CARACTERIZAREA SORTIMENTULUI COMERCIAL DE TESATURI

CARACTERIZAREA SORTIMENTULUI COMERCIAL DE TESATURI

Clasificarea tesaturilor

Datorita faptului ca in comert tesaturile se grupeaza in special dupa destinatie,ele se vor caracteriza dupa acest criteriu,indicandu-se si aspecte legate de compozitia fibroasa si de finisare.

Tesaturi de bumbac si tip bumbac

Dupa compozitia fibroasa,se impart in :tesaturi din bumbac 100%,din bumbac in amestec cu celofibra,din bumbac in amestec cu fibre poliesterice sau alte fibre sintetice,din celofibra 100%.

Dupa destinatie,tesaturile din bumbac si tip bumbac se clasifica astfel :

Tesaturi pentru lenjerie de copr si de pat.Se obtin din fire fine si medii,au legatura panza,mai rar legaturi jacard sau alte legaturi.Finisarea se face prin albire sau vopsire in culori pastelate rezistente la spalat.Imprimarea se foloseste ai putin,de exemplu,la terocel.Se produc in latimi foarte variate intre 70 si 240 cm,in functie de destinatia lor.Dintre cele mai uzuale tesaturi din aceasta grupa,sunt urmatoarele :

- Panza albita.Se obtine din fire de bumbac,din bumbac in amestec cu celofibra sau din celofibra in amestec cu poliester.Are legatura panza,se finiseaza prin albire,termofixare,apretare,calandrare.

- Sifonul.Se produce din fire de bumbac si tip bumbac,are legatura panza,se finiseaza prin albire,apretare.

- Olandina.Se fabrica din bumbac sau din bumbac in amestec cu celofibra.Are legatura panza,se finiseaza prin albire sau vopsire in culori pastel.

- Damanscul.Este o tesatura din bumbac sau din bumbac in amestec cu fire chimice,In contextura are modele mari,variate rezultate din tipul de legatura folosit la obtinere.Se finiseaza prin albire,mercerizare,vopsire.Damascul se intrebuinteaza si pentru fete de masa.

- Gradelul.Se obtine din amestec de fire din bumbac si tip bumbac,are armura diagonal sau combinata.Se finiseaza prin albire,mercerizare,vopsire,imprimare.Se intrebuinteaza pentru lenjerie de corp.

- Terocelul.Tesatura fabricata din amestec de poliester si celofibra,legatura panza,finisata prin albire,vopsire sau imprimare.Se intrebuinteaza la confectioanarea lenjeriei de pat dar se comercealizeaza si pentru rochii de vara,fuste.

Lucratorul comercial trebuie sa stie sa ofere metrajul si latimea corespunzatoare dorintelor cumparatorului,astfel incat sa n se piarda mult material la croire.

Tesaturi pentru camasi,bluze,pijamale.Se obtin din compozitii fibroase,foarte variate,in armuri diverse.In aceasta grupa se includ tesaturile intrebuintate atat pentru

5

rochiile de vara cat si pentru cele de iarna,in functie de tipul de fir folosit,de grosimea lui,de modul de finisare aplicat.

Din aceasta grupa fac parte :tercotul,finetul,poplinul pentru pijamale,terocelul,sub diferite denumiri comerciale.

- Tercotul.Se obtine din fire de bumbac si tip bumbac,are contextura panza,diagonal sau derivata,se finiseaza prin albire,mercerizare,vopsire si imprimare.

- Finetul.Este o tesatura din bumbac sau din bumbac in amestec cu fire chimice,armura panza sau combinata,scamosat pe una sau pe ambele fete capata un tuseu mai moale pentru a fi mai calduros.Se intrebuinteaza in special pentru camasi de noapte,lenjerie pentru articole de nou nascuti.

- Terocelul.Se obtine din amestec de PES si celo,in general legatura panza,dar poate avea si alte contexturi.Se comercializeaza sub diferite denumiri :Balota,Tina,Marius.

Tesaturi pentru rochii.Se produc din compozitii fibroase,variate,in armuri diferite,se finiseaza prin vopsire sau imprimare,modele diferite in functie de moda.

Tesaturile pentru rochii de vara poarta diferite denumiri comerciale.Tesaturile pentru rochii de iarna mentin insa unele denumiri uzuale,astfel ca :barchetul,diftina si catifeaua.

