confectioner produse textile

 

Calificarea confectioner produse textile

 

CAPITOLUL I ARGUMENT

CAPITOLUL II PROIECTAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE

1.      Proiectarea produsului etalon

1.1   Creatia si alegerea modelului

1.2   Descrierea tehnica a modelului

2. Obtinerea sabloanelor

2.1Constructia tiparelor clasice

2.2Transformarea tiparelor clasice in modele

2.3Executia sabloanelor

2.4Calculul suprafetei sabloanelor

3.Norma interna

3.1 Alegerea materialelor de baza si auxiliare

3.2 Conditii dimensionale ale produdului finit

4.Determinarea normei de consum

4.1  Formarea combinatiilor

4.2  Elaborarea incadrarilor

4.3  Calculul normei de consum

4.4  Indicatori de eficienta ai normei de consum

5.      Procesul tehnologic de confectionare

5.1 Structura procesului tehnologic

5.2  Elaborarea procesului tehnologic

CAPITOLUL III BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

PROIECTAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE

II.1.PROIECTAREA PRODUSULUI ETALON

Pentru ca un produs sa fie competitiv pe piata,trebuie sa corespunda calitativ cu cerintele beneficiarului. De aceea primul element al documentatiei tehnice, este realizarea prototipului, sau produsul etalon. Acesta stabileste aspectul, forma si caracteristicile finale ale produsului.La conceperea produsului etalon, se tine cont de linia modei, de destinatie, de conditiile climaterice, de materialul folosit, de varsta si sexul purtatorului.

Elaborarea produsului etalon, cuprinde 2 etape:

a.       proiectarea prototipului

b.      confectionarea prototipului

a. Proiectarea prototipului, consta in realizarea de schite, pentru viitoarele produse. Acestea se realizeaza cu mana libera, si au drept surse de inspiratie, imaginatia, folclorul, natura, parade de moda, sau cererea beneficiarului. Odata realizate, schitele sunt analizate din punct de vedere tehnico-artistic, si li se aduc imbunatatiri, daca se impun.

b. Confectionarea prototipului se face pe baza schitei avizate de colectivul de specialisti, si consta in :

-construirea tiparului clasic

-transformarea in model

-croirea produsului , ( se realizeaza pe baza tiparelor construite, respectand toti indicatorii tehnici, determinand consumul de material si conditiile care trebuie respectate la croire.)

-confectionarea modelului

-analiza tehnico-artistica a modelului. In aceasta faza se pot aduce o serie de imbunatatiri produsului,(pozitionari de detalii, detalii intarite, tighele de ornament, etc.)In lucrarea de fata , vom parcurge toate etapele de realizarea a produsului, realizand astfel documentatia care il va insoti.

II.1.1 Creatia si alegerea modelului

Creatia modelelor prezentate , este rodul gandirii creatoare, legata de conditiile din aceasta perioada. Sursele de inspiratie au fost cele utilizate de orice desing vestimentar, imaginatia, parade de moda, reviste si publicatii de specialitate, si mai ales evolutia modei in timp. Pentru crearea modelelor s-a tinut cont de parametrii utilizati in creatie ca: destinatia produsului, linia modei, proportia echilibrul, accentul, armonia culorilor, materialul utilizat.

Destinatia produsului, este un parametru de care se tine cont in creatie, el este in concordanta cu varsta si sexul purtatorului, anotimpul in care se poarta.

Linia modei confera produsului o anumita calitate legata de moda pentru perioada in care se va utiliza produsul.

Proportia consta in imbinarea elementelor componente astfel incat sa nu se observe partile care il alcatuiesc.

Echilibrul este elementul responsabil cu distributia formelor, a spatiului, a liniilor pe verticala si orizontala a produsului. Are la baza echilibrarea produsului, prin simetria formelor si introducerea garniturilor, atasarea unor accesorii care sa sensibilizeze imbracamintea si care sa creeze un balans in ansamblul vestimentar.

Ritmul exprima miscarea , gruparea si echilibrul, si poate avea diferite aspecte: astfel la unele produse confectionate in dungi, care cad pe verticala, se schimba directia dungilor, punandu-se pe orizontala unele detalii ca ; buzunare, mansete, gulere, intarind astfel forta expresiva a modelului si schimband totodata aspectul general al produsului.

