Buruieni perene

Buruieni perene

Sunt considerate specii de buruieni perene acelea care au o durata de viata mai mare de doi ani. Ele se inmultesc prin seminte, dar cele mai multe si prin organe vegetative.

a)      Buruieni cu inmultire prin seminte

La aceste buruieni, din radacina principala scurta dau numeroase radacini fasciculate. Exemple: Plantago major (patlagina mare), Ranunculus acer (floare brosteasca), Rapistrum perene (ciurlan alb).

Plantago major - patlagina mare, limba oii. Planta are in sol un rizom scurt si gros, prelungit cu numeroase radacini fasciculate. Tulpina are baza ingrosata, formata din noduri si iternoduri scurte, prelungita intr-o tulpina florifera de 10-40cm. Frunzele se insereaza pe nodurile bazale sub forma de rozeta. Frunzele au limbul ovat sau eliptic, cu baza usor cordata si margini intregi sau denticulate, cu 5-9 nervuri arcuate. Petiolul, de lungimea limbului sau putin mai scurt, este aripat, sulcat si dilatat la baza. Frunzele sunt groase, de culoare verde-inchis in conditii de iluminare puternica si mai subtiri, verzi-deschis in conditii de iluminare redusa din culturi. Tulpina florifera nefoliata (scap) cilindrica, depaseste cu putin rozeta de frunze si porta la varf inflorescenta de tip spic simplu. Nu se inmulteste vegetativ, ci numai prin seminte. Infloreste si fructifica din iulie pana in octombrie. Fructul este o capsula operculata (pixida) ovoidala, de 2-4mm, cu 6-30 seminte. Longevitatea acestor seminte este mai mare de 7 ani.

Invadeaza pajistile, pasunile, locurile nelucrate si ruderale. Specii asemanatoare sunt Plantago media L.(patlagina moale) si Plantago lanceolata L.(patlagina ingusta).

b) Buruieni cu inmultire preponderenta prin seminte si mai putin vegetativa

Aceste buruieni au radacina pivotanta, cu numeroase radacini secundare. Daca radacina este sectionata de la colet sau de sub nivelul acestuia, sau este ranita, are capacitatea de a emite noi lastari si tulpini. Exemple: Taraxacum officinale (papadie), Cichorium intybus (cicoare salbatica), Rumex crispus (dragavei), Artemisia absinthium (pelin), Symphytum officinale (tataneasa) etc.

Taraxacum officinal - papadie. Planta are in pamant un rizom scurt, continuat cu o radacina pivotanta puternica. De pe rizom pleaca cateva tulpini scapiforme si numeroase frunze care formeaza o rozeta bazala. Scapul are 10-40cm inaltime, este paros in tinerete, devine glabru la maturitate, ca si frunzele. Frunzele sunt scurt petiolate, cu limb foarte variabil penat divizat. De regula, limbul este oblanceolat, penat fidat pana la penat secat, lobii fiind orientati spre baza. Toata planta prezinta latex alb. In varful tulpinii se afla un singur calatidiu de 3,5-4,5cm diametru si involucru de 15-22mm lungime, cu hipsofile liniare, cele externe patente sau, la fructificare recurbate. Florile sunt hermafrodite, cu corola ligulata, galbena. Infloreste din aprilie pana in iunie. Fructul este o achena bruna, fin brazdata. Prezinta papus alb (caliciu persistent). O planta formeaza numeroase seminte raspandite cu ajutorul vantului.

Creste pe pajisti uscate sau umede, in locuri ruderale, lucerniere batrane, pasuni, gradini de legume. Are calitati medicinale.

Cichorium intybus- cicoare. Este o buruiana perena, are radacina verticala si groasa. Tulpina este erecta, inalta de 30-100cm, ramificata, sulcata, glabra sau aspru-paroasa. Frunzele formeaza o rozeta bazala, sunt oblanceolate, penat fidate pana la partite, petiolate, runcinate. Frunzele tulpinatele superioare sunt mult mai mici, lanceolate, sesile. Atodiile au 3-4cm diametru si contin numai flori hermafrodite, cu corola ligulata, albastra. Inflorirea are loc in perioada iulie-septembrie. Fructele sunt achene cilindric-invers conice cu 2-5 muchii longitudinale, au 2-3mm lungime si 1,5mm latime, cu papus sub forma de scvame scurte, ca niste dintisori la varful achenei.

