CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
*Aprobat prin Hotararea Conferintei Nationale a CECCAR
nr. 02/50 din 22 septembrie 2002.
Textul CODE OF ETICHS a fost aprobat spre publicare in limba engleza - editia noiembrie 2001 - de catre Consiliul IFAC.
In scopul adaptarii acestui Cod ca baza pentru cerintele de etica a profesionistilor contabili din Romania s-a procedat la traducerea lui de catre un colectiv de specialisti aflati sub autoritatea presedintelui Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania
CODUL ETIC NATIONAL AL
PROFESIONISTILOR CONTABILI
Pag.
Codul Etic National al Profesionistilor Contabili ............ | |
Hotararea Consiliului Superior: .. ............... | |
Anexa 1 - Introducere explicativa .............. | |
Anexa 2 - Declaratia Consiliului Superior privind punerea in aplicare si insusirea cerintelor de etica ........ | |
Cap. I. DEFINITII | |
Cap. II. INTRODUCERE ....................... | |
Cap. III. INTERESUL PUBLIC ................. | |
Cap. IV. OBIECTIVELE ...................... | |
Cap. V. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ............ | |
Cap. VI. CODUL ......................... | |
PARTEA A - APLICABILA TUTUROR PROFESIONISTILOR CONTABILI | |
Sectiunea 1. Integritate si obiectivitate ................ | |
Sectiunea 2. Rezolvarea conflictelor de etica; asocierea ....... | |
Sectiunea 3. Competenta profesionala ................. | |
Sectiunea 4. Confidentialitatea ................ | |
Sectiunea 5. Activitatea de consultanta fiscala ............ | |
Sectiunea 6. Exercitarea profesiei peste hotare ........... | |
Sectiunea 7. Publicitatea .................... | |
PARTEA B - APLICABILA LIBER PROFESIONISTILOR CONTABILI | |
Sectiunea 8. Independenta ........ | |
Sectiunea 9. Competenta profesionala si responsabilitatile privind folosirea expertilor si specialistilor .......... | |
Sectiunea 10. Onorarii si Comisioane ............... | |
Sectiunea 11. Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei de liber profesionist contabil ................ | |
Sectiunea 12. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii ........ | |
Sectiunea 13. Relatiile cu colegii liber profesionisti contabili .... | |
Sectiunea 14. Publicitatea si cererea de oferta de servicii ........ | |
PARTEA C - APLICABILA PROFESIONISTILOR CONTABILI ANGAJATI | |
Sectiunea 15. Conflictul de loialitate ................ | |
Sectiunea 16. Sprijinirea colegilor salariati ............ | |
Sectiunea 17. Competenta profesionala ............... | |
Sectiunea 18. Prezentarea informatiilor |
Adenda: Motivarea traducerii din limba engleza a unor termeni tehnici contabili utilizati de Codul etic IFAC.
CORPUL EXPERTILOR CONTABILI
SI CONTABILILOR AUTORIZATI
DIN ROMANIA
Codul etic national al
profesionistilor contabili*
Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania aprobat prin Hotararea nr. 1/1995 a Conferintei Nationale (publicat in Monitorul Oficial Partea I-a nr. 276 din 27.11.1995) a fost revazut in cadrul prezentei editii, reclasificat si redenumit in conformitate cu Codul etic international al profesionistilor contabili - editia 2001 - ca urmare a obligatiilor statutare ce decurg pentru C.E.C.C.A.R., din calitatea sa de membru al IFAC.
Prezentul cod se adreseaza tuturor profesionistilor contabili definiti ca atare (1) si angajatilor contabili din cadrul asociatiilor profesionale ale acestora patronate de C.E.C.C.A.R.
Acest cod a fost adoptat de Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania in baza Hotararii nr. 02/47 din 9 august 2002.
vezi capitolul "Definitii"
*) Aprobat prin Hotararea Conferintei Nationale a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, nr. 02/50 din 22 septembrie 2002.
CORPUL EXPERTILOR CONTABILI
SI CONTABILILOR AUTORIZATI
DIN ROMANIA
HOTARAREA
Consiliului Superior al Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romania
(Prefata la Codul etic national al profesionistilor contabili)
Aceasta hotarare a fost adoptata de Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, in vederea supunerii spre aprobare Conferintei Nationale si publicarii:
3. Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania a hotarat sa adopte Codul Etic IFAC ca baza pentru cerintele de etica ale profesionistilor contabili din Romania. Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania a pregatit o Introducere explicativa (anexa 1) care stabileste data intrarii in vigoare a acestei hotarari impreuna cu diferentele semnificative intre indrumarile IFAC si reglementarile legislative sau practica din Romania precum si felul cum au fost rezolvate astfel de diferente.
Totodata Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania a emis o Declaratie (anexa 2) in legatura cu punerea in aplicare si insusirea cerintelor etice de catre profesionistii contabili.
4. O introducere explicativa in legatura cu statutul fiecarei reguli ulterioare de indrumare a IFAC, va fi adoptata de Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
5. Acolo unde Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania considera necesar, vor fi elaborate reguli de aplicare a principiilor prezentului Cod si cerinte etice suplimentare cu privire la aspecte importante care nu sunt acoperite de o indrumare a IFAC.
6. Membrii Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, sunt obligati sa respecte cerintele etice publicate de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania. Neindeplinirea vadita a acestor cerinte poate avea ca urmare o investigare a conduitei membrilor efectuata de comisiile de disciplina de la nivel teritorial si central.
7. Nu este practic posibil sa se stabileasca cerinte etice care sa se aplice tuturor situatiilor cu care se pot intalni profesionistii contabili. De aceea, profesionistii contabili trebuie sa considere cerintele etice ca principii de baza pe care trebuie sa le urmeze in indeplinirea activitatii lor.
8. Data de la care se pun in aplicare prezentele reguli de etica este stabilita in introducerea explicativa anexata.
9. Pe data intrarii in vigoare a prezentei Hotarari se abroga prevederile Codului privind conduita etica si profesionala aprobat prin Hotararea nr. 1/1995 a Conferintei Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 276/1995, cu exceptia Titlului III "Indatoriri proprii ale societatilor recunoscute de Corp"
Presedintele Consiliului Superior,
Dr. Ec. Marin Toma
Nr. 02/47/9 august 2002
Anexa 1
Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania a hotarat adoptarea Codului etic international al profesionistilor contabili ca propriul Cod etic national al profesionistilor contabili din Romania cu notele explicative de mai jos. Codul astfel adoptat, dupa aprobarea sa de catre Conferinta Nationala, este obligatoriu sa fie respectat de toti membrii Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si ai asociatilor profesionale patronate de Corp, in indeplinirea serviciilor profesionale realizate in Romania incepand cu data de 1 ianuarie 2003.
Sectiunea 2 |
Paragraful 2.4. neaplicabil in Romania. Sectiunea se completeaza cu aplicarea drepturilor la asociere ale profesionistilor contabili din Romania (paragrafele 2.7. - 2.10.). |
|
Paragrafele 8.102. - 8.123. |
In conditiile legislatiei din Romania profesionistii contabili care executa servicii profesionale de audit sau de non-audit nu pot detine participari financiare la capitalul propriu al clientilor lor, atat ei cat rudele apropiate sau afinii lor. Astfel paragrafele 8.102. la 8.123. au fost adaptate in mod corespunzator legislatiei romane. |
|
Paragrafele 8.130. - 8.132. |
Neaplicabile in conditiile legislatiei din Romania. |
|
Paragrafele 8.124. - 8.129; 8.143. - 8.146. si 10.10. |
In conditiile reglementarilor profesiei din Romania, profesionistilor contabili le este permisa numai primirea de onorarii pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client cum ar fi: participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca aceasta obiectivitate este compromisa si independenta profesionistului afectata. Astfel, paragrafele 8.124. pana la 8.129. inclusiv si paragrafele 8.143. pana la 8.146. inclusiv au fost adaptate corespunzator legislatiei; iar paragraful 10.10. nu este aplicabil in Romania. |
|
Sectiunea 11 |
Se completeaza cu paragraful 11.4. pentru respectarea prevederilor legale din Romania (Legea nr. 186/1999). |
|
Sectiunea 12 |
Pastrarea partiala a trezoreriei clientului este neaplicabila in Romania. Ca atare Sectiunea 12 a fost denumita "Relatiile profesionistilor contabili cu clientii" si s-au introdus paragrafele 12.1. - 12.10. pentru a respecta prevederile din legislatia romaneasca referitoare la aceste aspecte ale eticii profesionale. |
|
Sectiunea 13 |
A fost completata cu paragrafele 13.27. - 13.30. pentru a stabili principii si reguli de etica in concordanta cu reglementarile romanesti. |
|
Sectiunea 14 |
A fost completata cu paragrafele 14.8. - 14.5. pentru a detalia aspectele etice in cazul publicitatii membrilor liber profesionisti contabili. |
Integritatea implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese.
Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber profesionistii contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc in diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregatesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre in profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.
In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor factori:
(a) Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
(b) Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.
(c) Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea.
(d) Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au insusit principiul obiectivitatii.
(e) Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza.
Uneori profesionistii contabili se intalnesc cu situatii care pot da nastere la conflicte de interese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema relativ neinsemnata, pana la cazul extrem de frauda si activitatii ilegale similare. Nu este posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea aparea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie in permanenta constient de aceasta si sa fie prudent in fata factorilor care pot da nastere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul ca, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta parte nu constituie o problema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o investigatie din partea celor interesati.
Se recunoaste, totusi, ca pot exista factori specifici care intervin cand responsabilitatile unui profesionist contabil pot intra in conflict de interese cu cerintele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare:
Poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritati superioare, director sau partener; sau atunci cand exista relatii personale sau de familie care pot da nastere posibilitatii exercitarii unei presiuni asupra lor (vezi paragraful 8.6 urmator). Intr-adevar, trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar putea influenta sau ameninta integritatea profesionistului contabil.
Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor profesionale si/sau tehnice.
Poate aparea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre superiorul profesionistului contabil si normele profesionale de comportament care ii sunt impuse.
Poate aparea un conflict cand este publicata o informatie inselatoare, care poate fi in avantajul angajatorului sau al clientului si de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat a acelei publicari.
La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati pot intalni situatii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Cand se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de catre organizatia, (intreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil se decide sa mearga la nivelul superior urmator de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera ca seful ierarhic superior este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Cand seful ierarhic superior este Seful Biroului Executiv (sau ceva asemanator) urmatorul nivel superior care poate controla activitatea poate sa fie Comitetul Executiv, Consiliul Director, Directorii Ne-Executivi, Consiliul de Administratie, Comitetul Actionarilor sau al Partenerilor la Conducere (dupa caz).
Sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei.
Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completa a tuturor posibilitatilor de control intern, in ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea alta solutie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) decat sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzator al acelei organizatii (intreprinderi).
Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa se asigure ca, in cadrul organizatiei (intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabilite anumite politici in vederea rezolvarii conflictelor.
Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de consiliere. In acest sens in cadrul C.E.C.C.A.R. functioneaza Comisia de etica profesionala, comisiile de apel, Tribunalul arbitral si comisiile de disciplina.
Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociatii profesionale, potrivit prevederilor legale.
Aceste sindicate sau asociatii se pot reuni in grupuri sau uniuni sindicale sau de asociatii, conform legislatiei in vigoare.
In vederea asigurarii unei stranse legaturi cu Corpul, gruparile profesionale au obligatia sa trimita consiliului filialei pe teritoriul careia isi au sediul, in termen de o luna de la data constituirii:
- o declaratie, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cuprinzand numele, prenumele, calitatea si adresa fondatorilor, indicarea sediului social si un exemplar al statutului;
in aceleasi termene, forme si detalii, modificarile aduse celor prevazute la alineatul precedent;
declaratia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective, contra dovada de primire.
Sindicatele sau asociatiile profesionale trebuie sa respecte in mod deosebit:
- atributiile consiliilor Corpului si ale celorlalte organe de pe langa aceste consilii, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 65/1994;
drepturile si obligatiile membrilor Corpului si ale societatilor comerciale recunoscute de Corp, care rezulta din reglementarile legale si din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului si din prezentul Cod.
De asemenea, o actiune clara, in mod liber disciplinata si orientata catre binele comun, nu numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice generale ale tarii, trebuie sa gaseasca pe langa consiliile Corpului o larga audienta, intelegere si aplicare.
3.1 Profesionistii contabili nu trebuie sa se defineasca ca avand cunostintele profesionale tehnice sau experienta pe care nu le poseda.
Competenta profesionala poate fi impartita in doua parti separate.
(a) Dobandirea competentei profesionale
Dobandirea competentei profesionale cere initial sa se aiba un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si examinare privind teme profesionale semnificative. Acesta trebuie sa fie modelul normal de urmat pentru un profesionist contabil.
(b) Mentinerea competentei profesionale
(i) mentinerea competentei profesionale cere cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila, inclusiv reglementarile importante la nivel national si international in contabilitate, audit, precum si alte reglementari statutare si cerinte relevante.
(ii) un profesionist contabil trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor lui profesionale, in conformitate cu reglementarile existente pe plan national si international.
Confidentialitatea
Profesionistii contabili au obligatia sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul activitatilor profesionale in legatura cu afacerile clientilor sau angajatorilor. Obligatia de confidentialitate continua chiar si dupa terminarea relatiei intre profesionistul contabil si client sau patron.
Profesionistul contabil trebuie sa pastreze intotdeauna confidentialitatea, cu exceptia cazului in care a fost autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui asemenea informatii.
Profesionistii contabili au obligatia sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care le furnizeaza consultanta sau asistenta respecta principiul confidentialitatii.
Confidentialitatea nu este numai o problema legata de dezvaluirea informatiei. Ea cere, de asemenea, ca un profesionist contabil care dobandeste informatii in timpul executarii sarcinilor de serviciu profesionale sa nu foloseasca, nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti.
Un profesionist contabil are acces la multe informatii confidentiale in legatura cu afacerile clientului sau ale angajatorului, care nu sunt altfel, aduse la cunostinta publicului. Prin urmare, profesionistul contabil trebuie sa fie demn de incredere ca nu face dezvaluiri neautorizate altor persoane. Aceasta nu se aplica la divulgarea unei astfel de informatii in scopul descarcarii de responsabilitate a profesionistului contabil conform normelor profesiei si reglementarilor in vigoare.
Este in interesul publicului si al profesiei ca sa fie definite normele profesiei referitoare la confidentialitate si sa se dea indrumari referitoare la natura si intinderea obligatiei de confidentialitate si la situatiile in care va fi permisa sau ceruta dezvaluirea informatiei dobandite in timpul prestarii serviciilor profesionale. Normele profesionale ale C.E.C.C.A.R. precizeaza referintele necesare confidentialitatii stabilite pentru fiecare tip de misiune.
Trebuie recunoscut, totusi ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si deci cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depind de legislatia in domeniu.
Exemple de probleme care trebuie luate in considerare pentru a determina masura in care poate fi dezvaluita informatia confidentiala:
(a) Atunci cand dezvaluirea este autorizata. Atunci cand angajatorul sau clientul a dat autorizatia de a dezvalui o informatie, trebuie sa se tina sama de interesele tuturor partilor, inclusiv de cele ale acelor terti ale caror interese ar putea fi afectate.
(b) Cand dezvaluirea este ceruta prin lege. Exemple pentru cazuri cand unui profesionist contabil i se cere prin lege sa dezvaluie o informatie confidentiala sunt:
(i) pentru a furniza probe in cursul unor proceduri judiciare; si
(ii) pentru a divulga autoritatilor publice competente infractiunile descoperite.
(c) Cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a dezvalui:
(i) pentru a se conforma normelor tehnice si cerintelor etice; asemenea divulgari nu sunt contrare acestei sectiuni;
(ii) pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil in cursul procedurilor judiciare;
(iii) pentru a se conforma controlului sau inspectiei organismului profesional;
(iv) pentru a raspunde unei cereri sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau ale unui organism cu atributii de reglementare.