Accentul sintetizeaza gradul de sensibilitate a unui ansamblu vestimentar, prin atasarea de accesorii ( brose , lantisor ,garnituri) care scot in evidenta conformatia si figura purtatorului.

Armonia culorilor este asigurata prin selectarea si utilizarea judicioasa a materialelor, bunul gust in selectarea acestora, corelarea functionalismului produsului cu cerintele de creatie si executie la nivelul societatii moderne.

Din colectia de modele realizata, s-au selectat 5 modele, prezentate in continuare.

II.1.2. Descrierea modelului ales

Modelul este un compleu pentru femei, alcatuit din doua piese. Partea superioara, jacheta, este un produs cu sprijin pe umeri, ajustat in talie , prin pense de garnitura .Detaliile produsului sunt : fata , spatele, maneca si gulerul.

- Spatele este un detaliu format din 4 repere,cu cusatura pe linia de mijloc.Rezervele de coasere a reperelor care formeaza pensele de garnitura sunt de 1 cm.

- Fata jachetei este alcatuita din 4 repere. Se incheie la un rand de nasturi, prezinta rever. Rezervele de coasere a reperelor care formeaza pensele de garnitura sunt de 1 cm.

-Gulerul este in continuarea reverului, are o latime de 7 cm, si este intarit cu insertie IBN

- Manecile sunt lungi, drepte, din 2 detalii, fata si dosul de maneca. Rezerva de tiv este de 3 cm. Prelucrarea acestuia de realizeaza cu cusatura ascunsa, dupa ce in prealabil s-a realizat surfilarea pe linia de terminatie.

Particularitatea modelului, este faptul ca atat reverul, cat si gulerul sunt confectionate din acelasi material, aceeasi culoare, ca si cea de a doua piesa a compleului, fusta. Aceasta este o fusta clasica de lungime maxi. Fusta este fixata in talie cu un cordon, ajustata prin pense la fata si spatele produsului.Se incheie prin slit cu fermoar si nasture si butoniera.Tivul jachetei si al fustei este de 3 cm, se realizeaza cu cusatura ascunsa, precedata de surfilarea terminatiei.

Imbinrile prin coasere, sant asigurate de masina de cusut simpla, pasul de coasere este de 3,5 mm. Surfilarea este asigurata de masina triploc, iar cu masina cu un fir LEWIS, se realizeaza cusatura ascunsa tivul.

II.2.PROIECTAREA SABLOANELOR

II.2.1. Constructia tiparului clasic

2.1. Constructia tiparului clasic

Realizarea tiparului clasic, se realizeaza pe baza urmatoarelor dimensiuni principale

Ic =164 cm Pb= 42 cm Ad = 6 cm

Construirea spatelui si fetei de bluza

Tiparul se va construi pe cele trei etape de lucru, dupa cum urmeaza

I.Calculul dimensiunilor de baza

Pentru construirea tiparului de baza , sunt necesare ca dimensiuni de baza Lt, Lb, Ls, lspt, lpt, Pt, Ps, care se determina cu ajutorul dimensiunilor principale, astfel :

Dimensiuni de lungime

Lungimea taliei Lt = Ic/4 -2 =164/2- 2 = 39 cm

Lungimea bratului Lb = Ic/ 3 + k = 162/3+6 = 60,6 cm

Lungimea soldului Ls = Ic /8 = 164 /8 = 20,5 cm

Dimensiuni de latime

Latimea spatelui Ispt = Pb /3 + 2 = 42/3 +2 = 16 cm

Latimea pieptului Ipt = Pg /3 + 3 = 42/ 3 +2 = 17 cm.

II.Trasarea linilor de baza

Pentru trasarea linilor de baza, se ia punctual A ( pozitia osului cefei, pozitionat pe corp), din care se traseaza doua linii ce formeaza un unghi drept. Pe verticala unghiului se vor stabili punctele si liniile de baza in lungime ale tiparului.