Este comuna in toata tara, din zona de stepa pana la munte. Imburuieneaza in special lucernierele, pajistile si izlazurile, precum si locurile necultivate.

Rumex obtusifolius - stevie, macrisul calului. Are radacina pivotanta, puternica si cu muguri in regiunea coletului. Tulpina este erecta, cu inaltimea de peste 1m. Frunzele bazale sunt lung petiolate, cu limb ovat-lanceolat, rotunjit la varf si cu baza cordata, cu lungimea de peste 10cm si marginile sinuat-crenate, frunzele mijlocii scurt petiolate, lanceolate, glabre, cu margini intregi, putin incretite. Prezinta spice formate din verticile distantate, cu flori filiforme pedicelate, verzi-albicioase. Infloreste din luna iunie pana in septembrie. Fructrul este achena trimuchiata, de 2-2,1mm lungime si 1,2-1,5mm latime, de culoare verde-rosiatica, inchisa intre lacicniile interne ale perigonului. O planta poate forma peste 4000 fructe.

Este raspandita de la campie pana la munte, ruderala si segetala (lucerniere, pajisti, fanete, plantatii pomicole si viticole). O specie asemanatoare este Rumex crispus L.(dragavei).

c) Buruieni cu inmultire preponderenta vegetativa si mai putin prin seminte

Buruieni taratoare (cu stoloni) : Rubus caesius (rug de camp), Potentila reptans (cinci degete), Ranunculus repens (floare de lac), Aiuga reptans (vinerita).

Rubus caesius - rug sau mur de miriste. Este o buruiana semilemnoasa cu sistem radicular dezvoltat, care patrunde in sol pana la 210cm adancime. Radacinile poarta muguri adventivi din care iau nastere noi tulpini (drajoni). Tulpina este taratoare, procumbenta, acoperita de ghimpi inegali, ascutiti si cu peri gladulari. Tulpinile sunt prevazute cu muguri radiculari din care iau nastere noi tulpini. Frunzele sunt stipelate, alterne, trifoliate, cu foliole inegal separate, tomentoase pe fata inferioara si paroase pe fata superioara. Florile sunt albe-roz, grupate in inflorescente corimboase. Fructul este o polidrupa neagra-albastruie, mica, brumata, comestibila. In al treilea an de viata formeaza lastari floriferi. Toamna, lastarii taratori se inradacineaza la capat, formand in anul urmator noi plante. Raspandirea se face cu ajutorul pasarilor (mananca fructele si transporta la distanta semintele).

Se intalneste in toata tara, preferand solurile fertile, lacovistile, luncile si rar, podzolurile. Infesteaza cerealele paioase, culturile prasitoare si livezile de pomi fructiferi

Ranunculus repens - piciorul cocosului, floare de lac. Se imnulteste prin seminte, dar si prin mugurii de pe stoloni. Are stoloni verticali foarte lungi. Tulpina erecta, ramificata, de 20-30cm inaltime, glabra ori pubescenta. Frunzele bazale sunt petiolate, obovate pana la oblong-lanceolate si dintate la varf, cele tulpinale palmat-sectate, iar cele tulpinale superioare, trisectate, cu laciniile aproape intregi. Florile sunt numeroase, galbene, stralucitoare, lung pedunculate. Fructele sunt nucule turtite lateral.

Creste in zone umede pe pasuni, pajisti si locuri ruderale. Este toxica si este evitata de animale.

Buruieni cu bulbi: Gagea arvensis (ciapa ciorii), Allium rodundum (usturoi salbatic), Colchicum autumnale (brandusa de toamna) etc.