Cand profesionistul contabil a hotarat ca informatia confidentiala poate fi dezvaluita trebuie avute in vedere urmatoarele cerinte:
daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si pot fi sustinute cu dovezi, in masura in care acest lucru este posibil; cand situatia implica fapte sau opinii nedovedite, trebuie folosit rationamentul profesional pentru a determina tipul de evidentiere care trebuie facuta, daca este cazul;
ce tip de comunicare se asteapta si cui i se adreseaza: in particular, profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa actioneze referitor la aceasta;
daca profesionistul contabil va fi pasibil sau nu de vreo raspundere juridica in cazul cand a facut o dezvaluire si consecintele ce decurg din aceasta.
In toate situatiile, profesionistii contabili trebuie sa aiba in vedere necesitatea de a consulta un consilier juridic si/sau o organizatie profesionala.
SECTIUNEA 5
Un profesionist contabil care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa propuna cea mai buna solutie in favoarea unui client sau a unui angajator cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. In nici un caz nu trebuie sa fie diminuate integritatea si obiectivitatea, iar opinia profesionistului contabil trebuie sa fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului sau a patronului daca exista elemente rezonabile pentru solutia respectiva.
Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaratia fiscala si consultanta in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca patronul si clientul sunt constienti de limitele legate de serviciile si consultanta fiscala si ca nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
Un profesionist contabil care intreprinde sau asista la pregatirea unei declaratii fiscale trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru continutul declaratiei revine in primul rand clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaratia fiscala este corect intocmita pe baza informatiei primite.
Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinta materiala date clientului ori unui angajator trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota in dosarul de lucru.
Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau comunicare in care exista motiv sa se creada ca:
(a) ar contine o declaratie falsa sau care ar induce in eroare;
(b) ar contine declaratii sau informatii furnizate neglijent sau fara nici o cunoastere reala a faptului ca ele sunt adevarate sau false, sau
(c) ar omite sau ascunde informatia ceruta a fi prezentata si o asemenea omitere sau ascundere poate induce in eroare autoritatile fiscale.
Un profesionist contabil poate pregati declaratiile fiscale implicand folosirea estimarilor daca o asemenea practica este in general admisa sau daca circumstantele date nu permit obtinerea de informatii exacte. Atunci cand sunt folosite estimarile, ele trebuie sa fie prezentate in asa fel incat sa nu lase impresia ca aceste date sunt exacte. Profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca sumele estimate sunt rezonabile in aceasta situatie.
Un profesionist contabil, in mod obisnuit, se poate baza in pregatirea unei declaratii fiscale pe informatia furnizata de client sau angajator, in cazul in care informatia pare rezonabila. Cu toate ca nu se cere examinarea sau revizuirea documentelor, ori a altor evidente in sprijinirea informatiei, profesionistul contabil trebuie sa incurajeze, atunci cand este cazul, furnizarea acestor date.
In plus, profesionistul contabil:
(a) trebuie sa foloseasca atunci cand este posibil declaratiile fiscale ale clientului din anii anteriori;
(b) este necesar sa faca in mod rezonabil verificari, atunci cand informatia prezentata pare sa fie incorecta sau incompleta;
(c) este incurajat sa faca referiri la registrele si inregistrarile operatiunilor respective.
Cand un profesionist contabil descopera o eroare sau o omisiune in declaratia fiscala a anului anterior (cu care poate sa fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau ca nu s-a completat sau nu s-a inregistrat declaratia fiscala ceruta, el trebuie:
(a) sa il sfatuiasca prompt pe client sau angajator in legatura cu eroarea sau omisiunea si sa recomande informarea autoritatilor fiscale. In mod normal profesionistul contabil nu este obligat sa informeze autoritatile fiscale, iar aceasta nu poate fi facuta fara permisiunea clientului sau angajatorului;
(b) daca clientul sau angajatorul nu corecteaza eroarea, profesionistul contabil:
(i) trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca nu este posibil sa lucreze pentru ei in legatura cu acea declaratie sau cu alte informatii prezentate autoritatilor;
si
(ii) trebuie sa ia in consideratie daca continuarea misiunii sale cu clientul sau angajatorul este in concordanta cu responsabilitatile sale profesionale.
(c) daca profesionistul contabil ajunge la concluzia ca poate fi continuata relatia profesionala cu clientul sau cu angajatorul, trebuie luate toate masurile rezonabile pentru a se asigura ca eroarea nu este repetata in declaratiile fiscale viitoare;
(d) in imprejurarea in care profesionistul contabil a incetat sa mai actioneze pentru client sau pentru angajator el trebuie sa comunice decizia sa clientului sau angajatorului si nu trebuie sa dea informatii tertilor, fara consimtamantul clientului sau al angajatorului, cu exceptia cazului in care aceasta i se cere prin lege.
Cand se analizeaza aplicarea principiilor etice in activitati transfrontaliere pot aparea o serie de situatii. Indiferent daca un profesionist contabil este membru al profesiei doar intr-o singura tara sau este si membru al profesiei in tara in care serviciile sunt prestate, aceasta nu trebuie sa afecteze modalitatea de abordare a fiecarei situatii.
Un profesionist contabil calificat intr-o tara poate sa aiba resedinta in alta tara sau poate sa viziteze temporar acea tara pentru a presta anumite servicii profesionale. In toate circumstantele, profesionistul contabil trebuie sa efectueze servicii profesionale in conformitate cu normele tehnice si cu cerintele de etica relevante. Normele tehnice speciale care trebuie urmate nu sunt prezentate in cadrul acestei sectiuni. In toate celelalte privinte, totusi, profesionistul contabil trebuie sa se ghideze dupa principiile de etica prezentate in continuare.
Cand un profesionist contabil presteaza servicii intr-o alta tara decat tara sa natala si exista diferente asupra unor prevederi specifice intre principiile etice din cele doua tari, trebuie aplicate urmatoarele prevederi:
(a) cand principiile etice din tara in care se presteaza serviciile sunt mai putin stricte decat Codul de etica elaborat de IFAC, trebuie aplicate principiile IFAC;
(b) cand principiile etice ale tarii in care se practica profesia sunt mai stricte decat principiile IFAC, atunci se aplica principiile tarii in care sunt prestate serviciile;
(c) cand principiile etice ale tarii de origine sunt obligatorii pentru serviciile prestate in afara tarii si sunt mai stricte decat cele prezentate la punctele a) si b) de mai sus, atunci se vor aplica principiile etice ale tarii de origine.
Profesionistii contabili pentru a-si promova activitatea trebuie:
(a) sa nu utilizeze mijloace care aduc o proasta reputatie profesiei;
(b) sa nu exprime pretentii exagerate pentru serviciile pe care le pot oferi, pentru calificarile pe care le au sau experienta pe care au dobandit-o;
(c) sa nu denigreze munca altor profesionisti contabili.
PARTEA B APLICABILA LIBER
PROFESIONISTILOR CONTABILI
INDEPENDENTA
Cuprinsul sectiunii
- 8.7. = Introducere
- 8.19. = Abordarea conceptuala a independentei
8.20. - 8.23. = Obiectivele si structura acestei sectiuni
8.24. - 8.27. = Perspective nationale
8.28. - 8.33. = Amenintari la adresa independentei
8.34. - 8.43. = Masuri de protejare a independentei
8.44. - 8.47. = Durata mandatului
8.48. = Data efectiva
Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.
Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante.
Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit.
8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente:
a. o relatie intre trei parti, implicand:
(i) un profesionist contabil;
(ii) o parte responsabila; si
(iii) un utilizator anume precizat.
b. un obiectiv;
c. criterii adecvate;
d. modalitatea de realizare; si
e. o concluzie.
Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta.
De pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale.
Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui angajament specific.
Exista o gama larga de misiuni (angajamente) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine (asigurare).
Acestea pot fi misiuni (angajamente) care cuprind obiective privind:
auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare);
atestari si raportari directe;
raportari interne si externe;
sectorul privat sau public.
Obiectivul unei misiuni (angajament) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:
Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta);
Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau
Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile privind resursele umane).
Nu toate misiunile (angajamentele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.
Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (angajamente) de audit (deci de non-audit) cuprind:
proceduri convenite;
compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare;
pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie si consultanta fiscala;
consultanta privind managementul;
alte servicii de consultanta.
Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.
Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai indicate.
Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei.
In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.
Independenta cere:
a. Independenta rationamentului profesional (de spirit):
Caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit acest rationament profesional, permitand profsionistului contabil sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si prudenta profesionala.
b. Independenta comportamentala (in aparenta):
Caracterizata prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata, detinand toate informatiile relevante si aplicand toate masurile de prevedere necesare, ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala a cabinetului/societatii sau grupului sau a unui membru al acestora, au fost compromise.
Utilizarea termenului "independenta" in mod singular poate crea neintelegeri. Luat separat, termenul poate induce presupunerea ca o persoana care exercita un rationament profesional trebuie sa fie independenta in sensul izolarii sale de relatiile economice, financiare sau de alta natura.
Aceasta ipoteza este imposibila, deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. Prin urmare, importanta relatiilor economice, financiare si de alta natura trebuie evaluata si din punctul de vedere al unei terte persoane rezonabila si informata care avand toate informatiile relevante, ar putea trage concluzia in mod firesc ca sunt inacceptabile.
Multe circumstante diferite sau combinatii ale acestora pot fi relevante, nefiind astfel posibil sa se defineasca fiecare situatie care poate da nastere unor amenintari la adresa independentei si, corespunzator, sa se determine masurile necesare pentru atenuarea lor. De altfel, natura misiunilor profesionistilor contabili fiind diferita, pot exista amenintari la adresa independentei de asemenea diferite, care necesita aplicarea unor masuri de prevedere corespunzatoare.
Un cadru conceptual care ar indica profesionistilor contabili modalitatea de identificare, evaluare si abordare a amenintarilor la adresa independentei ar fi mai folositor interesului public, decat un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare.
8.11. Aceasta sectiune se bazeaza pe o astfel de abordare conceptuala care ia in considerare atat amenintarile la adresa independentei si masurile de prevedere necesare, cat si interesul public. Potrivit acestei abordari profesionistii contabili si membrii cabinetelor lor au obligatia de a identifica si evalua circumstantele si relatiile care pot crea amenintari la adresa independentei si de asemenea, de a lua masurile corespunzatoare pentru eliminarea sau reducerea lor la un nivel acceptabil, prin aplicarea masurilor de prevedere corespunzatoare. Pe langa identificarea si evaluarea relatiilor dintre echipele de profesionisti contabili in audit si servicii conexe si clientii lor este necesar sa se aprecieze si daca relatiile dintre acestia si terte persoane nu reprezinta amenintari la adresa independentei.
Totodata aceasta sectiune, prin cadrul de principii elaborat, asigura membrilor echipelor de profesionisti contabili in audit, servicii conexe si alte servicii profesionale, modalitatea de identificare si evaluare a amenintarilor la adresa independentei si de aplicare a masurilor de prevedere in vederea eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil, astfel incat independenta rationamentului profesional si independenta comportamentala sa nu fie compromise.
Principiile din aceasta sectiune se aplica tuturor misiunilor profesionistilor contabili.
Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile de eliminare sau reducerea acestora la un nivel acceptabil difera in functie de caracteristicile individuale ale misiunii, respectiv daca misiunea este un angajament de audit sau o alta misiune.
In cazul unei misiuni care nu este un angajament de audit se va avea in vedere scopul, obiectivul si utilizatorul anume precizat al raportului.
Cabinetul/societatea sau grupul este necesar, prin urmare, sa evalueze circumstantele relevante, natura misiunii si amenintarile la adresa independentei profesionistilor contabili, hotarand daca este oportun sa accepte sau sa continue misiunea, precum si masurile de prevedere utile; totodata se va aprecia si daca in acest context se impune completarea echipei cu specialistii din afara cabinetului/societatii sau grupului.
Misiunile de audit furnizeaza nivelul certitudinii (asigurarii) angajate pentru o categorie larga de utilizatori potentiali: in consecinta pe langa independenta rationamentului profesional, independenta comportamentala este de o importanta deosebita. Prin urmare fata de clientii de audit, membrilor echipei de profesionisti contabili in audit, inclusiv ai cabinetelor/societatilor de profil si grupurilor li se cere sa fie total independenti fata de acestia. Consideratii similare de independenta fata de de clientii lor se cer si atunci cand sunt prestate servicii conexe auditului si alte servicii profesionale.
In cazul acestor misiuni este necesar sa se tina seama de orice amenintare la adresa independentei pe care cabinetul are motive sa creada ca poate fi creata de interesele si relatiile dintre profesionistii contabili si clientii lor.
In cazul unui raport privind serviciile conexe auditului, restrans in mod expres contractual pentru folosire de catre utilizatori identificati, acestia sunt considerati a fi in cunostinta de cauza asupra scopului, obiectivului si limitarilor raportului, intrucat au participat la stabilirea naturii si obiectivului misiunii cabinetului de a presta aceste servicii, inclusiv a criteriilor de evaluare a obiectivului serviciului respectiv.
In aceste conditii cabinetul/societatea, va avea in vedere luarea masurilor necesare asigurarii independentei comportamentului membrilor sai fata de toti utilizatorii raportului. Prevederile prezentei sectiuni vor fi utilizate asigurandu-se un minimum de masuri necesare independentei membrilor echipei de profesionisti contabili si a rudelor lor apropiate.
In plus daca cabinetul are o semnificativa participare financiara, fie directa fie indirecta, in afacerile clientului auditului, al serviciilor conexe si al altor servicii profesionale, atunci evident interesul financiar al acestei participari va fi atat de important, incat nici o masura de prevedere a reducerii amenintarii la adresa independentei la un nivel acceptat, nu ar fi posibila.
Cerintele cu privire la independenta profesionistilor contabili se pot sintetiza astfel:
Pentru misiunile (contractele) de audit, membrii cabinetelor/societatilor de audit trebuie sa fie independenti fata de clientii lor.
Pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale prestate clientilor - care nu sunt clienti in cadrul unui contract de audit - (deci de non-audit) cand utilizatorul anume precizat nu este restrans contractual la una sau anumite persoane, membrii cabinetelor/societatilor de expertiza contabila, trebuie sa fie independenti fata de client.
Pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale prestate clientilor - care nu sunt clienti in cadrul unui contract de audit - (deci de non-audit), cand utilizatorul anume precizat este restrans contractual la una sau anumite persoane, membrii cabinetelor/societatilor de expertiza contabila, trebuie sa fie independenti fata de de client si sa nu aiba nici un interes financiar (participare) direct sau indirect semnificativ, fata de acesta.
Aceste cerinte privind independenta profesionistilor contabili fata de clientii lor, ceruta membrilor cabinetelor/societatilor de audit sau expertiza contabila, sunt exemplificate dupa cum urmeaza:
Client |
Tipul misiunii de audit si servicii conexe |
||
Audit |
Non-audit cu utilizatori nerestrictionati |
Non-audit cu utilizatori restrictionati |
|
Clientul auditului |
Membrii cabinetului/societatii de audit |
||
Clientul misiunilor de non-audit |
Membrii cabinetului, (societatii) de expertiza contabila |
Membrii cabinetului, (societatii) de expertiza contabila fara interese financiare fata de client |
8.17. Amenintarile la adresa independentei si masurile de prevedere impotriva acestora, din aceasta sectiune sunt in general comentate in contextul intereselor sau al relatiilor intre cabinet/societate sau grup, un membru al acestora si clientul contractului de audit, de servicii conexe sau de alte servicii profesionale.
In cazul unui client de audit cotat, cabinetul/societatea de audit trebuie sa ia in considerare interesele si relatiile in care sunt implicate partile afiliate acestei intreprinderi raportoare cliente.
In acest scop mai intai trebuie sa fie identificate acele parti afiliate si apoi interesele si relatiile dintre acestea si entitatea raportoare clienta (mama).
In toate celelalte cazuri, cand membrii cabinetelor/societatilor de audit sau expertiza contabila au motive sa creada ca o entitate afiliata - legata - de un asemenea client raportor, este relevanta pentru evaluarea independentei cabinetelor/societatilor de audit sau expertiza contabila, acestea vor trebui sa ia in considerare entitatea afiliata atunci cand evalueaza independenta si aplica masurile de prevedere necesare.