Linia bustului AB = Pb/4 +9 = 42 / 4 +9 = 19,5 cm

Linia taliei AT = Lt = 39 cm

Linia de terminatie AL = Lpr = Nx Z +_K = 4x 16,4 +0,4 = 66 cm

Din punctele B, T, S, L, se traseaza orizontale, obtinandu-se liniile de baza in lungime ale tiparului

Trasarea linilor de baza in latime se va realiza cu ajutorul punctelor de baza ce se vor stabili pe orizontala din B- linia bustului

Latimea spatelui BB₁= Ispt + Ad/ 3 = 16 + 6/3 = 19 cm

Latimea produsului BB₂= Pb + Ad = 42 + 6 = 48 cm

Latimea fetei B₂B₃= Ipt + Ad/3 + 1cm = 21 cm

Linia laterala B₁B₄= B₁B₃/2

Din punctele B₁,B_2,B₃,B_4, se traseaza perpendiculare, obtinandu-se liniile de baza in latime ale tiparului

III.Trasarea liniilor de contur

Se efectueaza pe cele doua detalii, pornind de sus in jos si de la stanga la dreapta.

Rascroitura gatului la spate Aa = (Pb+Ad) / 8 = (42 + 6) / 8 = 6 cm

aa₁= Aa/4 +0,5 = 2 cm

Linia umarului - inclinatia A₁a₂ = 2 cm ;

- lungimea unim a₁ cu a₂ si prelungim a₂a₃= 1 cm

Linia laterala T₁T₄= T₃T₁= 2,5 - 3 cm

Pensa din talie si umar Bb=B B₁ /2 din b duc o perpendiculara in sus si in jos, rezultand la intersectie cu linia umarului punctul p, cu linia taliei di terminatiei punctele t , respectiv l.

Pensa de pe umar AC= AB /2 ; din C ducem o dreapta lateral, rezulta C_1 ;

deschiderea pensei pp₁ =1cm ; Unimpunctele p, p_1, C₁

Pensa din talie bb₁= ll₁ = 4-6 cm ; tt₁= tt_2s = 1-1,5 cm

Rascroitura gatului la fata lungimea A₂A₄= Aa + 1cm = 7 cm

Inaltimea A₂G = A₄G₁ = aa₁+ 1cm = 3 cm

adancimea GG₂ = GG₁ = 7 cm

Din G₁ se traseaxa un arc de cerc cu centru in G, iar la intersectia acestuia cu vertical din B₂, se obtine G₂.

Linia umarului la fata.

Partea superioara a fetei, este prevazuta cu o pensa de ajustare la bust, care se introduce in linia umarului. Pozitia liniei umarului se obtine , unind punctele A₁ cu G₁.

Pozitia pensei de bust B₂B₅ = B₂B₃/2 = 10,5 cm

Se ridica o perpendiculara din B₅, si se obtine, punctul P¹, la intersectia cu dreapta A₁G₁, in functie de care se determina P; P¹P = 0,5 cm

Deschiderea pensei B₅P₁= B₅P/2. In P₁ se traeaza un arc de cerc, pe care se determina P₂ P₁P₂= (Pb/10) - (0,5-1cm) = 3,7 cm

Punctul P₂ se uneste cu punctul B₅, si se prelungeste in sus, obtinandu-se a doua latura a pensei B₅P₃= B₅P

Inclinatia liniei umarului B₁a₄ = Pb/ 4= 42/4 = 10,5 cm

Lungimea liniei umarului P₃P₄ + G₁P = a1a3-1cm

P₃P₄= a1a3- (G₁P+1cm )

Rascroitura bratului B₃R = 4,5 cm. Se unesc punctele a₃, R, P₄,cu o linie tangenta la dreapta B₁B₃

Definitivarea liniei taliei si terminatiei T₁T₆= L₁L₃ = 1 cm

Rezerva de suprapunere a pieptilor G₂G₇= L₃L₄= 3-4 cm

Rezerva de indoire a pieptilor

G₃G₄= 4-5 cm G₄G₅= 1cm

Pensele de ajustare pe linia taliei corpului

Pensa din fata se obtine prin prelungirea in jos a liniei PB₅ in functie de care se stabilesc punctele F, I₂, I₃ ,t₄,si t₅: B₅F= 5-6 cm ; l₃I₂ = 7-9 cm : t₃t₄=t₃t₅ = 1-1,5 cm

Constructia manecii

Cuprinde cele doua parti ale tiparului, fata si dosul de maneca. Pentru constructie se aplica cele trei etape de lucru