- Barchetul.Este o tesatura din bumbac si tip bumbac,legatura diagonal,finisata prin vopsire,imprimare,scamosare pe dos,apretare.Se intrebuinteaza pentru camasi,bulze si capoate.

- Diftina.Se obtine tot din fire de bumbac si tip bumbac,se finiseaza prin vopsire,imprimare si se scamoseaza pe fata.Are aceleasi intrebuintari ca si barchetul.

Tesaturi pentru costume si imbracaminte exterioara.Se obtin din fire cardate,mai putin din fire pieptanate.Au legatura diagonala,panza,si uneori speciala.Din aceasta grupa fac parte :tercotul si moltonul

- Tercotul.Se obtine din 33% bumbac si 67% PE.Are armura,panza,rips,diagonal sau combinat.Se caracteizeaza si printr-o desime mai mare a firelor decat cea pe care o are tercotul intrebuintat pentru rochii.Se comercializeaza sub diferite dimentiuni.

Fanteziile de moda.Sunt tesaturi cu desena de legatura variate,impuse de cerintele modei,deci au un caracter temporar.Se comercilaizeaza ca tercoturi,terocel dar cu diferite denumiri.

Tesaturi care se desfac cu bucata.Au o compozitie fibroasa foarte variata,destinatii diferite.Datorita destinatiei,majoritatea se caracterizeaza si printr-o higroscopicitate sporita,ca de exemplu :prosoape,servete,halate,fete de masa,batiste.Tot in aceasta grupa se includ pledurile,basmalele,baticurile.

Tesaturi pentru stofede mobila,dos de saltele si decoratiuni.

Se obtin din fire medii si groase,in legatura pana,panama,rips,diagonal sau jacard,uneori cu efecte de fire.

Tesaturile pentru furnituri de croitorie.Se folosesc pentru captusirea imbracamintei exterioare,pentru interiorul buzunarelor,pentru intarirea pieptilor la costumele barbatesti,la taioare.

Canafasul.Este o tesatura rara din bumbac sau din amestec cu fire tip

6

bumbac,legatura panza,finisata prin albire,apretare.Se intrebuinteaza ca intaritura la pieptii confectiilor groase.

Moleschinul.

Se obtine din fire de bumbac,are greutate mare pe unitatea de suprafata,este rezistent,cu legatura satin pe o parte iar pe cealalta cu legatura incrucisata.Se vopseste uni si se foloseste la captusitul buzunarelor sau la confectionarea unor haine de lucru.

Tesaturile din bumbac si tip bumbac se produc in mai multe intreprinderi din tara noastra,dintre care cele mai cunoscute sunt la Giurgiu,Bucuresti,Slatina,Arad.Timisoara,Medias.

b. Tesaturi din in,canepa si tip in-canepa

In functie de finetea firelor intrebuintate la obtinerea lor,aceste tesaturi se impart in:

Tesaturi din fire subtiri.Dupa destinatie,acestea se grupeaza in:

- tesaturi pentru lenjerie,care au urzeala din fire de bumbac sau tip bumbac,iar batatura din fire de in,Se finiseaza prin albire,imprimare,nesifonabilizare,sanforizare.

- tesaturi pentru imbracaminte.Se obtin din fire de in in amestec cu bumbac sau polyester.Au legatura panza,uneori efecte de legatura.Se finiseaza prin albire,vopsire,imprimare.Deoarece inul este o fibra cu buna conductibilitate termica,tesaturile din in se intrebuinteaza pentru inmbracaminte de vara.

- tesaturi pentru uz casnic.Sunt foarte variate prin destinatia lor si cu prind tesaturi pentru prosoape,servete,stergare,fete demasa.Au armuri variate si se finiseaza prin vopsire in fir,imprimare,apretare.Se comercializeaza la bucata sau in metraj.

- tesaturi pentru tapiterie si decorative.Au armura panza,rips sau jacard,se finiseaza prin vposire sau imprimare cu desene mari.Sunt mult apreciate datorita proprietatilor lor,aspectului si posibilitatilor de utilizare.