Colchicum autumnale - brandusa de toamna. Planta perena, geofita cu bulbotuberculi. In cursul toamnei, la suprafata solului, planta formeaza flori cu invelisul floral simplu, alcatuit din 6 foliole roze-liliachii, unite in partea inferioara intr-un tub lung, albicioas. In primavara urmatoare, apar 3-4 frunze verzi ce inconjoara fructele, care sunt capsule cu 80-90 seminte mici (3,4/2,5mm), ovale, sferice, brune, fin punctate.

Frecventa din subetajul stejarului pana in cel al molidului, prin pajisti, poieni, livezi, in toate regiunile tarii (cu exceptia Dobrogei), pe soluri slab-moderat acide, profunde.

Se intalneste pe pajisti si mai putin in culturi, infestand atat masa verde cat si fanul. Intreaga planta contine alcaloidul colchicina care, in proportie de 0,25 mg pentru 1 kg greutate vie, poate provoca moartea animalelor.

Buruieni cu tuberculi: Helianthus tuberosus (topinambur), Lathyrus tuberosus (sangele voinicului) etc.

Lathyrus tuberosus - sangele voinicului. Planta perena, cu axa hipocotila si partea superioara a radacinii tuberizata. Prezinta un rizom filiform, ramificat, cu tuberculi ovoizi comestibili. Acesti tuberculi sunt complet dezvoltati abia dupa 3-4 ani (de marimea unei alune). Tulpina este aeriana, subtire, unchiata, dar nearipata, agatatoare, lunga de 50-100cm. Se continua in sol cu rizom subtire care merge pana la tubercul. Frunzele sutn penat-compuse, au o singrura pereche de foliole eliptice sau obovate de 3-4cm lungime si 7-10mm latime. Rahisul se termina in carcel ramificat. Stipelele sunt semisagitate. Florile au culoare rosu-carmin, grupate cate 3-6 in raceme laxe, axilare, placut mirositoare. Inflorirea are loc din iunie pana in august. Fructul este o pastaie lanceolata, glabra, comprimanta, de 2-4cm lungime si 4-7mm latime, cu 3-6 seminte. Semintele sunt globulos-ovoidale, au 3,5-5mm diametru, tegumentul brun deschis pana la brun-verzui, cu mici verucozitati. Hilul este eliptic, de 2mm, cu o dunga alburie pe mijloc si ocupa 1/5-1/10 din circumferinta. O planta produce 150-400 seminte.

Imburuieneaza, in special, culturile de cereale de toamna pe care le concureza pentru factorii de vegetatie, dar le si culca (se agata cu carceii de tulpini), ingreunand foarte mult recoltarea. In timpul recoltarii, plantele sunt inca verzi. Semintele acestei specii depreciaza calitatea fainii.

Buruieni cu lastari din radacina (drajoni): Cirsium arvense (palamida), Sonchus arvensis (susai), Convolvulus arvensis (volbura), Cardaria draba (urda vacii), Euhporbia cyparissias (laptele cucului).

Cirsium arvense - palamida. Are un sistem radicular foarte dezvoltat, puternic si ramificat, dispus in etaje, care patrunde la 4-6m adancime. Are o radacina principala din care pornesc orizontal drajoni, care poarta muguri din care vor iesi noi plante. Majoritatea radacinilor se gasesc in zona 50-80cm adancime. Tulpina este viguroasa, inalta de 50-150cm, cu frunze alungite eliptice, lanceolate, sesile, cu marginea spinoasa, glabre sau uneori, dens alburiu paroase pe fata inferioara. Varful tulpinii este ramificat si poarta inflorescente (antodii), cilindiric-globuloase, numeroase, grupate corimbiform. Planta prezinta flori hermafrodite si unisexuate pe aceeasi tulpina sau pe tulpini diferite, specia fiind poligam dioica. Toate florile au corola tubuloasa, rosie. Infloriera are loc din luna iunie pana in august. Fructele sunt achene cilindrice turtite, de 2,5-3,5mm lungime, de culoare maronie, cu papus alb murdar, alcatuit din fire ramificate. O planta produce 800-40000 de achene. Achenele germineaza bine la temperaturi de 20-28⁰C, in special in stratul de sol de 1-3cm si isi pasteaza capacitatea de germinatie 6-7 ani.