Evaluarea amenintarilor la adresa independentei si masurile ulterioare trebuie sa fie bazate pe dovezile obtinute inainte de acceptarea misiunii (contractului) si in timp ce acesta este in derulare. Obligatia de a proceda astfel apare atunci cand un membru al cabinetului/societatii cunoaste sau s-ar putea sa se astepte sa apara si sa cunoasca imprejurari sau relatii care ar putea compromite independenta. Ar putea exista situatii cand cabinetul/societatea sau un membru al acestora sa incalce din neglijenta prevederile acestei sectiuni. Astfel de situatii de neglijenta nu vor compromite in general independenta fata de client, daca exista stabilite de cabinet/societate, politici si proceduri interne corespunzatoare de control al calitatii, destinate a promova independenta si a corecta imediat abaterile, aplicand orice masuri necesare de prevenire a amenintarilor la adresa independentei.
Prezenta sectiune face referire atat la amenintari importante la adresa independentei si in mod evident si la cele mai putin importante in evaluarea acesteia. Cand se procedeaza la evaluarea unei situatii particulare de amenintare la adresa independentei este necesar sa se tina seama atat de factorii calitativi cat si de cei cantitativi. In acest sens importanta unei situatii date trebuie sa fie considerata in mod evident lipsita de importanta numai daca este apreciata ca fiind obisnuita si lipsita de urmari.
Obiectivul acestei sectiuni este de a sprijini cabinetele/societatile profesionistilor contabili si pe membrii acestora in ceea ce priveste:
a. identificarea amenintarilor la adresa independentei;
b. evaluarea acestor amenintari si stabilirea daca sunt in mod evident lipsite de importanta;
c. in cazurile cand aceste amenintari sunt importante, identificarea lor si aplicarea masurilor de prevedere corespunzatoare in vederea eliminarii sau reducerii acestora la un nivel acceptabil.
In cazurile in care este imposibila luarea unor masuri de prevedere necesare reducerii amenintarilor la adresa independentei la un nivel acceptabil, masurile posibile de luat sunt fie de a elimina situatiile sau interesele care creeaza aceste amenintari, fie de a refuza acceptarea sau continuarea misiunii - contractului respectiv.
8.21. Aceasta sectiune evidentiaza amenintarile la adresa independentei (paragrafele 8.28 pana la 8.33), precum si masurile de prevedere capabile fie sa elimine astfel de amenintari, fie sa le reduca la un nivel acceptabil (paragrafele 8.34 la 8.47).
Ea se incheie cu cateva exemple privind modul in care aceasta abordare conceptuala a independentei urmeaza a fi aplicata in circumstante si relatii specifice.
Exemplele comenteaza amenintarile la adresa independentei care pot fi create de circumstante si relatii specifice (paragrafele 8.100 si urmatoarele).
Rationamentul profesional este utilizat pentru a determina masurile de protectie potrivite eliminarii amenintarilor la adresa independentei sau de a le reduce la un nivel acceptabil.
In anumite exemple, amenintarile la adresa independentei sunt atat de importante incat singurele masuri posibile sunt fie de a renunta la misiunile (contractele) sau la interesele care creeaza amenintarea, fie de a refuza acceptarea sau mentinerea misiunii (contractului).
In alte exemple, amenintarea poate fi eliminata sau redusa la un nivel acceptabil prin aplicarea masurilor de prevedere corespunzatoare.
Exemplele, fireste, nu sunt destinate a fi atotcuprinzatoare.
Atunci cand sunt identificate amenintarile la adresa independentei, care sunt in mod evident importante, cabinetul/societatea daca hotaraste sa accepte sau sa mentina misiunea (contractul) este necesar ca aceste hotarari sa fie bine documentate.
Documentarea trebuie sa includa o descriere a amenintarilor identificate la adresa independentei si a masurilor aplicate pentru a elimina sau reduce aceste amenintari la un nivel acceptabil.
Evaluarea tuturor acestor amenintari la adresa independentei si masurile de prevedere necesare reducerii lor la un nivel acceptabil, trebuie sa tina seama de interesul public.
Anumite intreprinderi pot fi de un interes public semnificativ deoarece, ca rezultat al activitatilor lor, al dimensiunii sau statutului lor pot afecta persoane sau colectivitati prin consecintele financiare sau de alta natura asupra acestora.
Exemple de astfel de intreprinderi pot include intreprinderile cotate, institutiile de credit, societatile de asigurari si fondurile de pensii.
Datorita puternicului interes public pentru situatiile financiare ale societatilor cotate, anumite paragrafe din aceasta sectiune cuprind mentiuni suplimentare care sunt relevante auditului acestor societati cotate.
De aceea trebuie acordata atentia necesara aplicarii principiilor prevazute de aceasta sectiune pentru societatile cotate, tinand seama de interesul utilizatorilor anume precizati cat si de importanta interesului public.
Nici unei organizatii profesionale membra a IFAC sau cabinet/societate de audit nu i se permite sa aplice standarde mai putin stricte decat acelea expuse in aceasta sectiune.
Unele exemple din aceasta sectiune indica in ce mod trebuie sa fie aplicate principiile privind nivelul de asigurare al angajamentului (contractului) de audit la societatile cotate.
Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati a hotarat sa nu faca diferenta intre angajamentele (contract) de audit ale societatilor cotate si ale celorlalte contracte de audit, si prin urmare, exemplele care au legaturi cu contractele de audit ale societatilor cotate trebuie considerate a fi aplicabile tuturor angajamentelor (contractelor) de audit.
Cand un cabinet/societate executa un contract al carui obiect este sa stabileasca un nivel de asigurare al angajamentului, cum ar fi un audit sau o revizuire a situatiilor financiare, echipa de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, trebuie sa aplice prevederile acestei sectiuni, in afara de cazul cand reglementarile locale nu permit aplicarea anumitor parti ale acesteia.
In astfel de cazuri, cabinetul/societatea si membrii echipei de audit trebuie sa aplice toate celelalte parti ale acestei sectiuni.
In cazurile in care prin legislatie unele definitii ale relatiilor dintre persoane, difera de cele utilizate de aceasta sectiune, cabinetele/societatile si membrii acestora trebuie sa fie constienti de acele diferente si sa aplice cerintele cele mai stricte (de exemplu, definitiile legate de rudele apropiate).
8.28. Independenta este potential amenintata de cauze determinate de interesul propriu, de autocontrol, de renuntari la propriile convingeri, manifestarii de familiarism si actiuni de intimidare.
8.29. "Cauze datorate interesului propriu" au loc atunci cand un cabinet/societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete/societati sau al membrilor lor ar intra in conflict cu clientul respectiv.
Exemple in acest sens (neexhaustive) care pot crea amenintari la adresa independentei, de acest fel, pot fi:
a. o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv;
b. un imprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaza patrimoniul clientului;
c. onorariile totale provenind de la un singur client;
d. preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
e. relatii de afaceri cu clientul contractului de prestari de servicii profesionale;
f. potentiala angajare ca salariat al clientului;
g. onorarii neprevazute in contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale.
8.30. "Cauze legate de autocontrol". De regula pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar sa fie reevaluata modalitatea de asigurare a independentei cabinetului/societatii sau membrilor acesteia pentru a fundamenta concluzia finala a nivelului de asigurare al angajamentului.
Amenintarea legata de autocontrol apare atunci cand unul din membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din aceasta pozitie poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client.
Exemple in acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de amenintari la adresa independentei, pot fi:
a. un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent, una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;
b. un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent, un angajat al clientului intr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de certitudine al angajamentului fata de client;
c. prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul de asigurare al angajamentului fata de client;
d. pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor inregistrari, care fac obiectul nivelului de asigurare al profesionistului contabil fata de client.
"Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri" apar atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acesteia, promoveaza sau poate fi perceput a promova, situatia sau opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. Acesta ar putea fi cazul in care cabinetul/societatea sau un membru al acesteia si-au subordonat rationamentul lor profesional, aceluia al clientului.
Exemple in acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea amenintari la adresa independentei de acest fel, pot fi:
a. a se ocupa cu, sau a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;
b. a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, in litigiile sau in rezolvarea neintelegerilor cu terte parti.
8.32. "Amenintarile provocate de familiarism", au loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau angajatii acestuia, cabinetului/societatea de profil sau un membru al acestora, devine prea intelegator fata de interesele clientului.
Exemple in acest sens, care pot crea amenintari de acest fel la adresa independentei, fara a fi exhaustive, pot fi:
a. un membru al cabinetului/societatii care are un membru de familie (afin) sau o ruda apropiata care are o functie de raspundere in intreprinderea clientului;
b. un membru al cabinetului/societatii care are un afin sau o ruda apropiata care, ca angajat al clientului, este in masura a exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul;
c. un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o persoana care gestioneaza patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care poate exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul;
d. o asociere de lunga durata a unui membru a cabinetului/societatii cu un client al acestora;
e. acceptarea de daruri sau ospitalitate, in afara de cazul cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii de la clientul acestora sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau sunt angajati ai clientului.
'Amenintarile provocate de intimidari' au loc atunci cand un membru al cabinetului sau societatii poate fi impiedicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau angajatii clientului.
Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa independentei, acestea pot fi:
a. amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre cabinetul/societatea respectiva de a inlocui un membru al acesteia, in cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate;
b. presiune din partea clientului pentru a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata de membrii cabinetului/societatii in scopul reducerii onorariilor.
Membrii echipei de profesionisti contabili in audit, servicii conexe si alte servicii profesionale contabile au responsabilitatea de a ramane independenti luand in considerare conditiile in care isi exercita profesia si amenintarile la adresa independentei si sa ia toate masurile de prevedere disponibile pentru a elimina aceste amenintari sau a le reduce la un nivel acceptabil.
Cand sunt identificate amenintari la adresa independentei, altele decat cele care in mod evident sunt fara importanta, trebuie identificate masurile de protejare corespunzatoare ale independentei si a le aplica pentru a elimina aceste amenintari sau a le reduce la un nivel acceptabil.
Aceasta hotarare trebuie documentata.
Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia in functie de imprejurari. Trebuie intotdeauna acordata atentie la situatiile in care o terta persoana responsabila si informata cunoscand toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protejare aplicate, ar putea trage concluzia in mod rezonabil ca aceste masuri sunt inacceptabile.
Aceasta concluzie a unei terte persoane va fi influentata de factori cum ar fi semnificatia amenintarii, natura serviciilor profesionale contractate, utilizatorii anume precizati ai raportului misiunilor de audit sau servicii conexe si structura cabinetului/societatii.
Masurile de protejare a independentei se impart in trei mari categorii:
a. masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
b. masuri de protejare stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;
c. masuri de protejare stabilite in cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatilor;
Cabinetul/societatea de expertiza contabila sau audit si membrii acestora trebuie sa aleaga masuri de protejare corespunzatoare pentru a elimina sau reduce amenintarile la adresa independentei la un nivel acceptabil.
Masurile de protejare a independentei dispuse de profesie, legislatie sau reglementari includ urmatoarele:
a. cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie;
b. cerinte de educatie (formare) continua;
c. standarde profesionale, monitorizare si metode disciplinare;
d. control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de cabinet/societate de expertiza contabila sau audit;
e. legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si profesionistilor contabili.
Masurile de protejare stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale, cuprind urmatoarele:
a. aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea Generala a clientului a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale atunci cand alte persoane imputernicite sa administreze patrimoniul si sa reprezinte juridic pe client au semnat contractul;
b. nominalizarea angajatilor competenti ai clientului imputerniciti a lua decizii manageriale;
c. stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatii financiare) corecta;
d. procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor;
e. structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura, comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client.
Comitetele de audit facand parte din structura consiliilor de administratie, au un rol important in conducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul efectuat de aceste consilii de administratie. Comitetul de audit revede situatiile financiare inainte de a fi supuse consiliului de administratie, avand totodata rolul de legatura intre auditorul extern (cabinet/societate de audit) si consiliul de administratie.
Desigur in lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este necesar sa existe nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (in mod deosebit la societatile cotate) care sa tina legatura cu cabinetul/societatea de audit si cu care aceasta sa rezolve in mod rezonabil aspectele privind independenta.
Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind comunicatii independente cu comitetele de audit sau altele imputernicite cu conducerea acestor relatii.
In cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa comunice cel putin odata pe an, oral si scris toate aspectele relatiilor dintre ele si clientul auditului, apreciate potrivit rationamentului profesional ca avand legatura cu independenta.
Aceste comunicari pot varia in functie de imprejurarile decise de cabinetele/societatile de audit, dar trebuie in general sa abordeze aspectele relevante stabilite in aceasta sectiune.
Masurile de protejare a independentei stabilite in interiorul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatilor pot include o gama larga de masuri, cum ar fi:
a. importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili in audit, servicii conexe si alte servicii profesionale, pentru satisfacerea interesului public;
b. politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului contractat cu clientul;
c. politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de protejare precum si modalitatea de aplicare a lor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil, evident altele decat cele lipsite de importanta;
d. politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si procedurilor privind independenta;
e. politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre cabinetele/societatile si membrii acestora cu clientii serviciilor prestate;
f. politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor cabinetului/societatii de la un singur client;
g. modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezinta parti dintr-un contract incheiat cu un client;
h. politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor persoane care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul nivelului de asigurare angajat;
i. comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii, inclusiv orice schimbari ale acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluzand instruirea corespunzatoare si formarea lor continua;
j. desemnarea unui membru cu experienta, al managementului cabinetului/societatii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei;
k. mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al entitatilor lor raportoare, ca trebuie sa ramana independenti fata de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;
l. un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite;
m. politici si proceduri pentru a insarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatii sa comunice nivelelor superioare orice chestiune privind independenta si obiectivitatea care ii preocupa; acestea includ si informarea membrilor cabinetului/societatii asupra procedurilor deschise impotriva lor.
Masurile de protejare a independentei stabilite in interiorul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatilor pot include si masuri de protejare specifice indeplinirii angajamentului contractat, cum ar fi:
a. includerea suplimentara in echipa a unui profesionist contabil care sa supravegheze lucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana ar putea fi angajata din afara cabinetului/societatii/grupului sau sa fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe;
b. consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;
c. rotirea personalului cu functii de conducere;
d. comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului;
e. elucidarea cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate si a marimii onorariilor percepute;
f. politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe sa nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care de drept revin clientului;
g. implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului;
h. implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesita un nivel de asigurare acordat clientului, in masura in care acesta isi asuma responsabilitatea serviciilor prestate;
i. eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe cand are participari financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei.
Cand masurile de protejare a independentei, aratate mai inainte sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei sau cand cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.
Membrii echipei de audit sau servicii conexe si cabinetele/societatile respective trebuie sa fie independenti fata de clientul de audit sau servicii conexe pe durata misiunii.
Durata misiunii incepe atunci cand echipa efectueaza primele prestari de misiuni de audit sau servicii conexe si se termina atunci cand este emis raportul corespunzator, cu exceptia cazului cand misiunea este de natura reinnoibila. In aceasta situatie, misiunea se continua pana cand una din parti notifica celeilalte terminarea relatiilor profesionale sau cand misiunea se termina la data convenita si se emite raportul final, si deci ultimul.
In cazul unui contract de audit, durata acestuia include perioada acoperita de situatiile financiare raportate de catre cabinetul/societatea de expertiza contabila sau audit.
Cand o entitate devine un client al auditului in timpul sau dupa perioada acoperita de situatiile pe care cabinetul/societatea le va raporta, acesta trebuie sa aprecieze daca prin respectiva imprejurare nu se creeaza vreo amenintare la adresa independentei prin:
relatiile financiare sau de afaceri cu clientul auditului in timpul sau dupa perioada acoperita de situatiile financiare, dar inainte de acceptarea mandatului de audit: sau
servicii anterioare prestate clientului auditului.
In mod similar, in cazul unui contract de servicii profesionale contabile care nu sunt de audit, cabinetul/societatea trebuie sa ia in considerare faptul daca relatiile financiare sau de afaceri sau servicii anterioare pot crea amenintari la adresa independentei.
