Analiza diagnostic a cheltuielilor de exploatare ale intreprinderii

1.Tema

2. Scopul analizei

3. Probleme

3.1 Abordari conceptuale

3.2 Analiza cheltuielilor cu personalul

3.2.1 Caracterizarea situatiei generale a cheltuielilor cu salariile

3.2.2 Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile

3.2.3 Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu si reflectarea acesteia in performantele economico-financiare ale intreprinderii

3.2.4. Analiza eficientei cheltuielilor cu personalul

1. Tema 7:

Analiza diagnostic a cheltuielilor de exploatare ale intreprinderii pe total si pe structura. Analiza cheltuielilor cu personalul

2. Scopul analizei

In totalul cheltuielilor de exploatare, cheltuielile cu personalul ocupa un loc aparte, ceea ce presupune o atentie deosebita in analiza acestora, intrucat reflecta o parte a valorii nou create. De asemenea trebuie avut in vedere faptul ca existenta cheltuielilor in cauza este consecinta utilizarii potentialului uman, considerat ca fiind factorul de productie cel mai dinamic.

Cheltuielile cu personalul au un rol determinant in desfasurarea activitatii unei intreprinderi, deoarece influenta acestora trebuie sa derive inspre utilizarea cat mai eficienta a potentialului uman, pentru imbunatatirea performantelor economico-financiare si a consolida pozitia pe piata a intreprinderii.

3. Probleme

3.1 Abordari conceptuale

Cheltuielile de exploatare constituie componenta de baza a cheltuielilor totale.

Analiza acestora urmareste:

Situatia generala a cheltuielilor de exploatare;

Analiza factoriala a cheltuielilor la 1000 lei productie vanduta;

Analiza cheltuielilor materiale;

Analiza cheltuielilor cu personalul;

Analiza altor cheltuielilor de exploatare.

Analiza cheltuielilor de exploatare trebuie sa tina seama de trei aspecte esentiale,si anume:

.Variatia cheltuielilor de exploatare, pe total si pe elemente componente, in dinamica si comparativ cu prevederile;

.Modificarile intervenite in structura cheltuielilor de exploatare pe elemente componente, in dinamica si comparativ cu prevederile;

.Variatia nivelului eficientei economice a cheltuielilor pentru exploatare,pe total si pe principalele elemente componente, in dinamica si comparativ cu prevederile.

Cheltuielile de exploatare cuprind:

- cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile, costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate, costul de achizitie al materialelor nestocate , trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al energiei si apei consumate, costul de achizitie al animalelor si pasarilor si costul marfurilor vandute;

- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti: intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, studii si cercetari, inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetare, cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori, comisioane , onorarii, cheltuieli de protocol, reclama, publicitate, transportul de bunuri si persoane, deplasari, detasari si transferari, posta si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele);

- cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitatea patrimoniala ca: impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport si altele);

- cheltuieli cu personalul ca: salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj, cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimoniala;

- alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderile din creante si alte cheltuieli de exploatare.

60 "Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri"

61 "Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti"

62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terti"

63 "Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate"

64 "Cheltuieli cu personalul"

65 "Alte cheltuieli de exploatare"

3.2 Analiza cheltuielilor cu personalul

Cheltuielile cu personalul sunt o consecinta a utilizarii potentialului uman considerat ca fiind factorul de productie cel mai dinamic. Aceste cheltuieli cuprind atat cheltuielile cu salariile cat si cheltuielile cu asigurari si protectie sociala.

Cheltuielile cu personalul pot fi strcturate in functei de mai multe criterii astfel:

In functie de elementele componente:

salarii tarifare, respectiv negociate;

sporuri acordate;

taxe de protectie sociala;

impozite etc.

Toate acestea prezinta importanta in delimitarea cheltuielilor care sunt

reglementate prin acte normative si asupra carora firma nu poate actiona.

In functie de categoriile de personal - delimitarile sunt utile pentru marcarea mutatiilor ce s-au produs in structurta personalului sau pentru eventualele comparatii cu firme similare.

In functie de formele de salarizare practicate delimitarile sunt utile pentru a caracteriza eficienta acestora.

In raport cu modul de includere in costuri, este necesar localizarea rezervelor existente pentru sporirea eficientei cheltuielilor cu salariile.

3.2.1 Caracterizarea situatiei generale a cheltuielilor cu salariile

Modificarea cheltuielilor cu salariile in marimi absolute se determina ca diferenta intre cheltuielile cu salariile realizate si cele aferente perioadei luata ca baza de comparatie.

Cs - cheltuieli cu salariile

O mare parte a cheltuielilor cu salariile au caracter variabil, motiv pentru care in teoria si practica economica se utilizeaza notiunea "modificare relativa a cheltuielilor cu salariile" (). In acceptiunea de modificare conditionata a volumului de activitate, cheltuielile cu salariile trebuie corelate cu acel indicator in care sa se regaseasca intregul consum de munca vie si care sa aiba acoperire concretizata in produse, lucrari si servicii.