Cresterea organelor vegetative este deosebit de rapida. In primele saptamani, palamida formeaza o radacina pivotanta care se ingroasa si emite radacini laterale orizontale, unele mai groase purtatoare de muguri. Din acesti muguri radiculari se vor forma drajoni care emit in sol numerose radacini adventive absorbante, iar la suprafata solului o tulpina aeriana. Partea aeriana a plantelor moare in fiecare an.

Este un concurent de temut pentru substantele hranitoare necesare culturilor agricole. O singura planta, intr-un sezon agricol (un an ), dezvolta o vatra cu un diametru de 7m, astfel ca in jur nu se mai dezvolta nimic.

Se dezvolta in culturile de cereale paiose, in "vetre", in jurul carora plantele raman mici sau dispar, in culturile de prasitoare, plante legumicole, vii si pomi fructiferi. Datorita sistemului radicular profund, este rezistenta la seceta.

Sonchus arvensis - susai. Planta are sistem radicular puternic dezvoltat si ramificat, patrunde pana la 1m adancime si are muguri radiculari pe ramificatii. Tulpina este dreapta, de 50-150cm, glabra sau glandulos paroasa pe pedunculii antodiileor si involucru. Frunzele sunt sesile (exceptie cele inferioare) glabre, cu limb lanceolat-eliptic, penat divizat si baza cordat-amplexicaula si cu marginea spinulos dintata. Antodiile sunt cilindric-globuloase, de circa 15mm lungime, cu flori hermafrodite, galbene, cu corola ligulata, fara bractee. Infloreste in iunie-august. Fructul este o achena bruna, de 2,5-3,2mm lungime, care prezinta papus alb, de 3 ori mai lung decat achena. O planta produce 5000-30000 achene.

Susaiul este intalnit in zonele subumede si umede, pe soluri fertile, in special pe cernoziomurile din zona Transilvaniei. Uneori, este foarte periculoasa, se inmultelte foarte mult si se combate greu.

Convolvulus arvensis.- volbura. I se mai spune popular rochita randunicii. Planta perena cu un sistem radicular puternic dezvoltat, format dintr-o radacina principala cu ramificatii laterale, toate avand muguri radiculari, care vor da nastere la drajoni. Tulpina este volubila in sensul acelor de ceasornic, iar in lipsa unui suport, este taratoare. Frunzele sunt petiolate, hastate sau sagitate. Florile au petalele albe cu dungi rosietice si formeaza o palnie , fiind grupate cate una la subsuoara fruzeleor. Inflroreste din mai pana in septembrie. Fructul este o capsula ovoid-sferica, cu cate doua seminte in fiecare loja. Semintele sunt piriforme, cu tegumet tare, lingnificat, de culoare cenusiu-inchisa pana la bruna-negricioasa si este prevazut cu mici verucozitati albicioase. O planta formeanza intre 300-500 seminte. Germinarea semintelor are loc esalonat primavara, incepand de la temperatura de 2⁰C in sol, de la adancimea maxima de 8-10cm. Cu toate acestea, volbura se inmulteste mai ales prin drajoni. Drajonarea este mai puternica pe solurile umede si mai slaba pe cele uscate, fiind stimulata intotdeauna prin taierea radacinilor apraope de suprafata solului.

Planta are un consum mare de subtante nutritive si apa. Este o buruiana periculosa, problema, care creeaza mari pagube in culturile de cereale paiose, prasitoare, lucerniere, plante legumicole, pomi si vii, pe taote tipurile de sol.

Este rezistenta la seceta, dar putin rezistenta la temperaturi scazute.