Daca au fost prestate servicii de non-audit clientului auditului in timpul sau dupa perioada acoperita de situatiile financiare, dar inaintea inceperii mandatului de audit, iar aceste servicii se considera ca trebuie oprite in timpul duratei mandatului, este necesar sa se aprecieze amenintarile la adresa independentei care pot aparea in urma acestor servicii.
Daca amenintarea este alta decat una in mod evident lipsita de importanta, trebuie apreciate si luate masuri de protejare a independentei si aplicate astfel incat amenintarile sa fie reduse la un nivel acceptabil.
Astfel de masuri de protejare pot cuprinde:
comentarea aspectelor independentei privind serviciile de non-audit cu conducerea clientului, eventual cu comitetul de audit;
obtinerea din partea clientului a confirmarii responsabilitatii sale pentru rezultatele serviciilor de non-audit;
excluderea personalului de non-audit de la participarea la mandatul de audit;
angajarea unui alt cabinet/societate care sa revizuiasca rezultatele serviciilor de non-audit sau realizarea din nou de catre alt cabinet /societate a serviciilor de non-audit, in scopul delimitarii responsabilitatilor care decurg din executarea acestor servicii.
Serviciile de non-audit prestate unui client necotat nu vor dauna independentei cabinetului/societatii cand clientul devine o entitate cotata, cu conditia ca:
serviciile de non-audit prestate anterior sa se incadreze in prevederile acestei sectiuni pentru clientii de non-audit;
serviciile vor fi terminate intr-o perioada rezonabila de timp, din momentul in care clientul a devenit o entitate cotata, daca ele nu se incadreaza in prevederile acestei sectiuni pentru clientii de audit cotati;
cabinetul/societatea sa implementeze masuri de protejare corespunzatoare pentru eliminarea sau reducerea la un nivel acceptabil a amenintarilor la adresa independentei aparute din serviciile anterior prestate.
Aceasta sectiune este aplicabila contractelor de audit cand raportul este datat la sau dupa 31 decembrie 2003.
Index
Subiect Paragraf
Introducere .......................... | |
Participari financiare ....................... | |
Prevederi aplicabile tuturor clientilor angajamentelor de audit sau non-audit .................... | |
- Prevederi aplicabile clientilor auditului .............. | |
- Prevederi aplicabile clientilor non-auditului .......... | |
Imprumuturi si garantii ....................... | |
Relatii personale si familiale ................... | |
Angajare la clientii auditului sau non-auditului ............ | |
Servicii recente prestate clientilor auditului sau non-auditului ....... | |
Angajarea liber profesionistilor contabili ca functionari sau ca administratori ai clientilor auditului sau non-auditului ....... | |
Colaborarea indelungata cu personalul de conducere al clientilor auditului sau non-auditului | |
- Prevederi generale .................... | |
- Clientii auditului care sunt societati cotate ............ | |
Prestare de servicii de non-audit clientilor de audit ............ | |
a - Pregatirea inregistrarilor contabile si a situatiilor financiare ... | |
- Prevederi generale ............. | |
- Clientii auditului care sunt societati necotate ........ | |
- Clientii auditului care sunt societati cotate ......... | |
- Situatii de urgenta .............. | |
- Servicii de evaluare ................. | |
- Prestare de servicii de impozitare pentru clientii auditului .. | |
- Prestare de servicii de audit intern clientilor auditului ... | |
- Prestare de servicii de tehnologia informatiei (IT) clientilor auditului .......... | |
- Detasare temporara de personal la clientii auditului ...... | |
- Prestarea de servicii clientilor auditului privind expertize contabile si recuperari de creante, in cauze litigioase . | |
- Prestarea de servicii juridice clientilor auditului ...... | |
- Recrutare de personal superior de conducere pentru clienti | |
- Servicii de finantare corporativa si alte servicii similare ..... | |
Onorarii si aprecierea lor | |
- Marimea onorariilor .... ................ | |
- Onorarii restante .................... | |
- Onorarii subestimate .................... | |
- Onorarii neprevazute ................... | |
Daruri si ospitalitate ........................ | |
Litigii actuale sau care pot aparea .................. |
Exemplele urmatoare prezinta imprejurarile specifice si relatiile care pot crea amenintari asupra independentei. Totodata exemplele descriu amenintarile potentiale create si masurile necesare de protejare pentru a elimina aceste amenintari sau a le reduce la un nivel acceptabil in functie de circumstantele respective.
Exemplele nu sunt atotcuprinzatoare. Cabinetele/societatile/grupurile si membrii acestora, in exercitarea profesiei, vor trebui sa aprecieze implicatiile unor imprejurari si relatii similare, insa diferite si sa determine daca pot fi aplicate masurile de protejare prevazute de paragrafele 8.37. pana la 8.42. si obtinute rezultate satisfacatoare privind eliminarea sau reducerea amenintarilor la adresa independentei. De asemenea paragrafele 8.1. pana la 8.48. furnizeaza ghidul conceptual pentru a sustine aceasta procedura.
Unele exemple se refera la clientii auditului, altele se refera la clientii de non-audit. Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre cabinetele/societatile si membrii acestora pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non-audit.
Exemplele nu includ rapoartele eliberate clientilor pentru misiunile de non-audit cu utilizatorii restrictionati. Dupa cum s-a precizat la paragraful 8.15 pentru misiunile de non-audit contractate, membrii echipei de profesionisti contabili si rudele lor apropiate trebuie sa fie independenti fata de clientul lor. Mai mult, cabinetul/societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara, directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.
8.102. O participare financiara la capitalul propriu al clientului angajamentului de audit si servicii conexe creeaza o amenintare asupra participarii proprii. In evaluarea importantei amenintarii si a masurilor de protectie potrivite care urmeaza a fi aplicate pentru eliminarea sau reducerea la un nivel acceptabil a amenintarii, este necesara examinarea naturii participatiei financiare. Aceasta include o evaluare a participarii financiare tinand seama de ponderea actiunilor detinute, importanta lor semnificativa si tipul participarii (directe sau indirecte).
8.103. Cand se evalueaza tipul participarii financiare, se va avea in vedere daca persoana detinatoare nu are nici un control asupra mijlocului de investitie sau a participarii financiare detinute (de pilda: un fond de investitii, societati de investitii - sau alt mijloc de intermediere) sau invers, daca persoana detinatoare are un control asupra participarii financiare (de pilda: administrator) sau este capabila sa influenteze deciziile privind investitia.
In evaluarea importantei semnificative a oricarei amenintari la adresa independentei, este necesar sa se aiba in vedere gradul de control sau influenta care poate fi exercitata prin participarea financiara detinuta sau prin strategia investitiei. Cand exista control, participarea financiara este considerata directa. Invers, cand detinatorul participarii financiare nu are drept de control, participarea financiara trebuie considerata a fi indirecta.
Prevederi aplicabile tuturor clientilor
angajamentelor de audit sau de non-audit
Daca un membru al cabinetului/societatii sau afinii lui au o participare financiara directa sau indirecta semnificativa la capitalul propriu al clientului de audit sau de non-audit, amenintarea la adresa independentei, va fi atat de semnificativa, incat singurele masuri de protejare posibile pentru a elimina sau a reduce la un nivel acceptabil aceasta amenintare ar fi:
- vanzarea participarii financiare directe, inainte ca persoana sa devina membra a echipei de audit sau non-audit;
vanzarea participarii financiare indirecte in totalitate sau partiala, dar suficienta ca participarea ramasa sa nu mai fie semnificativa, inainte ca persoana sa devina membra a echipei de audit sau de non-audit;
inlocuirea membrului echipei din misiunea de audit sau de non-audit.
8.105. Daca un membru al echipei de audit sau de non-audit sau afinii lui primesc o participare financiara directa sau indirecta semnificativa la capitalul propriu al clientului, prin efectul unei mosteniri, al unei fuziuni sau al unui cadou, atunci aceasta participare proprie creaza o amenintare la adresa independentei. Pentru eliminarea sau reducerea la un nivel acceptabil al acesteia se pot lua urmatoarele masuri:
vanzarea participarii financiare cat mai curand;
inlocuirea membrului echipei din misiunea de audit sau de non-audit.
Pe parcursul perioadei de dinaintea vanzarii participarii financiare sau de inlocuire a persoanei respective din echipa de audit sau de non-audit, este necesar sa se aprecieze daca sunt recomandabile masuri de protejare suplimentare, in scopul reducerii amenintarii la un nivel acceptabil, cum ar fi:
comentarea aspectului cu cei din conducerea entitatii ca, de pilda, comitetul de audit;
implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a supraveghea activitatea echipei sau pentru acordarea de consultanta, dupa caz.
8.106. Cand un membru al echipei cunoaste faptul ca o ruda a sa apropiata are o participare financiara directa sau indirecta, dar semnificativa, la capitalul propriu al clientului de audit sau de non-audit, atunci aceasta participare creaza o amenintare. In evaluarea importantei oricarei amenintari este necesar sa se ia in considerare natura relatiei dintre membrul echipei si ruda sa apropiata si importanta semnificativa a acestei participari financiare.
Apoi ar fi necesara luarea unor masuri de protejare a independentei, dupa caz, cum ar fi:
- instrainarea de catre ruda sa apropiata, a participarii sale financiare totale sau partiale, cat mai curand posibil;
- comentarea aspectului cu cei din conducerea entitatii ca, de pilda comitetul de audit;
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar, care nu participa la misiunea de audit sau non-audit, pentru a revizui munca efectuata de catre membrul echipei care are relatia cu ruda sa apropiata sau pentru a acorda consultanta, daca este cazul;
- inlocuirea membrului respective din echipa de audit sau de non-audit.
8.107. Atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al echipei de audit sau de non-audit detin o participare financiara directa sau indirecta dar semnificativa la capitalul propriu al clientului avand si calitatea de membru al consiliului de administratie al acestuia, aceasta situatie creeaza o amenintare, prin interesul propriu al acestora de a exercita o posibila influenta asupra increderii clientului.
8.108. Amenintarea interesului personal provocata de participatiile financiare ale persoanelor din afara echipei de audit si non-audit si ale rudelor lor apropiate, trebuie avuta in vedere. Printre astfel de persoane se pot numara:
parteneri si rudele lor apropiate care nu sunt membrii ai echipei de audit sau de non-audit;
parteneri si angajati din conducerea entitatii cabinetului (societatii) care furnizeaza clientului servicii considerate a fi de non-audit;
persoane care au relatii apropiate cu unul din membrii echipei de audit sau de non-audit.
Faptul ca participatiile detinute de catre asemenea persoane pot crea amenintari la adresa independentei, cauzate de interesul lor propriu, depinde de factori ca:
structura organizationala, operationala si de raportare a cabinetului /societatii;
natura relatiilor dintre persoana respectiva si membrul echipei.
In acest sens, este necesara aprecierea importantei acestei amenintari, iar daca este semnificativa trebuie luate masuri de protejare pentru eliminarea ei.
Astfel de masuri de protejare ar putea fi:
politici in sensul restrictionarii detinerii de astfel de participatii, daca este cazul;
comentarea acestor situatii cu conducerea entitatii, de pilda comisia de audit;
implicarea unui profesionist contabil suplimentar, care nu participa la misiunea de audit sau de non-audit, pentru a revizui munca efectuata de acei membri ai echipei aflati in relatii cu persoanele mai inainte amintite sau pentru a da consultanta, daca este cazul.
O incalcare neintentionata a acestei sectiuni, privind participarile financiare la capitalul propriu al clientului, nu va avea un efect negativ asupra independentei cabinetului/ societatii/ grupului sau a unui membru al acestora, daca:
a. exista stabilite in cadrul cabinetului/societatii/grupului, politici si proceduri care cer tuturor profesionistilor sa raporteze imediat orice incalcari ce rezulta din cumpararea, mostenirea sau o alta modalitate de achizitionare a unei participari financiare la capitalul propriu al clientului;
b. cabinetul/societatea/grupul notifica prompt profesionistului sa ia masuri de instrainare a participatiilor detinute;
c. instrainarea sa aiba loc la data cea mai apropiata de cea a identificarii detinerii participatiilor, sau sa se procedeze la inlocuirea profesionistului din echipa respectiva.
Cand se constata o incalcare neintentionata a acestei sectiuni privind participarile financiare la capitalul propriu al clientului de audit sau de non-audit, cabinetul/societatea trebuie sa aprecieze necesitatea aplicarii de masuri de protejare. Printre aceste masuri de protejare pot fi avute in vedere:
includerea in echipa a unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost implicat in activitatea echipei de audit sau de non-audit, pentru a revizui munca efectuata de catre membrul echipei;
inlaturarea membrului cabinetului societatii de la orice decizie privind contractul de audit sau de non-audit.
Daca un cabinet/societate/grup are o participare financiara directa la capitalul propriu al clientului auditului, atunci interesul propriu creat va constitui o amenintare la adresa independentei auditorului, incat nici o masura de protejare nu ar reduce la un nivel acceptabil, aceasta amenintare.
Ca urmare, instrainarea participarii financiare ramane singura masura care ar permite cabinetului/societatii, realizarea angajamentului (contractului).
Daca un cabinet/societate are o participare financiara semnificativa indirecta la capitalul propriu al clientului auditului, interesul propriu poate crea de asemenea o amenintare. Singurele masuri adecvate realizarii angajamentului (contractului) ar fi instrainarea participarii financiare indirecte in totalitate sau partial, astfel incat participarea financiara ramasa sa nu mai fie semnificativa pe o perioada indelungata.
8.113. Daca un cabinet/societate are o participare financiara semnificativa intr-o entitate care are un drept de control asupra clientului auditului, interesul propriu va crea o amenintare atat de semnificativa incat nici o masura de protejare nu ar putea reduce amenintarea la un nivel acceptabil.
Singurele masuri adecvate care sa-i permita cabinetului/societatii sa realizeze contractul (angajamentul) de audit ar fi ca grupul sa instraineze participarea financiara in totalitate sau partial, astfel incat participarea financiara sa nu mai fie semnificativa pe o perioada indelungata.
8.114. Daca planul de beneficii de pensionare al cabinetului/societatii/grupului are o participare financiara la capitalul propriu al clientului auditului, interesul propriu poate crea o amenintare. Prin urmare, ar trebui apreciata importanta semnificativa a acestei amenintari, iar in caz afirmativ urmeaza a se lua masuri fie de eliminare a amenintarii, fie de reducere a ei la un nivel acceptabil.
8.115. Daca alti parteneri, inclusiv partenerii care nu realizeaza contracte de audit sau afinii lor, printre care sediul secundar in care partenerul principal al angajamentului de audit exercita servicii profesionale impreuna cu acestia, detin o participare financiara directa sau indirecta in capitalul clientului, interesul lor propriu creaza o amenintare la adresa independentei atat de semnificativa incat nici o masura de protejare nu ar putea reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Prin urmare, astfel de parteneri sau afinii lor nu ar trebui sa detina nici o participare financiara la capitalul propriu al unui astfel de client al auditului.
8.116. Sediul secundar in care partenerul principal al angajamentului de audit isi exercita misiunea sa de audit nu este in mod necesar sediul secundar in care acesta este numit sa-si exercite profesia. Ca atare, atunci cand partenerul principal al angajamentului este amplasat intr-un sediu secundar diferit de cel al restului membrilor echipei de audit ar trebui sa se utilizeze rationamentul profesional pentru a determina in care sediu secundar isi exercita misiunea de audit partenerul principal al angajamentului de audit.
8.117. Daca alti parteneri si angajati cu functii de conducere care furnizeaza clientului de audit servicii care nu sunt in legatura cu auditul, si ei sau afinii acestora detin participatii financiare directe sau indirecte la capitalul propriu al clientului de audit, aceasta situatie creeaza o amenintare la adresa independentei pe care interesul propriu al detinatorilor participatiei o face atat de semnificativa incat nici o masura de protejare nu ar reduce-o la un nivel acceptabil.
Prin urmare, acest personal sau afinii lor nu ar trebui sa detina nici o participare financiara la un asemenea client al auditului.
