitul.

Sistemul de lucrari minime cu mulci (mulch tillage)

Lucrarile solului in acest sistem se efectueaza in aceleasi conditii ca si in cazul sistemului de lucrari minime (minimum tillage) cu deosebirea ca resturile vegetale ramase la suprafata solului sa fie de cel putin 30% din totalul acestora.

Aceasta varianta este recomandata in special in zonele secetoase si pe terenurile susceptibile la degradare structurala si eroziune.

Sistemul de lucrari cu strat protector

Metodele obisnuite de lucrare a solului au cateva neajunsuri care trebuie inlaturate sau cel putin micsorat efectul lor negativ. Stratul de sol de la suprafata ramane dupa arat complet descoperit, picaturile de ploaie ce cad cu viteza mare destrama agregatele de sol, solul devine compact, cu permeabilitate mult micsorata, iar cantitatea de apa inmagazinata in straturile mai adanci este redusa.

Aceste dezavantaje pot fi inlaturate daca la suprafata solului se asterne un strat de materie organica format din paie sau tulpini de porumb tocate, (gunoi nedescompus, turba etc.). Acoperamantul vegetal poate fi format si din plante cultivate intre randurile prasitoarelor. In acest caz picaturile de ploaie cad mai intai pe stratul vegetal si apoi se infiltreaza in sol.

Stratul protector vegetal poate fi semanat intre randurile de prasitoare, cu trifoi sau borceag, care apara solul de eroziune, atat in timpul vegetatiei cat si dupa recoltarea culturilor prasitoare. In perioada in care stratul vegetal acopera solul, lucrarile de intretinere necesare culturilor se fac cu unelte speciale care afaneaza solul fara a ingropa stratul vegetal protector.

Sistemul de lucrari cu biloane

Acest sistem este preferat pe terenurile in panta si pe solurile reci cu drenaj intern defectuos. Pe terenurile in panta sistemul de lucrari cu biloane (orientarea biloanelor este pe directia curbelor de nivel) permite retinerea apei din precipitatii intre biloane, favorizand infiltrarea si reducerea eroziunii.

In urma cercetarilor efectuate in Romania, tehnologia de cultivare recomandata pentru acest sistem este urmatoarea: deschiderea biloanelor utilizand un cultivator bilonator prevazut cu cormane; semanatul se face prin taierea coamei bilonului, zona in care brazdarele masinii de semanat incorporeaza semintele. Resturile vegetale si buruienile sunt acoperite cu sol la mica adancime intre biloane.

Realizarea semanatului in sistemul cu biloane este conditionata de existenta unei sisteme de masini adecvate: cultivator cu organe de bilonare si masina de semanat.

Printre alte avantaje ale sistemului de lucrari cu biloane, consemnate deseori de literatura de specialitate, se mentioneaza si urmatoarele:

- primavara, biloanele se incalzesc mai repede, cu circa 4⁰C fata de solul lucrat normal datorita masei de materie organica ramasa pe sol si a drenarii apei excedentare, facand posibil semanatul mai timpuriu;

- apa acumulata in sol pe intervalul dintre biloane este folosita de plante care se dezvolta mai viguros;

- productiile obtinute sunt superioare sau cel putin egale celor obtinute in sistemul conventional, iar consumul de combustibil pe total tehnologie se reduce cu pana la 48%.

In sistemul de lucrari cu biloane, buruienile se combat cu erbicide aplicate de regula concomitent cu semanatul sau inainte de semanat, prin acoperirea cu sol odata cu refacerea biloanelor sau cu ocazia lucrarilor de prasit. Este recomandata aratura cu plugul cu cormana efectuata odata la 4 ani.

Sistemul de lucrari in benzi sau fasii inguste

Sistemul    consta in prelucrarea solului sub forma de fasii cu latimea de 15-20 cm, concomitent fiind efectuat si semanatul. Lucrarea este executata de un agregat combinat cu organe de prelucrare a solului de tip grapa rotativa sau cu organe de afanare specifice cultivatoarelor cizel. Brazdarele masinii de semanat deschid rigola la adancimea de semanat stabilita si depun semintele pe mijlocul zonei lucrate.

Sistemul "fara lucrari" sau semanatul direct (no - tillage)

Semanatul direct inseamna asezarea semintei in solul nelucrat, adica renuntarea la orice fel de lucrare a solului. Singura "prelucrare" este o fanta creata de brazdarele masinii de semanat in care sunt introduse semintele si ingrasamintele. In acest sistem semanatul se face direct in miriste sau pe terenul cu resturi vegetale de la planta premergatoare.

Semanatul direct poate fi utilizat la o gama larga de culturi, exceptand cultura cartofului, culturile intensive de legume si unele culturi speciale. La trecerea de la tehnologia clasica la tehnologia de semanat direct este necesara o perioada de tranzitie de circa 3 - 4 ani. In aceasta perioada productia scade, dar se adapteaza solul la noul sistem de lucrare. Din punct de vedere agrotehnic se imbunatateste structura solului, sporeste continutul de humus datorita mineralizarii reduse, creste porozitatea si cantitatea de apa disponibila pentru plante.

Masinile de semanat direct trebuie sa fie astfel construite incat sa poata lucra, atat pe soluri uscate, cat si pe soluri umede, in conditiile existentei unor cantitati mari de resturi vegetale. Organele de lucru ale masinilor de semanat direct executa urmatoarele operatii:

maruntirea resturilor vegetale in zona randului;

curatirea randului de resturile vegetale;

deschiderea fantei (rigolei) unde urmeaza sa fie depuse semintele;

presarea usoara a semintelor, acoperirea cu sol si tasarea randului pentru fixarea semintelor.