Tesaturi din fire groase.Aceasta grupa cuprinde tesaturi pentru saci,ambalaje,prelate,precum si unele articole decorative,covoare,carpete din iuta.

c. Tesaturi din lana si tip lana

- Din punct de vedere al continutului fibros,tesaturile din lana si tip lana pot fi :tesaturi din lana 100%,tesaturi din lana in amestec cu fibre chimice,tesaturi tip lana din fire chimice 100%.

- Dupa sortul de lana folosit:tesaturi din lana pieptanata,din lana cardata si din fire combinate

- tesaturile din lana pieptanata au suprafata neteda,desenul legaturii,vizibil,masa mica pe metrul patrat,sarcina de rupere mare,capacitate de a se curate usor,nesifonabilitate,durabilitate la purtare.

- tesaturile din lana cardata au aspect paros,desenul legaturii neclar,masa si grosime mare.Tesaturile piuate nu au armura vizibila,au o mare capacitate de acumulare a prafului,o durata de purtare mai mica,sunt insa foarte calduroase.

In prezent se folosesc mult amestecuri de fibre de lana pieptanata sau cardata su fire chimice din polimeri sintetici.Aceste fire chimice confera tesaturilor caracteristici fizico-mecanice superioare precum si insusiri elastice deosebite.

7

Dupa destinatie,tesaturile din lana si tip lana cuprind :

Tesaturi pentru rochii.Se obtin din fire subtiri din lana 100% sau in amestec cu fire sintetice.

Tesaturi pentru costume.Se fabrica din fire din lana pieptanate sau din compozitii fibroase rezultate din amestec de fire de lana cu fire sintetice.

Tesaturi pentru paltoane si pardesie barbate.Sunt tesaturi groase,cu masa specifica mare,iar finisarea se face prin vopsire,piuare.

Tesaturile pentru paltoane si pardesie femei.Se obtin din fire de diferite categorii de lana pura sau lana in amestec cu fibre chimice.Se finiseaza tot prin vopsire in bucata sau in fir,iar uneori prin piuare.

Tesaturile tip loden si postav se obtin din fire de lana cardate,se finiseaza prin piuare,ceea ce le confera un aspect paros.

Paturile si pledurile sunt produse textile groase si calduroase datorita materialelor prime si procedeelor de finisare folosite.Ca materii prime se intrebuinteaza fire de lana cardata,deseuri de lana,MRR,fire de vigonie,celofibra,melana,fire de PES.

Covoarele sunt produse cu grosime mare,desene colorate,care se folosesc in locuinte cu scop decorativ si pentru izolare termica.Dupa aspectul suprafetei,covoarele pot fi netede,plusate sau buclate.

Covoarele se produc mecanic si manual,primele detinand ponderea cea mai mare.

Covoarele mecanice plusate se comercializeaza in urmatoarele sortimente mai cunoscute :

covoarele tip 'Tournay'.Sunt cu smocuri taiate,au fire de urzeala din in si canepa diferit colorate ;

covoarele tip 'Axminster'.Se realizeaza prin folosirea unui fir de batatura special numit jenilie,care formeaza smocuri ;

covoarele tip 'Durchbinder'.Au smocuri dublu legate,ceea ce le confera o mare rezistenta la smulgere.Desenul este vizibil si pe dos ;

covoarele 'Tufting' sunt produse cu plusul fixat prin coasere.Pe dos au un strat de latex pentru stabilirea dimensionala.Se folosesc de obicei la mochetarea holurilor.

Covoarele manuale se obtin plusate sau netede.Cele netede se numesc scoarte si se caracterizeaza prin modele variate,specifice anumitor regiuni ale tarii,sau prin motive orientale foarte solicitate in special la export.

Calitatea covoarelor se apreciaza dupa valoarea artistica si dupa caracteristicile fizico mecanice.

Intreprinderile mari producatoare de tesaturi si lana si tip lana in tara noastra sunt la Brasov,Bucuresti,Sibiu,Bacau,Ploiesti,Cisanadie,Constanta.

d. Tesaturi din matase si tip matase

Aceste tesaturi se deosebesc intre ele prin felul materiei prime,prin contextura si finisare.Se obtin din matase naturala sau din fire chimice tip matase.

8

Din punct de vedere al materiei prime,tesaturile din matase si tip matase se grupeaza in urmatoarele categorii :

Tesaturi din matase pura care se caracterizeaza prin aspect frumos,luciu discret,tuseu placut,flexibilitate mare,masa redusa,desime mare,capacitate de drapare si mulare,sifonabilitatea redusa,rezistenta la purtare,conductibilitatea termica mica.