8.118. O participare financiara la capitalul propriu al clientului auditului care este detinuta de un afin (a) al unui partener amplasat in sediul secundar in care partenerul principal al auditului isi exercita misiunea sau (b) al unui partener sau angajat cu functii de conducere care furnizeaza clientului auditului servicii care nu sunt de audit, nu este considerata a crea o amenintare la adresa independentei inacceptabila, daca ea a fost primita ca rezultat al drepturilor sale de angajare (de exemplu, dreptul la pensie, dreptul de a vinde sau cumpara actiuni). Dar, daca se considera necesar, se pot aplica masuri de protejare corespunzatoare, pentru a reduce orice amenintare la adresa independentei, la un nivel acceptabil.
8.119. O amenintare la adresa independentei datorata interesului personal este creata atunci cand cabinetul /societatea/grupul sau un alt membru al acestora au o participare financiara intr-o entitate, iar clientul auditului sau persoana cu functie de conducere a acesteia sau de control au, de asemenea, o investitie in acea entitate. Independenta nu este compromisa fata de clientul auditului daca participarea financiara a cabinetului / societatii/grupului sau a unui membru al acestora, precum si cea a clientului de audit sau a persoanei cu functie de conducere sau de control sunt amandoua neimportante, mici, iar clientul auditului nu poate exercita o influenta semnificativa asupra entitatii. Daca o participare este semnificativa pentru cabinet/societate/grup sau pentru clientul auditului, iar acesta poate exercita o influenta semnificativa asupra entitatii in cauza, este evident ca nici o masura de protejare nu este posibila pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. In aceasta situatie cabinetul/societatea/grupul trebuie fie sa instraineze participarea financiara respectiva fie sa renunte la angajamentul (contractul) de audit. Orice membru al echipei de audit avand o asemenea participare financiara semnificativa ar trebui sa aleaga una din solutiile urmatoare:
sa instraineze participarea;
sa renunte la contractul (angajamentul) de audit.
8.120. Daca un cabinet/societate are o participare directa la capitalul propriu al unui client de non-audit, interesul propriu creaza o amenintare la adresa independentei atat de semnificativa, incat nici o masura de protejare nu ar putea reduce amenintarea la un nivel acceptabil.
In consecinta, instrainarea participarii financiare este singura solutie adecvata pentru a permite cabinetului/societatii sa realizeze contractul.
8.121. Daca un cabinet/societate are o participare financiara indirecta la capitalul unui client de non-audit, interesul propriu creeaza, de asemenea, o amenintare la adresa independentei. Solutia pentru realizarea contractului este sa instraineze participarea financiara.
8.122. Daca un cabinet/societate are o participare financiara intr-o entitate care are o participare de control la clientul non-auditului, interesul propriu creeaza o amenintare atat de semnificativa incat nici o masura de protejare nu ar putea sa o reduca la un nivel acceptabil. Solutia adecvata este instrainarea participarii financiare.
8.123. Atunci cand este emis un raport de non-audit cu utilizatori restrictionati, exceptiile la prevederile din paragrafele 8.104 pana la 8.108 si 8.120 pana la 8.122 sunt stabilite de paragrafele 8.15 si 8.16.
Imprumuturi si garantii
8.124. Obtinerea de catre cabinet/societate a unui imprumut sau a unei garantii de la o banca sau o institutie financiara similara, care este un client de audit sau de non-audit nu creaza o amenintare la adresa independentei daca imprumutul a fost facut pe baza unor proceduri, conditii si cerinte normale de imprumut, iar acesta este nesemnificativ atat pentru cabinet/societate, cat si pentru clientul de audit sau de non-audit.
Daca imprumutul este semnificativ pentru clientul cabinetului/societatii sau pentru acestea, atunci amenintarea la adresa independentei poate fi redusa la un nivel acceptabil prin aplicarea unor masuri de protejare.
Astfel de masuri de protejare pot include implicarea unui profesionist contabil suplimentar, din afara cabinetului/societatii pentru a revizui munca efectuata.
8.125. Obtinerea de catre un membru al cabinetului/societatii sau de catre un afin al acestuia a unui imprumut sau a unei garantii de la o banca sau o institutie financiara similara, care este un client de audit sau de non-audit nu ar crea o amenintare la adresa independentei daca imprumutul a fost facut pe baza unor proceduri, conditii si cerinte normale de imprumut. Exemplele de astfel de imprumuturi cuprind ipotecile imobiliare, soldurile bancare debitoare, imprumuturile pentru automobile si cartile de credit.
8.126. De asemenea, in mod similar, depozitele facute in conturile de brokeraj ale unui client de audit sau de non-audit care este o banca, broker sau o institutie similara, de catre cabinet/societate sau de un membru al acestora, nu ar crea o amenintare la adresa independentei, cu conditia ca depozitul sa fie constituit, iar conturile de brokeraj sa functioneze in conditii comerciale normale.
8.127. Daca cabinetul/societatea sau un membru al acesteia, acorda un imprumut unui client al auditului sau al non-auditului, care nu este o banca sau o institutie similara sau garanteaza imprumutul unui astfel de client, interesul propriu al imprumutatorului sau garantului constituie o amenintare la adresa independentei, atat de semnificativa incat nici o masura de protejare nu ar reduce amenintarea la un nivel acceptabil.
8.128. In mod similar daca cabinetul/societatea sau un membru al acesteia accepta un imprumut de la un client al auditului sau al non-auditului sau un imprumut garantat de la acesta, care nu este o banca sau o institutie financiara, interesul propriu creeaza o amenintare atat de semnificativa incat nici o masura de protejare nu ar putea sa o reduca la un nivel acceptabil.
8.129. Exemplele de la paragrafele 8.124 pana la 8.128 se refera la imprumuturi si garantii intre cabinet/societate si clientul auditului sau al non-auditului.
In cazul unui contract de audit, insa, masurile de protejare trebuie aplicate atat cabinetului/societatii/grupului cat si clientului auditului.
Relatiile personale si familiale intre un membru al echipei de profesionisti contabili cu persoane care gestioneaza patrimoniul clientului, cu angajati ai acestuia, pot crea interese personale, familiale si intimidari care conduc la amenintari la adresa independentei. Nu este posibila descrierea in detaliu a semnificatiei tuturor amenintarilor pe care le pot crea astfel de relatii. Importanta lor depinde de o serie de factori, inclusiv responsabilitatile personale decurgand din contractele de prestari servicii, gradul de apropiere al relatiei si rolul membrului familiei sau al altei persoane din cadrul entitatii clientului. Prin urmare, exista un spectru larg de imprejurari ce vor trebui sa fie apreciate si sa fie stabilite masuri de protejare care, prin aplicare, sa reduca amenintarea la adresa independentei la un nivel acceptabil.
8.134. Atunci cand un afin al unui membru al echipei de audit si non-audit este o persoana care gestioneaza patrimoniul clientului sau un angajat al clientului aflat in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa asupra obiectivului contractelor de audit si non-audit, sau a fost intr-o astfel de pozitie in orice perioada acoperita de contract, amenintarile la adresa independentei pot fi reduse la un nivel acceptabil numai prin indepartarea membrului din echipa de profesionisti. Gradul de apropiere a relatiei este de asa natura incat nici o alta masura de protejare nu ar putea reduce amenintarea la adresa independentei la un nivel acceptabil. Daca nu se utilizeaza aplicarea acestei masuri de protejare, singura masura de actiune este de a se retrage din contractul respectiv. De exemplu, in cazul unui audit al situatiilor financiare, daca sotia/sotul unui membru al echipei de profesionisti este un angajat al clientului aflat in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa asupra pregatirii inregistrarilor contabile sau a situatiilor financiare ale clientului auditului, amenintarea la adresa independentei ar putea fi redusa la un nivel acceptabil numai prin inlocuirea membrului echipei de audit sau de non-audit.
8.135. Atunci cand o ruda apropiata a unui membru al echipei de audit sau non-audit este un director, o persoana cu functii oficiale sau un alt angajat al clientului aflat in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa asupra obiectului contractului de audit sau de non-audit, pot fi create amenintari la adresa independentei. Importanta amenintarilor va depinde de factori precum:
pozitia pe care ruda apropiata o detine in cadrul entitatii clientului;
rolul profesionistului in echipa de audit sau de non-audit.
Ar trebui apreciata importanta amenintarii si, daca amenintarea este semnificativa ar trebui apreciate si aplicate masuri de protejare, dupa cum este necesar, pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protejare ar putea include:
inlocuirea membrului echipei de audit sau non-audit aflat in relatie de rudenie cu angajatul clientului;
acolo unde este posibil, structurarea responsabilitatilor echipei de audit si non-audit astfel incat profesionistul sa nu aiba de-a face cu probleme care intra sub responsabilitatea rudei sale apropiate;
politici si proceduri pentru a imputernici personalul sa comunice nivelelor superioare in cadrul cabinetului/societatii orice aspect legat de independenta si obiectivitate care ii intereseaza.
8.136. In plus, amenintari la adresa independentei legate de interesul propriu, familiaritate sau actiuni de intimidare pot fi create atunci cand o persoana, care este alta decat o ruda apropiata sau afin al unui membru al echipei de profesionisti, are o relatie apropiata cu membrul echipei si este un director, o persoana cu functii oficiale sau un angajat al clientului aflat in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa asupra obiectului contractului de audit sau non-audit. Prin urmare, membrii echipei de profesionisti sunt responsabili de identificarea oricaror astfel de persoane si pentru analizarea acestor situatii in conformitate cu procedurile cabinetului/societatii. Evaluarea importantei oricarei amenintari create la adresa independentei si a masurilor de protectie adecvate pentru eliminarea amenintarii sau reducerea acesteia la un nivel acceptabil va include aspecte cum ar fi gradul de apropiere al relatiei si rolul persoanei in cadrul entitatii clientului.
8.137. Ar trebui avut in vedere daca amenintarile la adresa independentei cauzate de interesul propriu, familiarism sau actiuni de intimidare pot fi create de catre o relatie personala sau de familie intre un partener sau angajat al cabinetului/societatii, care nu este un membru al echipei de profesionisti, si un director, o persoana cu functii oficiale sau un angajat al clientului aflat in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa asupra obiectului contractului de audit sau non-audit. Prin urmare, partenerii si angajatii cabinetului/societatii sunt responsabili pentru identificarea oricaror astfel de relatii si pentru analizarea acestora in conformitate cu procedurile cabinetului/societatii. Evaluarea importantei oricarei amenintari create la adresa independentei si a masurilor de protejare adecvate pentru eliminarea amenintarii sau reducerea acesteia la un nivel acceptabil va include aspecte ca, de exemplu, gradul de apropiere al relatiei, interactiunea profesionistului firmei cu echipa, pozitia detinuta in cadrul firmei si rolul persoanei in cadrul firmei clientului auditului sau non-auditului.
8.138. O incalcare neintentionata a acestei sectiuni, care se refera la relatiile familiale si personale, nu ar influenta negativ independenta unui cabinet/ societate sau a unui membru al echipei de audit sau de non-audit atunci cand:
(a) cabinetul/societatea a stabilit politici si proceduri care cer ca toti profesionistii sa raporteze prompt cabinetului/societatii orice incalcari ce rezulta din schimbari in statutul de angajare al rudelor apropiate si al afinilor lor sau alte relatii personale care creeaza amenintari la adresa independentei;
(b) responsabilitatile echipei de audit sau non-audit sunt restructurate astfel incat profesionistul sa nu aiba de-a face cu aspecte care se afla sub responsabilitatea persoanei cu care el sau ea este in relatie de rudenie sau cu care are o relatie personala fie, daca acest lucru nu este posibil, cabinetul/societatea indeparteaza prompt profesionistul din echipa de audit sau non-audit;
(c) o grija suplimentara este acordata controlului muncii profesionistului.
Atunci cand a avut loc o incalcare neintentionata a acestei sectiuni care ar rezulta din relatii familiale si personale, cabinetul/societatea ar trebui sa aprecieze daca ar trebui aplicate masuri de protejare. Astfel de masuri de protejare ar putea include:
implicarea unui profesionist contabil suplimentar, care nu a luat parte la contractul de audit sau non-audit, pentru a controla munca efectuata de catre membrul echipei;
excluderea membrului echipei din orice activitate importanta de luare a deciziilor cu privire la angajamentul de audit sau non-audit.
Independenta unui cabinet/societate sau a membrului echipei poate fi periclitata daca un director, o persoana cu functii oficiale sau un angajat al clientului aflat in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa asupra obiectului contractului de audit sau non-audit a fost un membru al echipei de profesionisti sau un partener al cabinetului/societatii. Astfel de circumstante datorate interesului personal, familiarismului, intimidarii pot crea amenintari la adresa independentei in special atunci cand intre fostul membru al echipei si fostul sau cabinet/societate raman relatii importante. In mod similar, independenta unui membru al echipei de audit sau non-audit poate fi amenintata atunci cand participand la realizarea contractului cu clientul, crede sau are motive sa creada ca urmeaza sa sau se poate alatura clientului in viitor.
8.141. Daca un membru al echipei, partener sau fost partener al unui cabinet /societate, s-a angajat la clientul cabinetului/societatii, interesul propriu, familiarismul sau intimidarea vor putea crea amenintari la adresa independentei, importanta acestora depinzand de urmatorii factori:
pozitia pe care persoana o ocupa la clientul cabinetului/societatii;
amploarea oricarei implicari pe care persoana o va avea in cadrul echipei de audit sau non-audit;
perioada de timp care a trecut de cand persoana a fost un membru al echipei de audit sau non-audit sau al cabinetului/societatii;
pozitia anterioara a persoanei in cadrul echipei de audit sau non-audit sau a cabinetului/societatii.
Importanta amenintarii la adresa independentei ar trebui evaluata si daca este semnificativa, ar trebui luate in considerare si aplicate masuri de protejare, daca este necesar, pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protejare ar putea include:
a considera cat de adecvata sau de necesara este modificarea planului de audit sau non-audit pentru contractul respectiv;
desemnarea unei echipe pentru contractul de audit sau non-audit ulterior, care sa aiba o experienta suficienta in legatura cu persoana care s-a alaturat clientului;
implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost membru al echipei de audit sau non-audit, pentru a controla munca efectuata sau daca este cazul pentru a acorda consultanta;
revizuirea controlului calitatii contractului de audit sau de non-audit.
In toate cazurile este necesara luarea tuturor masurilor de protejare pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil, cum ar fi de pilda:
persoana avuta in vedere nu are dreptul la nici un beneficiu sau plata din partea cabinetului/societatii, decat daca acestea sunt facute in conformitate cu aranjamente fixate in prealabil. In plus, orice suma datorata persoanei nu ar trebui sa fie atat de semnificativa pentru a ameninta independenta cabinetului/ societatii;
persoana sa nu continue sa participe nici in fapt si nici in aparenta la activitatile de afaceri sau profesionale ale cabinetului/societatii.
O amenintare la adresa independentei se creeaza atunci cand un membru al echipei participa la realizarea contractului desi stie sau are motive sa considere ca urmeaza sa sau se poate alatura in viitor clientului. Aceasta amenintare poate fi redusa la un nivel acceptabil prin aplicarea masurilor de protejare urmatoare:
politici si proceduri pentru a solicita persoanei sa notifice cabinetului /societatii atunci cand intra in negocieri serioase privitoare la angajarea sa de catre clientul cabinetului/societatii;
inlocuirea persoanei de la realizarea contractului.
In plus, ar trebui avuta in vedere efectuarea unui control independent al oricaror rationamente profesionale facute de aceasta persoana in timpul executarii contractului.
8.143. A avea un fost functionar, director sau angajat al clientului, ca membru al echipei de audit sau non-audit, poate constitui amenintari la adresa independentei din cauza interesului personal, autocontrolului si familiarismului. Acest fapt iese in evidenta atunci cand un membru al echipei trebuie sa raporteze, de exemplu, subiectul pe care l-a pregatit sau elementele situatiilor financiare pe care le-a evaluat (expertizat) in timp ce era angajat al clientului.
8.144. Daca, pe parcursul perioadei acoperite de raportul de audit, un membru al echipei de audit a fost angajat sau director al clientului, sau ca angajat a avut o pozitie din care putea exercita o influenta directa si semnificativa asupra obiectului contractului de audit, amenintarea la adresa independentei ar fi atat de semnificativa incat nici o masura de protectie nu ar putea reduce amenintarea la un nivel acceptabil. In consecinta, astfel de persoane nu trebuie sa fie numite in echipa de audit.