Cardaria draba - urda vacii Radacina este groasa, adanca, lemnoasa, uneori oblica cu ramificatii la varf si este acoperita cu perisori. Tulpina este erecta, simpla sau ramificata, inalta de 20-50 cm, scurta, paroasa, dens foliata. Frunzele sunt eliptic lanceolate, ingustate spre baza si cordat-sagitate, dintate pe margini. Toata planta are culoare cenusiu-verzuie datorita perilor scurti si densi. Florile sunt albe, placut mirositoare, grupate intr-o inflorescenta corimbiforma cu raceme. Inflorirea are loc in mai-iunie. Fructul este o silicula indehiscenta cordiforma, cu cate doua seminte. Semintele sunt ovate, de culoare galbena-bruna, cu verucozitati fine. O planta formeaza intre 1000-4800 seminte. Imburuieneaza cerealele de toamna, lucernierele, cultura de in si terenurile ruderale.

Buruieni cu rizomi: Aristolochia clematitis (marul lupului), Sambucus ebulus (boz), Urtica dioica (urzica), Equisetum arvense (coada calului), Elymus repens (pir tarator), Cynodon dactylon (pir gros), Sorghum halepense (costrei) .

Equisetum arvense - coada calului , parul porcului Planta perena cu rizom subsire, brun-negricios, ramificat, care ajunge pana la 1,5m adancime. Uneori, are tuberculi rotunzi, bogati in amidon, care servesc la dezvoltarea tulpinilor aeriene. Tulpinile aeriene sunt de doua feluri: tulpini fertile, care apar primavara timpuriu, sporifere, brune, si tulpini sterile, verzi asimilatore, care apar mai tarziu. Tulpinile fertile au 15-30cm inaltime si poarta terminal un spic de 2-4cm lungime, format din sporofile peltate care au pe fata inferioara 5-12 sporangi saciformi cu spori. Aceste tulpini pier dupa raspandirea sporilor. O farmatiune sporifica contine peste 100000 spori, insa foarte putini din acestia pot germina in terenurile cultivate. Tulpinile sterile sunt mai inalte, au 30-60cm inaltime, sunt ramificate, cu ramuri in verticile. Frunzele sunt mici, scvamiforme, dispuse in verticile si concrescute in teci comune, ca un manson terminat cu dinti. Tulpinile secundare apar si se dezvolta la jumatatea primaverii. Inmultirea se face pe cale vegetativa prin rizomi si prin spori, a caror maturare si raspandire are loc in perioada martie-mai.

Aceasta specie prefera soluri aluviale, brune-acide si umede. Infestaza culturile de cerale paioase, legumicole, pajisti, locuri ruderale. Poate deveni o calamitate. Se combate foarte greu prin rotatia culturilor, araruri adanci, drenajul solului. Este toxica si daca ajunge in furaje, provoaca paralizia organelor respiratorii.

Aristolochia clematitis - marul lupului. Are in pamant un rizom galben-brun, situat la 6-15cm adancime. Tulpina aeriana este dreapta, de 30-50-(100)cm, cu frunze alterne, triunghiular-ovate, cu baza cordat-reniforma. Florile grupate cate 2-8 la baza frunzelor, sunt globuloase la baza, tubuloase la mijloc si rasfirate la varf, de culoare galben-pal. Infloreste din mai pana in iulie. Fructul este o pseudocapsula piriforma, multisperma. Semintele sunt triunghiulare-turtite, de 6-12mm, castanii-brune, cu un strat extern spongios. O planta produce 200-600 seminte, care germineza in sol de obicei primavara, de la 0,5-3cm adancime. Se inmulteste si vegetativ, prin fragmentarea rizomilor.

Infesteaza, in special, culturile prasitoare, dar si cerealele paioase, trifolienele, viile si livezile de pomi, precum si locurile ruderale. Este toxica pentru animale. Daca este consumata provoaca inflamarea rinichilor si a intestinelor acestora. Toata planta are un miros neplacut.