La obtinerea tesaturilor de matase se folosesc diferite tipuri de fire industriale :fire simple sau rasucite,fire muselin din fire grej cu torsiuni foarte variate.

Torsiunea si structura firelor influenteaza mult aspectul si proprietatile tesaturii.Din fire muselin se obtin tesaturi cu tuseu si luciu pronuntat iar din fire crep se obtin tesatui cu aspect creponat si luciu redus.

Tesaturile din fire de vascoza si acetat sunt inferioare celor din matase naturala,avand finete mai redusa,tuseu mai aspru,capacitate de mulare di drapare redusa,se sifoneaza,au rezistenta mai mica.

Tesaturile din fire chimice artificiale se obtin dupa tipul tesaturilor din matase naturala,din fire cu torsiune variata.

Tesaturi din fire sintetice tip matase sunt foarte rezistente,nesifonabile, transparente,au un aspect placut.

Dupa destinatie,tesaturile din matase si tip matase se clasifica astfel:

Tesaturi pentru lenjerie obtinute din matase naturala sau artificiala iar ca legaturi :panza,rips,jacard,atlas,satin in culori deschise.

Tesaturile pentru rochii,bluze si capoate se produc intr-o combinatie variata de fire care determina si caracteristicile fizico-mecanice diferite.Dintre cele mai uzuale tesaturi din aceasta grupa amintim :zenana,crep de China,voal,santung,moar de matase,broderie si lame etc.

Tesaturile pentru imbracaminte exterioara.Sunt netede,compacte si se obtin mai ales din fire chimice.Se intrebuinteaza pentru fulgarine,bluze de vant etc. si sunt uni sau imprimate.

Tesaturile pentru articole de galanterie se produc in sortimente mai restranse,in contextura panza,crep,jacard,se finiseza prin vopsire sau imprimare.Se comercializeaza la metraj sau la bucata.

Tesaturile decorative de uz caznic includ tesaturile pentru fete de plapuma, pentru perdele cu si fara bordura,pentru mobila,hus,draperii.

Tesaturi pentru furnituri de croitorie.Se obtin din fire tip matase,vopsite.Se comercializeaza urmatoarele tipuri : atlaz,satin,serj,tafa,captuseli,pentru maneci etc.

In tara noastra exista numeroase intreprinderi producatoare de teuturi tip matase,cum ar fi cele din Bucuresti,Iasi,Cisnadie.

9

Verificarea calitatii tesaturilor

Verificarea calitatii tesaturilor se face in magazine de produse a intreprinderii producatoare,in depozitul de transit sau direct in depozitul intreprinderii cu ridicata.Deasemenea se mai executa in depozitul intreprinderii sau al organizatiei comerciale cu amanuntul.

Receptia tesaturilor trebuie sa aiba loc in camere spatioase,laminate corespunzator,inzestrate cu utilaj necesar si cu aparate de control.

Verificarea calitatii tesaturlor se face pe loturi.fiin necesare ca documente:STAS,STR,STI,buletine de analiza,certificate se calitate,cataloage,mostre omologate,anexe la contractile economice etc.La verificare restul tesaturilor,dar nu mai putin de 5 bucati.Daca in lot sunt mai multe pozitii coloristice,trebuie luate din toate pozitiile coloristice.Marimea unui lot este de 3000-30000 m in functie de tipul tesaturilor.

Verificarile care se fac la fiecare lot de marfa sunt:

a. Verificarea marcarii si ambalarii care se executa la toate bucatile din mostra. Lotul se admite daca pentru fiecare bucata luata din lot rezultatele obtinute corespund normelor in vigoare.Chiar daca numai la o bucata luata pentru verificare,o singura caracteristica nu corespunde,verificare bucatii este necorespunzatoare,lotul se respinge,putand fi prezentat din nou la receptie dupa resortare.

Verificarea aspectului se face astfel :

pentru tesaturi crude si tesaturi tehnice prin comparare cu mostre de referinta ;

pentru tesaturi finisate prin comparare cu mostra de referinta si cu scara de nuante.