8.145. Daca, inainte de perioada acoperita de catre raportul de audit, un membru al echipei a fost angajat sau director al clientului auditului sau ca angajat a avut o pozitie din care putea exercita o influenta directa si semnificativa asupra obiectului contractului de audit, aceasta poate constitui o amenintare la adresa independentei din cauza interesului personal, autocontrolului si familiarismului. De exemplu, astfel de amenintari s-ar crea daca o decizie luata sau o munca realizata de catre persoana respectiva in perioada anterioara, in timp ce era angajat al clientului auditului, urmeaza a fi evaluata in perioada curenta ca parte a activitatii curente de audit. Importanta amenintarilor va depinde de factori precum:
pozitia pe care persoana a detinut-o la entitatea clientului auditului;
perioada de timp care a trecut de cand persoana a parasit entitatea clientului auditului;
rolul pe care persoana il are in echipa de audit.
Importanta amenintarii la adresa independentei ar trebui evaluata, iar in cazul in care amenintarea este semnificativa, trebuie luata in considerare si aplicate masuri de protejare, dupa caz, pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil.
Astfel de masuri de protejare ar putea include:
implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca efectuata de persoana in cauza ca parte a echipei de audit sau pentru a acorda consultanta, dupa caz;
analizarea situatiei cu cei din conducerea entitatii precum, de exemplu, comisia de audit.
Daca un partener sau angajat al cabinetului/societatii lucreaza in calitate de angajat sau membru in consiliul de administratie al clientului auditului sau non-auditului, amenintarile la adresa independentei create din cauza autocontrolului si a interesului personal ar fi atat de semnificative incat nici o masura de protectie nu poate reduce amenintarile la un nivel acceptabil. In cazul unui contract de audit, daca un partener sau angajat al cabinetului/societatii/grupului ar urma sa lucreze in calitate de angajat sau membru in consiliul de administratie al unui client al auditului, amenintarile create sunt atat de semnificative incat nici o masura de protectie nu poate reduce amenintarile la adresa independentei la un nivel acceptabil. In consecinta, daca o astfel de persoana ar urma sa accepte o asemenea pozitie, singura masura este fie de a refuza implicarea ei in echipa sau de a se retrage din contractul de audit sau de non-audit.
8.147. Postul de secretar al companiei (entitatii) are diferite implicatii in diferite jurisdictii. Indatoririle pot fi de la indatoriri administrative, precum administrarea personalului si pastrarea inregistrarilor si registrelor companiei, pana la indatoriri diverse de tipul certificarii ca entitatea se conformeaza reglementarilor sau furnizarea de sfaturi privitoare la probleme de conducere corporativa. In general, aceasta pozitie este vazuta ca implicand un grad apropiat de asociere cu entitatea si poate constitui amenintari provenind din autocontrol si din renuntarea la propriile convingeri.
8.148. Daca un partener sau un angajat al cabinetului/societatii sau al unei societati din cadrul grupului este secretarul companiei unui client al auditului, amenintarile create legate de autocontrol si din renuntarea la propriile convingeri sunt, in general, atat de semnificative incat nici o masura de protectie nu poate reduce amenintarea la un nivel acceptabil.
8.149. Serviciile administrative de rutina care ajuta la munca de secretariat a entitatii sau activitatea de consultanta referitoare la problemele administrative de secretariat ale companiei, in general, nu sunt percepute ca afectand independenta, cu conditia ca echipa manageriala a clientului sa ia toate deciziile relevante.
Prevederi generale
8.150. Utilizarea aceluiasi personal de conducere al cabinetului/societatii intr-o activitate de audit sau non-audit pe parcursul unei lungi perioade de timp poate crea o amenintare la adresa independentei cauzata de familiarism. Importanta amenintarii la adresa independentei va depinde de factori ca, de exemplu:
perioada de timp in care persoana a fost membra a echipei de audit sau non-audit;
rolul persoanei in echipa de audit sau non-audit;
structura cabinetului/societatii;
natura activitatii de audit sau non-audit.
Importanta amenintarii la adresa independentei ar trebui evaluata, iar in cazul in care amenintarea este semnificativa, ar trebui luate in considerare si aplicate masuri de protejare, dupa caz, pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protejare ar putea include:
rotatia personalului de conducere din echipa de audit sau non-audit;
implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost membru al echipei de audit sau non-audit, pentru a revizui munca efectuata sau, pentru a acorda consultanta, dupa caz;
controale interne de calitate, independente.
8.151. Utilizarea aceluiasi partener de conducere al activitatii intr-un audit pe o perioada prelungita de timp poate crea o amenintare la adresa independentei cauzata de familiarism. Aceasta amenintare este in mod special relevanta in cazul auditului entitatilor cotate si ar trebui luate masuri de protejare in asemenea situatii, pentru a reduce o astfel de amenintare la un nivel acceptabil. Prin urmare, pentru auditul entitatilor cotate:
(a) partenerul principal al contractului de audit ar trebui rotit dupa o perioada predefinita, in mod normal sa nu depaseasca sapte ani;
(b) partenerii rotiti dupa o perioada predefinita nu au dreptul de a-si asuma rolul de partener principal al contractului de audit pana cand o alta perioada de timp, in mod normal de 2 ani, nu a trecut.
8.152. Atunci cand un client al auditului devine o entitate cotata, perioada de timp in care partenerul principal al contractului de audit a servit clientul auditului in aceasta competenta ar trebui luata in considerare in determinarea momentului in care partenerul ar trebui rotit. Cu toate acestea, partenerul poate continua sa serveasca drept partener principal al contractului de audit pentru inca doi ani inainte de a se roti.
8.153. Desi partenerul principal al contractului de audit ar trebui rotit dupa o astfel de perioada predefinita, un anumit grad de flexibilitate privind timpul rotatiei poate fi necesar in anumite circumstante. Exemple de astfel de circumstante includ:
situatii in care continuitatea partenerului principal al contractului de audit prezinta o importanta deosebita pentru clientul auditului, de exemplu, in cazul cand vor exista schimbari majore in structura clientului auditului, schimbari care, in mod normal, ar coincide cu rotatia partenerului de conducere al misiunii; si
situatii in care, datorita marimii cabinetului/societatii, rotatia nu este posibila sau nu constituie o masura de protejare adecvata.
In toate circumstantele de acest fel, in care partenerul principal al contractului de audit nu este rotit dupa o astfel de perioada predefinita, ar trebui luate masuri de protejare echivalente pentru a reduce orice amenintari la un nivel acceptabil.
8.154. Atunci cand un cabinet/societate are numai cativa parteneri de audit cu cunostintele si experienta necesare pentru a servi drept partener de conducere al misiunii pentru un client al auditului care este o societate cotata, rotatia partenerului principal al contractului de audit poate sa nu constituie o masura de protejare adecvata. In aceste circumstante, cabinetul/societatea ar trebui sa ia alte masuri de protejare pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protejare ar presupune si implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost asociat echipei de audit, pentru a revizui munca efectuata sau pentru a acorda consultanta, dupa caz. Aceasta persoana ar putea fi cineva din afara cabinetului/societatii sau cineva din interiorul cabinetului/societatii care nu a fost asociat echipei de audit.
8.155. Furnizarea de servicii de non-audit poate constitui o amenintare la adresa independentei cabinetului/societatii/grupului sau a membrilor echipei de audit. In consecinta, este necesara evaluarea importantei oricarei amenintari create de prestarea unor astfel de servicii. In unele cazuri poate fi posibila eliminarea sau reducerea amenintarii create, prin aplicarea de masuri de protejare. In alte cazuri nici o masura de protejare nu exista pentru a reduce amenintarea la adresa independentei la un nivel acceptabil.
8.156. Urmatoarele activitati ar constitui, in general, amenintari la adresa independentei cauzate de interesul personal sau de autocontrol, care sunt atat de importante incat numai evitarea misiunii sau refuzul de implicare in misiunea de audit ar reduce amenintarile la un nivel acceptabil:
autorizarea, executarea sau consumarea tranzactiei sau, cu alte cuvinte, exercitarea autoritatii in numele clientului auditului, sau avand autoritatea de a proceda astfel;
stabilirea unor recomandari ale cabinetului/societatii care ar trebui implementate;
prezentarea de rapoarte, privind aspecte ale managementului, celor insarcinati cu exercitarea conducerii.
Exemplele stabilite in paragrafele 8.163. pana la 8.202. trebuie privite in contextul prestarii de servicii de non-audit unui client al auditului. Amenintarile potentiale la adresa independentei vor aparea, cel mai frecvent, atunci cand un serviciu de non-audit va fi furnizat unui client al auditului. Situatiile financiare ale unei entitati furnizeaza informatii financiare despre o gama larga de tranzactii si evenimente in care a fost implicata entitatea. Cu toate acestea, obiectul unor alte servicii conexe poate fi limitat prin natura lor.
Amenintari la adresa independentei pot aparea, de asemenea, si atunci cand un cabinet/societate furnizeaza servicii de non-audit. In astfel de cazuri ar trebui sa se ia in considerare gradul de implicare a cabinetului /societatii in obiectivul actiunii de non-audit, daca poate aparea vreo amenintare cauzata de autocontrol si daca orice amenintari la adresa independentei ar putea fi reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea de masuri de protejare, sau daca misiunea de non-audit ar trebui refuzata. Atunci cand serviciul de non-audit nu este legat de obiectul activitatii de audit, amenintarile la adresa independentei vor fi, in general, nesemnificative in mod clar.
8.158. Urmatoarele activitati pot crea, de asemenea, amenintari la adresa independentei cauzate de autocontrol sau interes personal:
a avea custodia activelor unui client al non-auditului;
a supraveghea angajatii clientului non-auditului in realizarea activitatilor lor normale de serviciu;
a pregati documente sursa sau date initiale, in forma electronica sau alta forma, evidentiind desfasurarea unei tranzactii (de exemplu, ordine de achizitionare, inregistrari ale perioadelor de timp pentru plata si comenzile consumatorilor).
Importanta oricarei amenintari la adresa independentei ar trebui evaluata si, in cazul in care amenintarea este semnificativa, ar trebui luate in considerare si aplicate masuri de protejare, dupa caz, pentru a elimina amenintarea sau a o reduce la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protejare ar putea include:
luarea de masuri astfel incat personalul ce furnizeaza asemenea servicii sa nu fie implicat in misiunea de non-audit;
implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a oferi sfaturi asupra impactului potential al activitatilor privind independenta cabinetului/societatii si a echipei de non-audit;
alte masuri de protejare relevante stabilite in reglementari nationale.
8.159. Noile evolutii in afaceri, evolutia pietelor financiare, schimbarile rapide in tehnologia informatiilor si consecintele pentru management si control fac imposibila intocmirea unei liste complete care sa includa toate situatiile privind furnizarea de servicii de non-audit unui client de audit care ar putea crea amenintari la adresa independentei si masurile de protejare aferente care ar putea elimina aceste amenintari sau le-ar reduce la un nivel acceptabil. Cu toate acestea, in general un cabinet/societate poate furniza servicii peste angajamentul de audit, cu conditia ca orice amenintari la adresa independentei sa fi fost reduse la un nivel acceptabil.
8.160. Urmatoarele masuri de protejare pot fi in mod particular relevante pentru reducerea la un nivel acceptabil a amenintarilor la adresa independentei create prin prestarea de servicii de non-audit unor clienti de audit:
politici si proceduri pentru a interzice personalului cabinetului/ societatii sa ia decizii de management pentru clientul de non-audit, sau sa-si asume responsabilitatea pentru astfel de decizii;
analizarea aspectelor legate de independenta referitoare la prestarea de servicii de non-audit cu cei insarcinati cu exercitarea conducerii clientului ca, de exemplu comisia de audit;
politici in cadrul entitatii clientului auditului privind responsabilitatea de supraveghere pentru prestarea de servicii de non-audit de catre cabinet/societate;
implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a acorda sfaturi privind impactul potential al actiunii de non-audit asupra independentei membrului echipei de audit si a cabinetului/societatii;
implicarea unui profesionist contabil suplimentar din afara cabinetului/societatii pentru a furniza opinia sa privind un aspect sensibil din actiunea de stabilire a nivelului opiniei;
obtinerea confirmarii clientului ca isi asuma responsabilitatea pentru rezultatele muncii realizate de catre cabinet/societate;
informarea celor insarcinati cu exercitarea conducerii entitatii precum, de exemplu, comisia de audit, cu privire la natura si marimea onorariilor percepute;
incheierea de aranjamente astfel incat personalul cabinetului/ societatii ce furnizeaza servicii de non-audit sa nu fie implicat in activitatea de audit.
Inainte ca firma sa accepte un aranjament pentru a furniza un serviciu de non-audit unui client al auditului, trebuie luat in considerare daca prestarea unui astfel de serviciu ar crea o amenintare la adresa independentei. In situatiile in care o amenintare creata este semnificativa, actiunea de non-audit ar trebui sa fie respinsa, cu exceptia cazului in care pot fi aplicate masuri de protejare adecvate pentru a elimina amenintarea sau a o reduce la un nivel acceptabil.
8.162. Prestarea anumitor servicii de non-audit unor clienti ai auditului poate crea amenintari la adresa independentei atat de semnificative incat nici o masura de protejare nu ar putea elimina amenintarea sau sa o reduca la un nivel acceptabil. Cu toate acestea, prestarea de astfel de servicii pentru o entitate cu care are legatura cabinetul/societatea cum ar fi anumite rubrici separate ale situatiilor financiare sau sintetizarea - compilarea acestora poate fi permisa cand orice amenintari la adresa independentei cabinetului/societatii au fost reduse la un nivel acceptabil prin aranjamente cu acea entitate. Situatiile acestor entitati raportoare urmeaza a fi audiate de catre un alt cabinet/societate. Cand serviciile de non-audit sunt prestate de un alt cabinet (societate) acesta urmeaza sa-si asume responsabilitatile necesare prestarii unor asemenea servicii.
Pregatirea inregistrarilor contabile
si a situatiilor financiare
8.163. Asistarea unui client al auditului in probleme precum pregatirea inregistrarilor contabile sau a situatiilor financiare constituie o amenintare la adresa independentei cauzata de autocontrol atunci cand situatiile financiare sunt auditate ulterior de catre acelasi cabinet/societate.
8.164. Este responsabilitatea echipei manageriale a clientului sa se asigure ca inregistrarile contabile sunt la zi si corect efectuate iar situatiile financiare sunt pregatite, desi ei pot solicita asistenta din partea cabinetului/societatii. Daca personalul cabinetului/societatii/grupului ce furnizeaza o astfel de asistenta ia deciziile manageriale, amenintarea la adresa independentei cauzata de autocontrol nu ar putea fi redusa la un nivel acceptabil prin nici o masura de protejare. In consecinta, personalul nu ar trebui sa ia astfel de decizii. Exemple de asemenea decizii manageriale includ urmatoarele:
efectuarea sau schimbarea inregistrarilor, sau a clasificarii inregistrarilor in conturi, a tranzactiilor sau a altor inregistrari contabile fara a obtine aprobarea clientului auditului;
autorizarea sau aprobarea tranzactiilor;
pregatirea documentelor sursa sau a datelor de baza (inclusiv deciziile privind aprecierile referitoare la evaluare), sau operarea de schimbari in astfel de documente sau date.
Procesul de audit implica un dialog extins intre cabinet/societate si managementul clientului auditului. Pe parcursul acestuia, managementul solicita si primeste informatii semnificative care privesc aspecte referitoare la principiile contabile si pregatirea situatiilor financiare, in ce masura sunt adecvate controalele si metodele utilizate in determinarea sumelor declarate ale activelor si pasivelor. Asistenta tehnica de aceasta natura si sfaturile privind principiile de contabilitate pentru clientii auditului reprezinta mijloace adecvate pentru promovarea prezentarii corecte a situatiilor financiare. Furnizarea unor astfel de sfaturi nu constituie, in general, amenintari la adresa independentei cabinetului/societatii. In mod similar, procesul de audit poate implica asistarea unui client al auditului in rezolvarea problemelor legate de reconcilierea conturilor, analizarea si acumularea informatiilor pentru raportarea reglementata, asistarea la pregatirea situatiilor financiare consolidate (inclusiv conversiunea conturilor entitatilor locale pentru a se conforma cu politicile de contabilitate ale grupului si tranzitia la un cadru diferit de raportare ca, de exemplu, Standardele Internationale de Contabilitate), intocmirea articolelor de prezentat, propunerea ajustarilor si regularizarilor contabile si furnizarea de asistenta si de sfaturi in pregatirea conturilor entitatilor locale si ale entitatilor subsidiare. Aceste servicii sunt considerate a fi o parte normala a procesului de audit si ele nu constituie amenintari la adresa independentei, in circumstante normale.