Cs₁ - cheltuieli cu salariile realizate

Cs_a - cheltuieli cu salariile admisibile

I_v - indicele volumului de activitate ( cifra de afaceri sau productia exercitiului)

In practica pot fi intalnite urmatoarele situatii:

Cs₁ < Cs_a reprezinta o economie relativa

Cs₁ > Cs_a reprezinta o depasire relativa

Cs₁ = Cs_a reprezinta o cerinta de baza , reapectiv mentinerea ratei de eficienta a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei volum de activitate .

3.2.2 Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile

Pentru analiza factoriala se pot utiliza urmatoarele modele:

a)

g_i

cs_i

- productivitatea medie anuala calculata pe baza veniturilor din exploatare

- cheltuieli medii cu salariile la 1 leu venituri de exploatare

Cs =

g_i - reprezinta structura veniturilor din exploatare pe produse, lucrari, servicii

cs_i - cheltuieli cu salariile la 1 leu productie pe produs, lucrari, servicii

b)

- reprezinta numarul mediu de ore lucrate de un salariat intr-un an

- cheltuieli medii cu salariul orar

1. Influenta modificarii numarului mediu de salariati

2. Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de un salariat

3. Influenta modificarii cheltuielilor medii cu salariul orar

Utilizand informatiile din tabelul 1 , efectuam analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile potrivit primului model de analiza.

Tabel nr 1

Modificarea absoluta a cheltuielilor cu salariile

Cs= + 44.224 mii lei

din care, datorita:

1.Influentei modificarii numarului de salariati:

=(-)**= -94.208,2 mii lei

2. Influentei modificarii productivitatii medii anuale:

=*(-)*= +128.146,5 mii lei

din care, datorita:

2.1 Influentei modificarii numarului mediu de ore lucrate de un salariat intr-un an:

= *(- )**= -43.008,1 mii lei

2.2 Influentei modificarii productivitatii medii orare:

=*(-)*= +171.154,6 mii lei

3. Influentei modificarii cheltuielilor medii cu salarile la 1 leu venituri din exploatare:

=**(- )= + 9.979,2 mii lei

din care, datorita:

3.1 Influentei modificarii structurii veniturilor din exploatare pe produse:

g =**-=

=**(-)= +7.257,6 mii lei

3.2 Influentei modificarii cheltuielilor cu salariile la 1 leu productie pe produse:

=**-=

=**(-)= +2.721,6 mii lei

Se constata o depasire a cheltuielilor cu salariile, cu 44.224 mii lei, respectiv cu 2,1%, situatie care nu este justificata in totalitate de sporirea volumului de activitate (I_cs>I_Ve).

Procedand la analiza influentelor factorilor constatam:

- reducerea numarului de personal cu 10 salariati are ca efect, in conditiile date, scaderea cheltuielilor cu salariile cu 94.208,2 mii lei, situatie care se apreciaza ca justificata prin aceea ca productivitatea medie anuala cat si veniturile din exploatare au crescut fata de nivelul programat.

- cresterea productivitatii medii anuale cu 2.628 mii lei/salariat justifica cresterea cheltuielilor cu salariile cu 128.146,5 mii lei. Aprofundand influenta productivitatii medii anuale prin prisma celor doi factori care prin intermediul acesteia concura la modificarea cheltuielilor cu salariile, constatam ca situatia inregistrata s-a datorat in exclusivitate sporirii productivitatii medii orare, in timp ce utilizarea incompleta a numarului mediu de ore lucrate de un salariat, desi constituie un aspect negativ privind activitatea desfasurata, conduce la scaderea cheltuielilor cu salariile.

- scaderea eficientei cheltuielilor cu salariile la nivel de intreprindere, datorata cresterii cheltuielilor medii cu salariile la un leu venituri din exploatare. Aceasta se rasfrange in depasirea cheltuielilor cu salariile cu 9.979,2 mii lei. Procedand la aprofundarea influentei acestui factor, constatam o situatie nefavorabila, care se datoreaza atat modificarii structurii veniturilor din exploatare pe produse, in sensul cresterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu salariile la 1 leu productie pe produs mai mari decat cele medii programate la nivel de intreprindere, cat si depasirii cheltuielilor cu salariile la 1 leu productie pe produse ca urmare a scaderii productivitatii fizice a muncii, salariului mediu orar pe produse si diminuarii calitatii produselor.

3.2.3 Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu si reflectarea acesteia in performantele economico-financiare ale intreprinderii

Analiza corelatiei dintre cresterea productivitatii muncii si cea a salariului mediu, constituie o parte integranta a politicii salariale a intreprinderii. Devansarea cresterii salariului mediu de catre productivitatea medie a muncii, conduce la realizarea de economii privind cheltuielile cu salariile, ceea ce se reflecta pozitiv In nivelul acestor cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri si implicit In cresterea ratei de eficienta a cheltuielilor totale.