O data cu verificarea aspectului se constata si eventualele defecte ale tesaturilor.

c. Verificarea lungimii tesaturii se face masurandu-se distanta intre semnele de inceput si sfarsit de bucata,sau distanta intre extremitatile bucatii daca n-au semnul de incepul si sfarsit.

Princiupiul metodei consta in masurarea unei bucati de tesatura prin marcarea din 3 in 3 metri plus ultima portiune mai mica de 3 metri si insumarea lor.

Ca aparatura necesara :masa de masurat cu lungimea de 4 m,precum si o rigla metalica de 2 sau 3 m, gradata in m, cm, mm. In buletinul de analiza se va mantiona felul si denumirea tesaturii, lungimea fiecarei bucati de tesatura din proba si data efectuarii determinarii.

d. Latimea tesaturii se determina masurandu-se cu rigla metalica latimea la anumite distante egale in functie de lungimea tesaturii.Prima si ultima masurare se fac la distanta de 1,5 m de capetele bucatii, iar ca rezultat se ia media aritmetica a tuturor masurarilor efectuate.

10

e. Desimea tesaturilor se determina prin destramare,cu ochiul liber sau cu un dispozitiv de masurare ;

- prin destramare se aplica la tesaturile duble,impaslite,jacard,etc. In care firele individuale nu sunt dinstincte .Ca aparatura se folosesc ace pentru destramare, penseta,rigla gradata in mm.Mostrele se vor taia la distanta de 10 cm de marginea tesaturii ;

- cu ochiul liber este metoda care se aplica la tesaturile cu fire groase, delimitandu-se imitial cu rigla gradata cate 100 mm in directia urzelii si a bataturii ;

- cu dispozitivul de marire se determina la toate celelalte tipuri de tesaturi,folosindu-se dupa textila.

La buletinul de analiza se vor trece :felul si denumirea tesaturii,datele pentru inentificarea lotului,metodele de determinare folosite,rezultatele obtinute si data efectuarii determinarii.

Masa tesaturii se determina pe metru patrat si pe metrul liniar putandu-se folosi 3 metode : pe epruvete,pe bucati intregi si pe metru,conform prevederilor STAS ;

pe epruvete consta in masurarea lungimii si latimii tesaturilor,cantarirea epruvetelor.

g. Determinarea rezistentei la rupere si a alungirii la rupere a textilelor tesute si netesute se face cu dinamometrul textil.Rezistenta la rupere se exprima prin forta maxima obtinuta in timpul incercarii la tractiune,atunci cand tesatura este intinsa pana la rupere.Rezultatele rezistentei la rupere se citesc pe scara aparatului si sunt exprimate in kgf/mm,iar alungirea in procente.

Defectele tesaturilor

In urma procesului tehnologic de obtinerea a testurilor pot aparea unele defecte care au ca urmare degradarea aspectului si reducerea valorii caracteristicilor de calitate.

Defectele pot proveni de la materia prima sau din procesul tehnologic.Conform standardelor in vigoare,defectele tesaturilor se clasifica in defecte imprastiae si defecte locale.

a. Defecte imprastiare :impuritati,nopeuri,striatiuni usoare,scamosare,diferente de nuanta la tesaturile vopsite si imprimate,urme de ace pe fondul sau la marginea tesaturii,deplasarea neuniforma a raportului de culoare, diferenta de tuseu sau de aspect,efect de moar.Defectele imprastiate nu se marcheaza.

b. Defectele locale.Dupa marime acestea se clasifica in 2 tipuri :I si II.

Defectele de tipul I au marimea sub limita si nu afecteaza prea mult aspectul comercial al tesaturii si nici valoarea ei de intrbuintare.Frecventa lor este insa limitata la un anumit numar de metri in functie de tipul de tesatura.In cazul in care sunt mai dese se considera defecte localde de tipul II.

11

Defectele locale de tipul II pot fi :lipa unui fir din urzeala,fire duble in urzeala ,noduri, carcei, fire ingrosate, cuiburi , gauri dungi , blende pe toata lungimea tesaturii, fire tensionate neuniform,pete, ingustarea latimii pe portiuni, dungi de la imprimare, cute de calcare,margine rupa, scamosare neuniforma ,defecte de legatura.Defectele de tipul II se marcheaza vizibil la marginea tesaturii cu ata de culoare contrastanta culorii tesaturii.Defectele aflate aproximativ pe aceeasi treapta perpendicular pe lungimea tesaturii se marcheaza o singura data.Numarul maxim de defecte admis este dat de standardele in vigoare si difera in functie de grupa de tesatura, conform prevederilor de sortare din standardele de stat.