Elymus repens - pir taritor. Planta are in sol rizomi taratori foarte ramificati, dispusi in orizontul superior de 2-12cm, cu radacini fasciculate ce patrund pana la adancimea de 80-100cm. Tulpina aeriana este erecta, verde, verde-albastruie sau verde-cenusiu, de obicei glabra, cu inaltimea de 30-120cm. Frunzele inferioare au tecile si partea superioara a limbului paroase, cele superioare sunt glabre. Ligula este scurta, sub 1mm, membranoasa. Limbul frunzeleor are latimea de 3-10mm, este plan sau rasucit si prezinta la baza urechiuse inguste si lungi, ce inconjoara tulpina, mai ales la frunzele superioare. Marginile tecilor sunt glabre. Inflorescenta este un spic compus, cu spiculete ovat-lanceolate, dispuse cu partea comprimata spre rahis. Glumele sunt lanceolate, comprimate, lungi de 8-11mm, cu 5-7 nervuri, treptat ingustate intr-un varf ascutit sau o arista de 3-5mm. Paleea inferioara are 9-13mm, acuta sau scurt aristata; cea superioara este asemanatoare dar mai scurta, paroasa pe nervurile marginale. Inflorirea are loc in perioada iunie-august. Cariopsa lanceolata, ventral-turtita, cu hilul paros, de 7-10mm, este concrescuta cu paleea superioara si prezinta la baza un peduncul cilindric maciucat. Intr-un spic se formeaza 50-150 cariopse. O tufa de pir formaza peste 1200 seminte care germineaza in sol la o adancime de pana la 7cm. Longevitatea semintelor de pir este foarte mare, putand depasi 50 ani. Plantele rasarite din samanta in primul an nu fructifica, ci in anul al doilea. Dupa 4-5 saptamani de la rasarire, plantele incep sa infrateasca, iar dupa alte 4-5 saptamani incep sa formeze primii rizomi.

Se inmulteste prin seminte, dar si prin mugurii de pe rizomi. Mugurii se gasesc la nodurile rizomilor, in sol, mai adanc sau mai la suprafata, in functie de starea de afanare a solului. Este o buruiana extrem de lacoma, creste si se dezvolta cu mare repeziciune, inabusind culturile. Rizomii sunt rezistenti la ger, dar mor daca sunt expusi la uscaciune, viabilitatea lor fiind de maximum 10-15 luni. In functie de gradul de imburuienare, se pot gasi in sol de la cateva zeci de kg pana la peste 3000 kg rizomi/ha substanta uscata, uneori si mai mult. Acesti rizomi pot avea peste 200 milioane muguri/ha din care pot aparea noi lastari, deci noi plante.

Pirul tarator prefera solurile usoare, afanate si mai umede. Pe solurile grele, rizomii sunt scurti. Se imnulteste foarte repede in culturile de camp, cartof, vii, livezi, lucerniere. Cand au conditii optime, se inmultesc foarte puternic si formeaza o tesatura deasa si continua, ca o pasla de rizormi, luand complet apa si harana plantelor cultivate, iar recolta este compromisa. Lucrarile unilaterale de arat sau alte lucrari ale solului care contribuie la fragmentarea rizomilor, in loc sa-i starpeasca, duc la raspandirea acestora.

Este o planta gazda pentru numerosi agenti patogeni si daunatori. Specia paoate fi utilizata pentru consolidarea taluzurilor si a versantilor erodati. Biomasa reprezinta un furaj de calitate medie. Rizomii se utilizeaza in medicina pentru insusirile lor diuretice.

Cynodon dactylon - pir gros, iarba cainelui. Prezinta in sol o retea de rizomi ramificati, dispusi la o adancime de 18-22cm in solurile afanate si de numai 5-10 cm pe solurile grele. Tulpinile erecte, de 10-35cm inaltime, sunt de obicei florifere. Frunzele lungi de 2-15cm si late de 2-4mm, verzi-albastrui, au limbul scurt paros sau uneori spre baza cu peri lungi si rari, fara urechiuse. Ligula foarte scurta si lung ciliata poate fi complet inlocuita de peri lungi. Inflorescenta este formata din 3-8 spice liniare, lungi de 2-7cm, cu rahis triunghiular, dispuse digitat la varful tulpinii. Spiculetele lungi de 2mm, sesile, biflore sau uniflore sunt asezate pe 2 randuri apropiate , de aceeasi parte a rahisului. Inflorirea are loc in perioada iunie-septembrie. Cariopsa este ovat-lanceolata, de 1,5-2mm lungime, bruna, inchisa in paleele tari. Se inmulteste cu repeziciune prin mugurii de la nodurile rizomilor, dar si prin seminte. O planta produce 500-2200 cariopse.