II. Trasarea liniilor de baza.

Linia capului de maneca AB = Pb/4 + 4 cm = 42/4 +4 = 14,5 cm

Linia de terminatie AL = Lm = 60,6 cm

Linia cotului BC = (BL/2 ) - 2cm =46/2-2= 21 cm

Latimea fetei de maneca AA₁= Pb / 3 + 2,5 = 42/3 +2,5 = 16,5 cm

III. Trasarea liniilor de contur

Linia interioara amanecii. BB₂= LL₁= 4 cm; B₁B₃ = BB₁ - BB₂

Din punctele B₂ si B₃ ducem perpendiculare in jos, obtinand cu intersectia liniilor de cot si de terminatie punctele C₂ C₃ L₂ L₃

Conturul capului de maneca AA₂= AA₁ /2 = 8,25 cm

BR = B₃R (de la piepti) + 0,5 cm= 4,5 cm

B₁R₁= BR + 2cm = 6,5 cm ; R₁R₂= 2,5 cm ;

Din punctele A si A₁, se traseaza perpendiculare pe dreptele RA₂ si A₂R₃ unde rezulta intersectiile a si a₁:

aa₁= (Aa/3)- 0,2 = 2,5 cm; a₁a₃ = (A₁a/3)- 1,3cm = 1,8 cm.

Se unesc punctele B₂, R, a₂, A₂, a₃, R₃, R₂, si obtine conturul capului de maneca.

Liniile laterale C₁ C₄ = C₃ C₅ = 1,5 cm. Unim puncte B₂C_{4 si rsepectiv} B₃C₅ si le prelungim pana la intersectia cu linia de terminatie

Constructia gulerului

Lungimea gulerului este data de suma rascroiturilor gatului la fata si spate (19 cm) la care se adauga 1 cm. Latimea gulerului este de 7 cm

II.2.2. TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC IN MODELUL ALES

II. 2.3. EXECUTIA SABLOANELOR

Sabloanele, reprezinta copia fidela a tiparelor de baza, la care se adauga rezervele de cusaturi si tivuri.

In unitatile comerciale se folosesc 2 categorii de sabloane : sabloanele originale si sabloanele de lucru.

Sabloanele originale se realizeaza din hirtie , si se obtin prin reproducerea tiparului de baza, multiplica. Aceste sabloane nu sunt folosite in sectiile de productie, ci se pastreaza in cadrul serviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.

Sabloanele de lucru, se utilizeaza in sectiile de productie, pentru croirea produselor, sau ca sabloane ajutatoare la operatiile de rihtuire , trasare a conturului sau la coaserea diferitelor garnituri.

Sabloanele se obtin prin reproducerea tiparelor originale, pe materialul din care se confectioneaza acestea : carton sau material plastic , cu grosimea de 0,5-2 mm. Procesul de obtinere cuprinde urmatoarele faze:

-          asezarea tipatului original pe suprafata placii de carton

-          imprimarea conturului ,cu ajutorul ruletei sau cu dispozitivul pentru marcat marginea

-          decuparea cartonului pe linie,si obtinerea sablonului respective

Pentru buna organizare a muncii,fiecare detaliu, din completul de sabloane este marcat cu :

-          denumirea produsului si numarul de model

-          marimea ( exprimata prin grosime si talie )

-          denumirea detaliului

-          numarul piesei din completul de sabloane.

-          de cate ori se va incadra pe material.

-          directia firului drept ( directie nominala)

-          alte marcaje si semne , necesare in procesul de confectionare

De asemenea, pentru detaliile care urmeaza a se croi pe fir dublu, se va reprezenta indicatia " fir dublu"

Pentru realizarea sabloanelor, modelelor alese, s-au parcurs etapele mentionate mai sus. Astfel la conturul tiparelor de baza , s-au marcat reserve de coasere de 1cm, iar rezervele de tiv sunt de 3 cm.

II. 3 NORMA INTERNA

II.3.1. NOTIUNI GENERALE

Norma interna stabileste conditiile dimensionale si de confectionare a produsului de imbracaminte. Se elaboreaza de unitatea furnizoare cu acordul unitatii comercile beneficiare. Norma interna este obligatorie pentru unitatile semnatare, care au aderat la aceasata. Ca structura , norma interna cuprinde 3 parti :

-          partea I. Cuprinde notiuni generale asupra produsului, in care sunt indicate principalele caracteristici precum : aspectul general in faza finala sau carateristicile detaliilor principale

-          partea a II a. Se refera la conditiile tehnice dimensionale ale produdului si detaliiilor componente, precum si la abateriile admisibile ale acestora.