In analiza corelatiei dintre cresterea productivitatii muncii si cea a salariului mediu se utilizeaza indicele corelatiei (I_c), care se poate determina in doua moduri:

a) ca raport al dinamicilor:

I_c=

-reprezinta indicele salariului mediu anual;

- indicele productivitatii medii anuale.

b) ca raport al cresterilor (se aplica doar in situatia in care indicii sunt mai mari decat 100):

I_c=

Atat intr-un caz, cat si in celalalt, corelatia este respectata daca I_c < 1. Necesitatea respectarii corelatiei decurge din aceea ca la cresterea productivitatii muncii concura si ceilalti factori ai productiei pentru a caror reproducere trebuie asigurate premise (prin profit).

Pentru exemplificarea modului de determinare si analiza a indicelui corelatiei, folosim datele din tabelul nr 2

Procedam la determinarea indicelui corelatiei, potrivit metodologiei mai sus prezentata:

ca raport al dinamicilor:

ca raport al cresterilor:

Prin bugetul de venituri si cheltuieli s-a prevazut pentru perioada curenta o crestere mai rapida a productivitatii muncii fata de cea a salariului mediu anual, fapt concretizat in marimile subunitare ale indicilor de corelatie prevazuti in cele doua variante. Aceasta situatie ar fi avut ca efect scaderea cheltuielilor cu salariile, ceea ce ar fi reprezentat premisa sporirii profitului din exploatare

In executie, in perioada curenta, s-a inregistrat o situatie inversa, respectiv salariul mediu anual a inegistrat o dinamica superioara productivitatii medii anuale, ceea ce s-a reflectat in marimile supraunitare ale indicilor de corelatie. Situatia in cauza, determina cresterea cheltuielilor cu salariile, fara ca aceasta sa fie corelata in totalitate cu nivelul productivitatii muncii, ceea ce conduce la scaderea profitului din exploatare, iar la nivel macroeconomic genereaza inflatie.

Corelatia dintre dinamica productivitatii muncii (determinata pe baza veniturilor din exploatare) si dinamica salariului mediu, poate fi analizata si cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, utilizand datele din tabelul nr. 1

Modelul de analiza, este urmatorul:

Metodologia de analiza a cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei venituri din exploatare, presupune:

din care, datorita:

Influentei modificarii productivitatii medii anuale:

sau

Influentei modificarii salariului mediu anual:

sau

Ca urmare a faptului ca salariul mediu anual a crescut mai rapid decat productivitatea medie anuala ( respectiv 107%>106,5%), s-a inregistrat o depasire cu 1,13 lei a cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei venituri din exploatare. Situatia se apreciaza in mod nefavorabil, deoarece implicatiile ei constau in diminuarea rezultatului exploatarii, a profitului brut, profitului net, etc.

Analizand modul cum au influentat cei doi factori, constatam urmatoarele:

- cresterea productivitatii muncii cu 6,5% fata de nivelul programat, in conditiile mentinerii nemodificate a salariului mediu anual a condus la scaderea nivelului cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei venituri din exploatare cu 14,13 lei, ceea ce se apreciaza in mod pozitiv;

- salariul mediu anual a crescut insa, cu 7% fata de prevederi si a determinat depasirea cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei venituri din exploatare cu 15,26 lei. Influenta acestui factor a anulat efectul pozitiv al cresterii productivitatii medii anuale si a determinat inregistrarea unei situatii nefavorabile la nivel de intreprindere.

3.2.4. Analiza eficientei cheltuielilor cu personalul

Eficienta cheltuielilor cu personalul, in sensul de cheltuieli salariale totale, poate fi analizata utilizand atat modele de corelatie, cat si modele multiplicative, ale urmatorilor indicatori:

a} Cheltuieli cu personalul la 1.000 lei venituri din exploatare:

b) Cheltuieli cu personalul la 1.000 lei cifra de afaceri:

c} Cheltuielile cu personalul la 1.000 lei valoare adaugata:

In care:

si reprezinta forme inverse de reflectare a productivitatii medii anuale calculate pe baza veniturilor din exploatare, cifrei de afaceri si valorii adaugate;

- cheltuielile medii cu personalul pe un salariat, respectiv salariul mediu anual si celelalte elemente de cheltuieli asimilate sau determinate in functie de acesta.

Cuantificarea influentelor factorilor se realizeaza aplicand metoda substituirilor in lant (varianta in care intre factori sunt relatii de produs).

Pe baza indicatorilor eficientei cheltuielilor cu personalul, se confirma eficienta acestora in sensul reducerii lor la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri si valoare adaugata, atunci cand nivelul realizat este inferior celui programat.

Bibliografie:

1. Georgescu, Nicolae; Robu , Vasile- "Analiza economico-financiara", editura ASE, 2001
2. Valceanu, Gheorghe; Robu, Vasile-"Analiza economico-financiara", editura Economica, 2005
3. Buse,Lucian-"Analiza economico-financiara", editura Economica, 2005