Pirul gros este raspandit in toata tara, dar mai ales in regiunile secetoase de stepa si silvostepa. In zonele de deal si subcarpatice prefera expozitiile sudice, insorite, mai calde si mai uscate. Suporta nu numai seceta, ci si alcalinitate si salinitate moderata in sol.

Poduce pagube mari in pajisti, luceriere, culturi de pepeni, cartof si prorumb, in viile de rod, in plantatiile de pomi si vie, in culturile legumicole.

Sorghum halepense - costrei. Planta matura are in sol un sistem ramificat de rizomi grosi, unii paraleli cu suprafata solului, iar altii orientati in jos, ajungand pana la 20-25-50cm adancime. Tulpina aeriana are 1-2-3m inaltime, este viguroasa, cu numerose frunze. Acestea sunt liniar-lanceolate, de 1,3-3,6cm latime si 30-65cm lungime, cu nervura mediana alba si cu ligula paroasa. Inflorescenta este un racem cu panicule spiciforme, de 20-50 cm lungime, cu ramificatii orientate in sus. Spiculetele sunt mari, de 4-5cm, grupate cate 3 (2), dintre care cel mijlociu este sesil si are o floare bisexuata, iar cele laterale sunt pedunculate, cu pedunculii maciucati, si contin o floare barbateasca. Paleea inferioara a florii bisexuate este, de regula, aristata. Infloreste in iunie-iulie. Cariopsa este invelita in palee si glume. O planta produce 1200-6000 cariopse. Se inmulteste puternic pe cale vegetativa (prin mugurii de pe rizomi), dar si prin seminte. Semintele incep sa germineze la temperaturi mai mari de 14⁰C , chiar de la adancimi mai mari de 15-20cm. Lumina influenteaza pozitiv germinarea semintelor aflate in straturile superficiale de 0-5cm. Procesul de germinare se petrece pe tot parcursul verii. Dupa germinare, cand se dezvolta a doua frunza, apar radacinile adventive, iar in faza aparitiei frunzei a patra si a cincea, apar si se dezvolta primii rizomi, numiti "rizomi primari". Dupa circa doua luni de la rasarire, apar rizomii secundari, faza in care planta este formata din 7-12 frati. Din mugurii de pe rizomi pot aparea noi plante. In timpul infloritului se formeaza rizomii de iernare (rizomii de rezerva) situati in straturile adanci ale solului. Rizomii de iernare (de rezerva) formeaza ramificatii care se ridica la suprafata solului in primavara anului urmator, fomand noi tulpini. In acesti rizomi se acumuleaza cantitati mari de substante nutritive de rezerva si sunt supranumiti "rizomi mama". Daca prin lucrari agrotehnice (arat, cizel) , rizomii primari sau secundari sunt distrusi, acesti rizomi-mama vor rezista, datorita adancimii mari la care se gasesc in sol, din care se vor dezvolta noi platne. Dupa epuizarea substantelor de rezerva, acesti rizomi mor.

Este raspandita in zonele din sudul si vestul tarii, in lunca indiguita a Dunarii, in Banat, in Oltenia, in Muntenia, in Dobrogea si chiar Moldova. Creste in culturile prasitoare, legumicole, pe marginea canalelor de irigatie si a drumurilor. In culturile de cereale de toamna aceasta buruiana se dezvolta doar daca, datorita unor greseli agrotehnice, lanul este rar sau exista goluri.

Daca este consumat in stare proaspata, este toxic pentru animale. De aceea, se recomanda in hrana animalelor dupa ce a stat 1-2 zile la uscat. Plantele de costrei sunt purtatoare de agenti patogeni comuni culturilor de porumb si cartof.

Este considerata una din cele mai pagubitoare, periculoase si greu de combatut buruieni din tara nostra. Este termofila si heliofila.