-          partea a III a . Stabileste modul de confectionare si principalele conditii care trebuie respectate la realizarea produsului.

Pentru produsul ales spre confectionare, elememtele cuprinse in partile I,si III, s-au specificat in cadrul descrierii tehnice din capitolul I

3.1. Alegerea materialului

La alegerea materialului , pentru produsul ales, s-a tinut cont de proprietatile acestuia, de aspectul lui, de anotimpul in care se va purta , de destinatie, si nu in ultimul rand de senzatia de confort pe care o confera (capacitatea de retinere a caldurii corpului, absorbtia si evacuarea transpiratiei, permeabilitatea la aer si apa).

Materialele alese , sunt materialele de baza si auxiliare. Materialul de baza ales, este o tesatura tip , cu urmatoarele caracteristici :

-compozitie fibroasa, PES 70 %, lana 30 %

-alungire la rupere 25-35 %

-latime 1,4 m

Materialele auxiliare, completeaza fata produsului, si sunt alese in concordanta cu acestea.

- ata de cusut - de finete Nm 85/3, este de culoare asortata produsului, si compozitia , fibre de bumbac.

-materialul pentru captuseala, este tesatura "satin" Acesta dubleaza produsul , pentru a mari rezistenta la purtare, la sifonare si senzatia de confort.

-material pentru intaritura, material textil netesut chimizat IBN, dubleaza anumite detalii ale produsului, conferindu-I rezistanta la purtare si valoare de prezentare ridicata.

-alte materiale auxiliare : fermoar, nasturi

II.3.2. DIMENSIUNILE PRODUSULUI FINIT

Partea a II a , a normei interne se refera la dimensiunile finale ale produsului. Acestea sunt stabilite in ordinea importantei detaliilor , pe grupe dimensionale, sub forma de tabel.

II. 4 DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM

Utilizarea materialelor in productia de confectii, se face pe baza normelor de consum. Acestea reprezinta cantitatea de materiale necesare realizarii unui produs si este variabila in functie de forma, marimea sabloanelor si de produs. Consumul de teasturi, se determina in cadrul laboratoarelor tehniceale unitatii comerciale. Lucrarile necesare determinarii consumului de material sunt :

1.      Formarea combinatiilor

2.      Elaborarea incadrarilor

3.      Calculul normei de consum.

4.      Determinarea indicatorilor de eficienta

4.1.Formarea combinatiilor

Are ca scop stabilirea formatiilor in care se amplaseaza sabloanele pe suprafata materialului de croit.Operatia de amplasare a sabloanelor pe material se numeste incadrare,si poate fi realizata prin diferite procedee, ca :

-incadrari simple, in care pe suprafata materialului, se amplaseaza sabloanele unui singur produs.

-incadrari combinate, in care ,pe suprafata materialului, se amplaseaza sabloanele a doua sau mai multe produse. In acest caz, se urmareste ca marimile care se combina sa fie in aceeasi proportie l;a incadrare si sa se cupleze o marime mare cu o marime mica. Incadrarile combinate sunt mai avantajoase, deoarece asigura diverse posibilitati de incadrare care permit reducerea consumului de material.

.

4.2. Elaborarea incadrarilor

Dupa formarea combinatiilor , se procedeaza la stabilirea consumului de material, pentru fiecare combinatie

Operatia de amplasare a sabloanelor pe foaia de material si trasarea contururilor acestora, duce la elaborarea incadrarilor..

Dupa modul de incadrare , pe latimea materialelor, incadrarile pot fi :

-          incadrari pe material dublu lat, in care materialul este dublat , iar sabloanele se amplaseaza numai pe jumatate.

-          Incadrari pe material desfacut, in care sabloanele se aseaza pe intreaga latime

In lucrare, incadrarea s-a realizat respectandu-se urmatoarele conditii:

-          respectarea firului din tesatura stabilit la incadrare

-          evitarea suprapunerii sabloanelor in desen

-          respectarea sensuluisabloanelor fata se sensul firelor si al desenului.

-          incadrarea de atatea ori , de cate ori scrie pe suprafata sabloanelor.

-          asezarea sabloanelor cu suprafete mari, si apoi a celor cu suprafete mici.