8.166. Exemplele din paragrafele 8.167. pana la 8.170. indica faptul ca amenintarile la adresa independentei cauzate de autocontrol apar atunci cand cabinetul /societatea este implicata in pregatirea de inregistrari contabile sau de situatii financiare, si daca situatiile financiare vor constitui, ulterior obiectul unui angajament de audit al cabinetului/societatii. Aceasta precizare poate fi aplicata si in cazurile in care obiectul misiunii de non-audit nu il constituie situatiile financiare. De exemplu, o amenintare la adresa independentei cauzata de autocontrol ar aparea daca cabinetul/societatea ar dezvolta si ar pregati situatii financiare estimate si, ulterior, ar furniza opinia sa pe baza acestor situatii financiare estimate. In consecinta, cabinetul/societatea ar trebui sa evalueze ponderea oricarei amenintari la adresa independentei cauzate de autocontrol prin furnizarea unor astfel de servicii. Daca aceasta amenintare este semnificativa, ar trebui luate in considerare si aplicate masuri de protejare, dupa caz, pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil.
8.167. Cabinetul/societatea/grupul nu poate furniza unui client al auditului care nu este o entitate cotata, servicii de contabilitate, inclusiv servicii de remunerare a muncii de rutina sau de natura repetabila.
Exemple de astfel de servicii includ:
inregistrarea tranzactiilor pentru care clientul auditului a determinat sau aprobat clasificarea adecvata a conturilor;
inregistrarea tranzactiilor codificate in registrele legale ale clientului auditului;
pregatirea situatiilor financiare pe baza informatiilor din balanta de verificare;
inregistrarea conturilor clientului auditului in balanta de verificare.
8.168. Furnizarea de servicii de contabilitate si de inregistrare in registre, inclusiv servicii de remunerare a muncii, si pregatirea de situatii financiare sau informatii financiare care formeaza baza situatiilor financiare in functie de care este intocmit raportul de audit, in numele unui client al auditului care este o entitate listata, are un efect negativ asupra independentei cabinetului /societatii/grupului sau, cel putin, da impresia de independenta slabita. In consecinta, nici o masura de prevenire, alta decat interzicerea unor astfel de servicii, in afara situatiilor de urgenta si a serviciilor care cad sub incidenta mandatului auditului statutar, nu ar putea reduce amenintarea la adresa independentei creata, la un nivel acceptabil. Prin urmare, un cabinet /societate/grup nu trebuie sa furnizeze astfel de servicii entitatilor listate care sunt clienti ai auditului.
8.169. Prestarea de servicii de contabilitate si de inregistrare in registre de natura mecanica sau electronica sau de rutina pentru diviziuni sau filiale ale clientilor cotati ai auditului este considerata ca fiind un impediment in calea independentei in raport cu clientul auditului.
8.170. Prestarea de servicii de contabilitate si de inregistrare in registre pentru clientii auditului in situatii de urgenta sau in alte situatii neobisnuite, atunci cand este imposibil pentru clientul auditului sa faca alte aranjamente, nu ar trebui sa fie considerata ca fiind o amenintare inacceptabila pentru independenta, cu conditia ca:
cabinetul/societatea/grupul sa nu-si asume nici un rol managerial si nici sa nu ia decizii manageriale;
clientul cotat al auditului sa isi asume responsabilitatea pentru rezultatele muncii;
personalul ce furnizeaza serviciile sa nu cuprinda membri ai echipei de audit.
8.171. O evaluare cuprinde estimarea valorilor cu privire la evolutiile viitoare, aplicarea anumitor metodologii, tehnici si combinarea acestora in scopul calcularii unei anumite valori sau game de valori pentru un activ, un pasiv sau pentru o afacere vazuta ca intreg.
8.172. Poate aparea o amenintare la adresa independentei cauzata de autocontrol atunci cand un cabinet/societate/grup realizeaza o evaluare pentru un client al auditului, care urmeaza sa fie incorporata in situatiile financiare ale clientului.
8.173. Daca serviciul de evaluare consta in evaluarea unor aspecte semnificative pentru situatiile financiare, iar evaluarea implica un grad semnificativ de subiectivitate, amenintarea cauzata de autocontrol nu ar putea fi redusa la un nivel acceptabil prin aplicarea vreunei masuri de protejare. In consecinta, astfel de servicii de evaluare nu ar trebui sa fie furnizate sau, alternativ, singura masura ar fi de a se retrage din contractul de audit.
8.174. Prestarea de servicii de evaluare care nu reprezinta nici separat, nici in forma unitara, elemente pentru situatiile financiare, sau care nu implica un grad semnificativ de subiectivitate, poate crea o amenintare la adresa independentei cauzata de autocontrol care ar putea fi redusa la un nivel acceptabil prin aplicarea de masuri de protejare. Astfel de masuri de protejare ar putea include:
implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost un membru al echipei de audit, pentru a revizui munca efectuata sau, pentru a acorda consultanta, dupa caz;
confirmarea din partea clientului auditului a intelegerii estimarii valorilor subintelese ale evaluarii si a metodologiei ce urmeaza a fi utilizata si obtinerea aprobarii pentru utilizarea lor;
obtinerea confirmarii din partea clientului auditului a asumarii responsabilitatii pentru rezultatele muncii realizate de cabinet/ societate/grup;
intocmirea unor aranjamente astfel incat personalul care furnizeaza asemenea servicii sa nu participe la activitatea de audit.
Pentru determinarea eficacitatii masurilor de protejare de mai sus, ar trebui luate in considerare urmatoarele aspecte:
gradul de cunostinte, experienta si capacitate de a evalua aspectele avute in vedere, ale clientului auditului si gradul lor de influenta in determinarea si aprobarea aspectelor de fond ale rationamentului profesional;
gradul in care sunt aplicate metodologii stabilite si linii directoare profesionale atunci cand se furnizeaza un anumit serviciu de evaluare;
pentru evaluarile care implica metodologii standard sau deja stabilite, gradul de subiectivitate inerenta in ceea ce priveste aspectul avut in vedere;
soliditatea si numarul datelor de baza;
gradul de dependenta fata de evenimentele viitoare, de natura sa creeze o volatilitate semnificativa inerenta valorilor implicate; si
amploarea si claritatea transparentei situatiilor financiare.
Atunci cand un cabinet/societate/grup realizeaza un serviciu de evaluare pentru un client al auditului in scopul depunerii unui dosar sau al achitarii unei taxe catre o autoritate fiscala, calculand suma impozitului (taxei) datorat de catre clientul auditului, sau in scopul planificarii impozitelor si taxelor, aceasta constituie o amenintare semnificativa la adresa independentei chiar daca astfel de evaluari sunt, in general, supuse revizuirii externe, de exemplu de catre autoritatea fiscala.
8.176. Atunci cand un cabinet/societate realizeaza o evaluare care formeaza o parte din obiectul unui angajament de non-audit cabinetul/societatea ar trebui sa ia in considerare orice amenintari cauzate de autocontrol. Daca amenintarea la adresa independentei cauzata de autocontrol este semnificativa, ar trebui luate in considerare si aplicate masuri de protejare, dupa caz, pentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce la un nivel acceptabil.
Prestarea de servicii de impozitare
pentru clientii auditului
8.177. Serviciile de impozitare cuprind o gama larga de servicii, inclusiv de conformitate, planificare, de formulare a opiniilor privind impozitarea si asistenta in rezolvarea divergentelor legate de taxe. Astfel de atributii desi nu sunt considerate, in general, a fi creatoare de amenintari pentru independenta deoarece sunt verificate de autoritatea fiscala, ele trebuiesc evitate.
Prestarea de servicii de audit intern
pentru clientii auditului
8.178. O amenintare cauzata de autocontrol poate aparea atunci cand un cabinet/societate/grup furnizeaza servicii de audit intern unui client al auditului.
8.179. Servicii care implica o extindere a procedurilor necesare pentru a efectua un audit in conformitate cu Standardele Internationale de Audit nu ar trebui sa fie considerate ca avand un impact negativ asupra independentei cand este vorba de un client al auditului, cu conditia ca personalul cabinetului/ societatii /grupului sa nu actioneze sau sa para a actiona intr-o pozitie echivalenta cu cea a unui membru al managementului clientului auditului.
8.180. Atunci cand un cabinet/societate/grup furnizeaza asistenta in realizarea activitatilor de audit intern ale unui client de audit, orice amenintare la adresa independentei cauzata de autocontrol poate fi redusa la un nivel acceptabil prin confirmarea ca exista o separare clara intre managementul si controlul auditului intern de catre echipa manageriala a clientului auditului si activitatile interne de audit propriu zise.
8.181. Realizarea unei parti semnificative a activitatilor de audit intern ale clientului auditului poate constitui o amenintare la adresa independentei cauzata de autocontrol, iar un cabinet/societate/grup ar trebui sa ia in considerare amenintarile si sa procedeze cu precautie inainte de preluarea unor astfel de activitati. Ar trebui stabilite masuri de protejare adecvate, iar cabinetul /societatea/grupul ar trebui, in special, sa se asigure ca clientul auditului cunoaste responsabilitatile sale de stabilire, mentinere si monitorizare a sistemului de controale interne.
8.182. Masurile de protejare care ar trebui aplicate in toate imprejurarile pentru a reduce orice amenintare la adresa independentei la un nivel acceptabil includ asigurarea ca:
(a) clientul auditului este responsabil pentru activitatile de audit intern si isi cunoaste responsabilitatea sa de a stabili, mentine si monitoriza sistemul de controale interne;
(b) clientul auditul desemneaza un angajat competent, preferabil pe o pozitie superioara de conducere, pentru a fi responsabil pentru activitatile de audit intern;
(c) clientul auditului, comisia de audit sau organismul de supraveghere aproba scopul, riscul si periodicitatea muncii de audit intern;
(d) clientul auditului este responsabil pentru aplicarea recomandarilor cabinetului (societatii);
(e) clientul auditului evalueaza cat de adecvate sunt procedurile de audit intern realizate si rezultatele acestora prin, intre altele, obtinerea si analizarea rapoartelor cabinetului/societatii/grupului;
(f) constatarile si recomandarile ce rezulta din activitatile de audit intern sunt raportate in mod adecvat comisiei de audit sau compartimentului de supraveghere.
8.183. De asemenea, ar trebui sa se ia in considerare daca astfel de servicii de non-audit ar trebui sa fie furnizate numai de catre personal neimplicat in activitati de audit si cu pozitii diferite de raportare in cadrul cabinetului/ societatii/grupului.
Prestarea de servicii de tehnologia informatiei (IT)
clientilor auditului
Prestarea de servicii de catre un cabinet/societate/grup catre un client al auditului, care implica proiectarea si implementarea sistemelor de tehnologie a informatiei financiare ce sunt utilizate pentru a genera informatii care formeaza o parte a situatiilor financiare ale clientului poate crea o amenintare la adresa independentei cauzata de autocontrol.
Amenintarea cauzata de autocontrol este posibil sa fie prea importanta pentru a permite prestarea unor astfel de servicii unui client al auditului, cu exceptia cazului in care sunt stabilite masuri de protejare adecvate care asigura ca:
(a) clientul auditului isi recunoaste responsabilitatea de stabilire si monitorizare a unui sistem de controale interne;
(b) clientul auditului desemneaza un angajat competent, preferabil pe o pozitie superioara de conducere, avand responsabilitatea de a lua toate deciziile manageriale in ceea ce priveste proiectarea si implementarea sistemului hardware sau software;
(c) clientul auditului ia toate deciziile de management legate de procesul de proiectare si implementare;
(d) clientul auditului evalueaza adecvarea si rezultatele proiectarii si implementarii sistemului;
(e) clientul auditului este responsabil pentru operarea sistemului (hardware sau software) si a datelor utilizate sau generate de sistem.
8.186. De asemenea, ar trebui sa se ia in considerare ca astfel de servicii de non-audit ar trebui sa fie furnizate numai de catre personalul neimplicat in activitatea de audit si cu functii diferite in cadrul cabinetului/societatii.
8.187. Prestarea serviciilor de catre un cabinet/societate/grup catre un client al auditului, care implica fie proiectarea, fie implementarea de sisteme financiare de tehnologie a informatiei, ce sunt folosite pentru a genera informatii care formeaza o parte a situatiilor financiare ale clientului, poate constitui, de asemenea, o amenintare la adresa independentei cauzata de autocontrol. In cazul in care aceasta exista, ar trebui evaluata importanta amenintarii si, in cazul in care amenintarea este semnificativa, ar trebui luate in considerare masuri de protejare si aplicate acolo unde este necesar pentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce la un nivel acceptabil.
8.188. Prestarea serviciilor in legatura cu evaluarea, proiectarea si implementarea controalelor interne de contabilitate, precum si a controalelor de management al riscului sunt considerate a constitui o amenintare la adresa independentei.
Detasarea temporara de personal
la clientii auditului
8.189. Detasarea temporara de personal de catre un cabinet/societate/grup pentru un client al auditului poate crea o amenintare la adresa independentei cauzata de autocontrol atunci cand persoana detasata poate influenta pregatirea conturilor sau a situatiilor financiare ale unui client. In practica, o astfel de asistenta poate fi data (in special in situatii de urgenta), dar numai pe baza intelegerii potrivit careia personalul cabinetului/societatii/grupului nu va fi implicat in:
(a) luarea deciziilor manageriale;
(b) aprobarea sau semnarea de acorduri sau alte documente similare;
(c) exercitarea unor influente care pot angaja clientul.
Fiecare situatie ar trebui sa fie atent analizata pentru a identifica daca se creaza amenintari la adresa independentei si daca ar trebui aplicate masuri de protejare adecvate. Masurile de protejare care ar trebui sa fie aplicate in toate imprejurarile pentru a reduce orice amenintari la un nivel acceptabil include:
personalului care furnizeaza asistenta nu ar trebui sa I se dea responsabilitati de audit pentru nici o functie sau activitate pe care ei au realizat-o sau au supervizat-o pe parcursul atributiilor lor temporare;
clientul auditului trebuie sa aiba responsabilitatea de a da indicatii si de a supraveghea activitatile entitatii si ale personalului.
Prestarea de servicii clientilor auditului privind
expertize contabile si recuperari de creante, in cauze litigioase
Serviciile privind sprijinul in litigii pot include activitati precum a actiona ca expert, a calcula pagubele estimate sau alte sume care ar putea deveni sume de incasat sau sume de platit, in functie de rezultatul litigiului sau al altei divergente legale, si a acorda asistenta privind administrarea documentelor si recuperarea atunci cand este vorba de o neintelegere sau un litigiu.
O amenintare la adresa independentei cauzata de autocontrol apareatunci cand astfel de servicii sunt furnizate unui client al auditului.
Cabinetul / societatea / grupul trebuie sa evalueze semnificatia oricarei amenintari la adresa independentei si, sa ia in considerare aplicarea de masuri de protejare, dupa caz, pentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protejare ar putea include:
politici si proceduri pentru a interzice expertului care asista clientul auditului sa ia decizii manageriale in numele clientului;
utilizarea profesionistilor care nu sunt membri ai echipei de audit pentru a presta serviciul;
implicarea altora ca, de exemplu, experti contabili independenti (subcontractarea).
Daca se are in vedere ca in astfel de servicii, de regula, rolul preluat de cabinet/societate/grup implica luarea de decizii manageriale in numele clientului auditului, amenintarile la adresa independentei nu ar putea sa fie reduse prin nici o masura de protejare, rezulta ca, cabinetul /societatea/grupul nu trebuie sa furnizeze aceste tipuri de servicii pentru un client al auditului.