Unele defecte ale tesaturilor se pot corecta prin operatiile de finisare din cadrul procesului tehnologic sau in urma controlului final de calitate prin repansare.

Simbolizarea si codificarea tesaturilor

Simbolizarea tesaturilor se face conform nomenclatorului codificat al acestora si pe baza 'Clasificarii unitare a produselor si serviciilor'.

Simbolizarea tesaturilor este formata din mai multe cifre,fiecare avand o anumita seminificatie.
Primele trei cifre ne indica grupa de tesaturi :

604-tesaturi din bumbac si tip bumbac ;

607-tesaturi din in-canepa si tip in-canepa ;

613-tesaturi din lana si tip lana;

615-tesaturi din matase si tip matase;

Dupa codul grupei urmeaza o serie de cifre care semnifica anumite caracteristici ale tesaturii,in functie de grupa din care fac parte,astfel:

la tesaturile din grupa 604 si 607 cifra a patra reprezinta destinatia,cifra a cincea finetea firului,cifra a sasea procentul de fibra naturala,cifra a saptea modul de finisare.Urmeaza apoi un grup de cifre care ne vor indica precis articolul respective;

la tesaturile din lana cifra a treia ne indica destinatia tesaturii.Cifra a patra ne arata sortul de lana si procesul de finisare,cifra a cincea procentul de lana ;

la tesaturile de matase si tip matase in cod este cuprins si felul contexturii ;astfel,cifra a sasea ne arata :1 = legatura panza ;2 = legatura crep sau rips ; 3 = atlaz ; 4= jacard etc.

Exemplu de cod :613152

613 - codul grupei de tesaturi din lana si tip lana ;

1 - stofa pentru rochii ;

5 - fire pieptanate ;

2 - procent de lana 20-29%.

12

Marcarea,ambalarea,depozitarea si transportul tesaturilor

a. Marcarea tesaturilor se face prin stampilare,imprimare si etichetare cu anumite mentiuni obligatorii.

In conditiile actuale de folosire a unor materii prime foarte variate si in amestecuri diferite,etichetarea tesaturilor este deosebit de importanta.

La tesaturile de bumbac si tip bumbac stampilarea se face pe amblele capete ale bucatii,cu stampila triunghiulara a organului de control tehnic(CTC).

Etichetarea tesaturilor de bumbac se face cu eticheta lipita pe tesatura si o alta agatata la margine.Mentiunile pe care le cuprind sunt :denumirea sau emblema intreprinderii producatoare,denumirea tesaturii,compozitia fibroasa,numarul de articol sau din nomenclator,numarul de cod,numarul STAS sau NT,latimea,numarul desenului si al culorii,lungimea totala in metri,pretul si data fabricatiei.
Pe etichete sunt prevazute si conditiile de intretinere ale tesaturilor,folosindu-se simboluri.

La tesaturile din lana si tip lana marcarea se face prin stampilare sau peforare la ambele capete cu initialele intreprinderii producatoare, pe dosul tesaturii cu tus de culoare contrastanta fata de fondul tesaturii si prin etichetare cu mentiunile cunoscute.

La tesaturile din matase si tip matase,marcarea se executa prin imprimare la ambele capete ale bucatii cu denumirea sau emblema intreprinderii producatoare,stampila CTC,numarul bucatii,data fabricatiei,pretul de vanzare pe metru liniar.

b. Ambalarea se face individual in hartie de ambalaj sau folie de material plastic,prinse la ambele capete cu o banderola din material rezistent,panglica,ata.

c. Transportul bucatilor de tesatura se face colectiv in conteinere sau transconteinere curate,uscate,captusite cu hartie cerata si apoi cu tesatura din fibre liberiene,formandu-se balot.

Fiecare lot de vanzare trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calitatii,intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare.

d. Depozitarea se face in magazii curate,aerisite si cu pereti uscati,pe rafturi,pe palete de transport,pe platforme de scanduri sau gratare de lemn,bine uscate si la 15 cm de la podea,la distanta de conducte de apa,aburi sau electicitate,ferite de actiunea directa a radiatiilor solare.