-          asezarea sabloanelor s-a realizat in asa fel, incat suprafata a fost rational utilizata, iar pierderile cat mai mici.

4.3.Calculul normei de consum

In urma operatiei de incadrare , a rezultat o lungime de incadrare ( L), exprimata in metri sau centrimetri

Consumul de material in metri pentru un produs este :

Cs (m)= L/n unde L= lungimea de incadrare

n= numarul de produse incadrate

Consumul de material in metri patrati pentru un produs este :

Cs ( m²) = Ainc/ n = (L x l)/ n unde Ainc = aria de incadrare

L= lungimea de incadrarii l= latimea de incadrare

II.5 PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE

II.5.1 Structura procesului tehnologic

Procesul tehnologic de confectionare, are ca scop,stabilirea operatiilor si ordinea in care acestea se executa, precum si determinarea indicatorilor tehnico-economici de fabricatie.

Procesul tehnologic este alcatuit din operatii tehnologice ,care trebuie efectuate in ordine cronologica, faze de munca, manuiri si miscari.

Operatia este partea procesului tehnologic, in care obiectul muncii, se transforma cantitativ si calitativ. Se cunosc operatiile tehnologice de pregatire, de coasere si de tratare umidotermica

Faza de munca este partea din operatie care se efectueaza cu aceleasi unelte de munca si in acelasi regim tehnologic.Obiectul muncii este supus la o singura transformare tehnologica.

Manuirea este o parte a fazei de munca alcatuita dintr-un grup de miscari

Miscarea este o parte din manuire care reprezinta cel mai simplu element al procesului de munca. Ca element structural, miscarea consta dintr-o deplasare, luare de contact cu semifabricatul,priderea utilajelor si sculelor.

II.5.2 Elaborarea procesului tehnologic

Elaborarea procesului tehnologic are ca scop stabilirea succesiunii lucrarilor si operatiilor tehnologice necesare la realizarea unui produs. Activitatea de elaborare a procesului tehnologic cuprinde ca etape de lucru:

-pregatirea datelor tehnice

-stabilirea operatiilor

-calculul indicatorilor procesului tehnologic

Pregatirea datelor tehnice . In cadrul acestei etape se efectueaza lucrarile:

-analiza produsului, prin care se urmareste determinarea caracteristicilor de confectionare si stabileste utilajul necesar.

-alegerea sistemului de confectionare, avadu-se in vedere complexitatea produsului, si continuitatea productiei.Se alege unul din sistemele de confectionare : linie tehnologica sau prod-sincron.

-calculele preliminarii pentru determinarea productiei pe schimb si timpul mediu

P_s= P_z/ S unde P_s= productia pe schimb

P_z= productia zilnica

S= numarul de schimburi

t =D / P_s unde D = durata unui schimb

P_s= productia pe schimb

-          dafalcarea procesului tehnologic pe faze de lucru si enumerarea acestora in ordine cronologica

-          stabilirea timpului de executie pe faze de lucru prin cronometrarea acestora

Stabilirea operatiilor Procesul tehnologic se intocmeste sub forma unui tabel, in componenta caruia sunt cuprinse toate elementele tehnico-economice ale produsului de confectionat

Operatiile pentru produsul proiectat sunt trecute in tabelul de mai jos, tabel care mai contine si felul si categoria operatiei, timpul de executie.

Procesul tehnologic de confectionare al fustei pentru femei

CAPITOLUL III.

BIBLIOGRAFIE

1.     Gheorghe Ciontea " Utilajul si tehnologia meseriei " manual , Editura Didactica si pedagogica , Bucuresti 1995

2.     Viorica Papaghiuc si Ionescu " Performante in domeniul coaserii materialelor textile ", Editura Gh. Asachi Iasi,1999

3.     M Radulescu, GH. Ciontea " Proiectarea imbracamintei "Editura Didactica si pedagogica , Bucuresti 1985

4.     E. Brumariu," Constructia tiparelor" Editura Gh. Asachi Iasi,1999

5.     P. Dragu " Croitoria pentru barbati" Editura Tehnica 1995

6.     P. Dragu ' Moda si tipare "Editura Tehnica 1998

7.     Constructii de tipare , Editura Eurocor,2002

8.     Reviste de moda, Colectia "Burda' 2002