Serviciile juridice sunt definite ca fiind orice servicii pentru care persoana care le furnizeaza trebuie ori sa fie admisa sa practice in fata instantelor de judecata asemenea servicii, ori sa aiba pregatirea legala necesara pentru a practica dreptul. Serviciile juridice includ o gama larga si diversificata de domenii, inclusiv servicii atat corporative, cat si comerciale destinate clientilor, ca, de exemplu, sprijin in privinta contractelor, litigii, sfaturi si sprijin privind fuziuni si achizitii si furnizarea de asistenta departamentelor juridice interne ale clientilor. Prestarea de servicii juridice de catre un cabinet/societate/grup pentru o entitate care este un client al auditului poate crea amenintari la adresa independentei cauzate atat de autocontrol, cat si de aparare.
8.194. Amenintarile la adresa independentei trebuie sa fie considerate in functie de natura serviciului prestat, chiar daca furnizorul de servicii este separat de echipa de audit si de caracteristica, fiecarui aspect legat de situatiile financiare ale entitatilor. Masurile de protejare mentionate in paragraful 8.160 pot fi adecvate pentru reducerea oricaror amenintari la adresa independentei la un nivel acceptabil. In cazul in care amenintarea la adresa independentei nu poate fi redusa la un nivel acceptabil, singura actiune oportuna este de a refuza furnizarea unor asemenea servicii sau retragerea din angajamentul de audit.
8.195. Furnizarea de servicii juridice unui client al auditului, care implica aspecte care s-ar putea sa nu aiba un efect semnificativ asupra situatiilor financiare, nu se considera a crea o amenintare inacceptabila la adresa independentei.
8.196. Exista o distinctie intre reprezentare juridica si consultanta. Serviciile juridice destinate sprijinirii unui client al auditului in executarea unei tranzactii (adica, sprijin, acordat privind contractele, consultanta juridica, termene de judecata si restructurare) pot constitui amenintari la adresa independentei, cauzate de autocontrol; cu toate acestea, exista masuri de protejare pentru a reduce aceste amenintari la un nivel acceptabil. Un astfel de serviciu nu ar avea, in general, un efect negativ asupra independentei, cu conditia ca:
membrii echipei de audit sa nu fie implicati in furnizarea serviciului;
in legatura cu consultanta furnizata, clientul auditului sa ia decizia finala, iar in legatura cu tranzactiile, serviciul prestat sa se inscrie in executarea numai a ceea ce a decis clientul auditului.
A actiona pentru un client al auditului in rezolvarea unei divergente sau a unui litigiu, in circumstante in care sumele implicate sunt semnificative in raport cu situatiile financiare ale clientului auditului, ar crea amenintari la adresa independentei cauzate de serviciile juridice si de autocontrol atat de semnificative incat nici o garantie nu ar putea reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Prin urmare, cabinetul/societatea nu ar trebui sa presteze acest tip de servicii pentru un client al auditului.
Atunci cand unui cabinet/societate i se solicita sa actioneze intr-un rol de aparator pentru un client al auditului in rezolvarea unei divergente sau a unui litigiu in circumstante in care sumele implicate nu sunt semnificative pentru situatiile financiare ale clientului auditului, cabinetul/societatea ar trebui sa evalueze semnificatia oricaror amenintari la adresa independentei create de serviciile juridice si de autocontrol si, daca amenintarea este semnificativa, ar trebui luate in considerare si aplicate masuri de protejare, dupa cum este necesar, pentru a elimina amenintarea sau a o reduce la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protejare ar putea include:
politici si proceduri pentru a interzice persoanelor care asista clientul auditului sa ia decizii manageriale in numele clientului; sau
utilizarea profesionistilor care nu sunt membri ai echipei de audit pentru a presta serviciul.
Numirea unui partener sau a unui angajat al cabinetului/societatii/grupului, in calitate de consilier general pentru probleme juridice pentru un client al auditului ar crea amenintari la adresa independentei cauzate de serviciile juridice si de autocontrol care sunt atat de semnificative incat nici o garantie nu ar putea reduce amenintarile la un nivel acceptabil. Pozitia de consilier general este, in principiu, o pozitie de management superior cu responsabilitate larga pentru afacerile juridice ale companiei si, in consecinta, nici un membru al cabinetului/societatii sau al grupului nu ar trebui sa accepte o astfel de numire pentru un client al auditului.
Recrutarea de personal superior
de conducere pentru client
8.200. Recrutarea de personal pentru pozitiile de conducere ale unui client precum, de exemplu, cei aflati intr-o pozitie care sa afecteze obiectul activitatii auditului sau non-auditului, poate constitui amenintare la adresa independentei cauzate de interesul personal prezent si viitor, familiarism si intimidare. Semnificatia amenintarii va depinde de factori precum:
rolul persoanei ce urmeaza a fi recrutata; si
natura asistentei cerute.
In general, cabinetul/societatea ar putea furniza astfel de servicii pe baza verificarii calificarilor profesionale ale unui numar de candidati si a recomandarilor privind satisfacerea exigentelor postului de catre acestia. In plus, cabinetul/societatea ar putea intocmi o mica lista de candidati pentru interviu, cu conditia ca aceasta sa fi fost elaborata utilizand criteriile specificate de catre clientul auditului.
Semnificatia amenintarii la adresa independentei ar trebui evaluata, iar daca amenintarea este semnificativa, ar trebui luate in considerare si aplicate masuri de protejare dupa caz, pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. In toate cazurile, cabinetul/societatea nu trebuie sa ia decizii de conducere, decizia privind personalul de angajat trebuie lasata clientului.
8.201. Furnizarea de servicii, sfaturi sau asistenta de finantare, corporativa catre un client al auditului poate crea amenintari la adresa independentei cauzate de serviciile juridice si de autocontrol. In cazul unor anumite servicii de finantare corporativa, amenintarile la adresa independentei ar fi atat de semnificative incat nici o protejare nu ar putea fi aplicata pentru a reduce amenintarile la un nivel acceptabil. De exemplu, promovarea, comercializarea sau subscrierea actiunilor unui client de audit nu sunt compatibile cu furnizarea serviciilor de audit. Mai mult, obligarea clientului auditului la respectarea termenilor unei tranzactii sau consumarea unei tranzactii in numele clientului ar crea o amenintare privitor la independenta atat de semnificativa incat nici o masura de protejare nu ar putea fi aplicata pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. In cazul unui client al auditului, furnizarea serviciilor de finantare corporativa la care se face referire mai sus de catre un cabinet/societate ar crea o amenintare la adresa independentei atat de semnificativa incat nici o masura de protejare nu ar putea fi aplicata pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil.
8.202. Alte servicii de finantare corporativa pot crea amenintari la adresa independentei cauzate de serviciile juridice sau de autocontrol; cu toate acestea, pot fi disponibile masuri de protejare pentru reducerea acestor amenintari la un nivel acceptabil. Exemple de astfel de servicii includ asistarea unui client in dezvoltarea strategiilor corporative, asistarea in identificarea sau prezentarea pentru un client a posibilelor surse de capital care indeplinesc specificatiile sau criteriile clientului si furnizarea de sfaturi de organizare precum si asistarea unui client in analizarea efectelor contabile ale tranzactiilor propuse. Masurile de protejare care ar trebui sa fie luate in considerare includ:
Politici si proceduri pentru a interzice persoanelor care asista clientul auditului sa ia decizii manageriale in numele clientului;
Utilizarea profesionistilor care nu sunt membrii ai echipei de audit pentru a furniza serviciile;
Asigurarea ca societatea/cabinetul nu obliga clientul auditului sa respecte termenii vreunei tranzactii sau ca nu face o tranzactie in numele clientului.
Marimea onorariilor
Atunci cand onorariile totale primite de la un client al auditului sau non auditului reprezinta o proportie semnificativa din onorariile totale ale cabinetului/societatii, dependenta de acel client sau grup de clienti si ingrijorarea privind posibilitatea pierderii clientului pot constitui o amenintare la adresa independentei cauzata de interesul personal. Semnificatia amenintarii va depinde de factori precum:
structura cabinetului/societatii;
daca cabinetul/societatea este bine stabilita pe piata sau nou aparuta.
Semnificatia amenintarii la adresa independentei ar trebui evaluata si, daca amenintarea este semnificativa, ar trebui luate in considerare si aplicate masuri de protejare, dupa caz, pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protejare ar putea include:
analiza marimii si naturii onorariilor, cu comisia de audit sau cu conducerea clientului;
luarea de masuri pentru a reduce dependenta de client;
revizuirea controalelor externe de calitate;
consultarea unei parti terte ca, de exemplu, un organism profesional de reglementare sau un alt expert contabil.
De asemenea, o amenintare la adresa independentei, cauzata de interesul personal poate aparea cand onorariile convenite cu clientul auditului reprezinta o proportie insemnata din veniturile unui partener individual. Semnificatia amenintarii ar trebui evaluata, iar daca este in mod clar semnificativa, ar trebui luate in considerare si aplicate masuri de protejare, dupa caz, pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protejare ar putea include:
politici si proceduri pentru a monitoriza si implementa controlul calitatii asupra lucrarilor intr-o misiune de audit sau de non-audit;
implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost membru al echipei de audit, pentru a revizui munca efectuata sau pentru a acorda consultanta, dupa caz.
Onorarii restante
O amenintare la adresa independentei cauzata de interesul personal poate aparea daca onorariile datorate de un client al auditului sau non-auditului pentru servicii profesionale raman neplatite pentru o perioada lunga de timp, in special daca o parte semnificativa nu este platita inainte de emiterea raportului de audit pentru anul urmator. In general, plata unor astfel de onorarii ar trebui sa fie solicitata inainte de emiterea raportului. Urmatoarele masuri de protejare pot fi aplicabile:
analizarea nivelului onorariilor ramase de achitat, cu comisia de audit, sau alte persoane ale conducerii clientului;
implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a luat parte in angajamentul de audit, pentru a acorda consultanta sau a revizui munca efectuata.
Cabinetul/societatea ar trebui sa ia in considerare, de asemenea, daca onorariile care au depasit termenul de plata ar putea fi privite ca fiind echivalentul unui imprumut catre client eventual purtator de dobanzi, si daca, din cauza valorii onorariilor care au depasit termenul, este cazul incetarii contractului.
Onorarii subestimate
8.206. Atunci cand un cabinet /societate obtine un angajament de audit sau de non-audit la un nivel al onorariului semnificativ mai scazut decat cel aplicat de catre cabinetul/societatea predecesoare, sau fata de cel cotat de catre alte cabinete /societati, amenintarea la adresa independentei creata de interesul personal nu va fi redusa la un nivel acceptabil, decat daca:
cabinetul/societatea este capabila sa demonstreze ca pentru indeplinirea obligatiilor contractuale este prevazuta o perioada de timp adecvata si este desemnat un personal calificat;
sunt respectate toate standardele profesionale, liniile directoare si procedurile de control al calitatii.
Onorarii conditionate
Onorariile conditionate sunt onorarii apreciate pe o baza predeterminata cu privire la rezultatul unei tranzactii sau al rezultatului muncii efectuate. Potrivit acestei sectiuni, onorariile nu sunt considerate ca fiind conditionate, daca o instanta judecatoreasca sau o alta autoritate publica le-a stabilit.
8.208. Un onorariu conditionat, aplicat de catre un cabinet/societate privind o activitate de audit sau non-audit, constituie o amenintare la adresa independentei cauzata de interesul personal si de renuntarea la propriile convingeri care nu poate fi redusa la un nivel acceptabil prin nici o masura de protejare. In consecinta, un cabinet/societate nu ar trebui sa intre in nici un aranjament pentru o activitate de audit sau non-audit, in care suma onorariului este conditionata de rezultatul muncii sau de elementele care constituie obiectul activitatii auditului sau non-auditului.
8.209. Un onorariu conditionat aplicat de catre un cabinet/societate cu privire la un serviciu de non-audit furnizat unui client al auditului, poate constitui, de asemenea, o amenintare la adresa independentei cauzata de interesul propriu si de renuntarea la propriile convingeri. Daca s-a cazut de acord sau s-a negociat asupra sumei onorariului pentru un angajament de non-audit, dar pe parcurs s-a constatat ca onorariul a fost gresit stabilit in raport cu rezultatul acelui serviciu, amenintarile la adresa independentei nu ar putea fi reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea vreunei masuri de protejare. In consecinta, singura actiune admisibila este de a nu accepta astfel de contracte. Pentru alte tipuri de contracte ce implica onorarii conditionate, semnificatia amenintarilor la adresa independentei va depinde de factori precum:
Gama de sume posibile ale onorariilor;
Gradul de variabilitate;
Baza in functie de care urmeaza a fi determinat onorariu;
Daca rezultatul tranzactiei urmeaza a fi revizuit de o parte terta independenta;
Influenta rezultatului sau al tranzactiei asupra serviciului de non-audit.
Semnificatia amenintarilor la adresa independentei ar trebui evaluata, iar daca amenintarile sunt semnificative, ar trebui luate in considerare si aplicate masuri de protejare, dupa caz, pentru a reduce amenintarile la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protejare ar putea include:
Prezentarea la comisia de audit sau la alti factorii de conducere, a naturii si a cuantumului onorariilor aplicate;
Revizuirea sau determinarea onorariului final de catre o terta persoana;
Politicile si procedurile de calitate si control.
Acceptarea darurilor sau a ospitalitatii din partea unui client al auditului sau non-auditului poate crea amenintari la adresa independentei din cauza interesului personal si al familiarismului. Atunci cand un cabinet/societate sau un membru al echipei de audit sau non-audit accepta daruri sau ospitalitate, cu exceptia cazului in care valoarea lor este in mod clar nesemnificativa, amenintarile la adresa independentei nu pot fi reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea nici unei masuri de protejare. In consecinta un cabinet/societate sau un membru al acesteia nu ar trebui sa accepte astfel de daruri sau ospitalitate.
actuale sau care pot aparea
Atunci cand au loc litigii, sau pot aparea, intre cabinet/societate sau membru al echipei de audit sau non-audit si clientul auditului, poate exista o amenintare la adresa independentei cauzata de interesul personal sau de intimidare. Relatia intre managementul clientului si membrii echipei de audit sau non-audit trebuie sa fie caracterizata prin sinceritate completa si transparenta totala privind toate aspectele operatiunilor afacerii clientului. Managementul cabinetului/societatii si al clientului pot fi plasate pe pozitii adverse prin litigiu, afectand dorinta acestora de a da lamuriri complete, iar cabinetul/societatea poate constata o amenintare la adresa independentei cauzata de interesul propriu.
Semnificatia amenintarii create va depinde de factori precum:
Importanta semnificativa a litigiului;
Natura angajamentului de audit sau non-audit;
Daca litigiul se refera la un angajament anterior de audit sau non-audit.
Odata ce semnificatia amenintarii la adresa independentei a fost evaluata, urmatoarele masuri de protejare ar trebui sa fie aplicate, daca este cazul, pentru a reduce amenintarile la un nivel acceptabil:
Prezentarea catre comisia de audit sau catre alte persoane din conducerea entitatii a gradului si naturii litigiului;
Daca litigiul implica un membru al echipei de audit sau non-audit, indepartarea acelei persoane din echipa de audit sau non-audit;
Implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost membru al echipei de audit sau non-audit pentru a revizui munca efectuata sau pentru a acorda consultanta, dupa caz.
Daca astfel de masuri de protejare nu reduc amenintarea la un nivel acceptabil, singura masura adecvata este retragerea de la sau refuzul de a accepta contractul de audit sau non-audit.
Competenta profesionala si responsabilitatile
privind folosirea expertilor si specialistilor
9.1 Liber profesionistii contabili se vor abtine sa fie de acord sa presteze servicii profesionale pe care nu sunt competenti sa le ofere, in afara de cazul in care se obtine consultanta si asistenta competenta astfel incat sa le permita sa realizeze in mod satisfacator astfel de servicii. Daca un liber profesionist contabil nu are competenta sa presteze o parte specifica a serviciului profesional, se poate obtine consultanta tehnica de la experti cum ar fi alti experti contabili profesionisti, avocati, judecatori sindici, ingineri, geologi, evaluatori.
9.2 In astfel de situatii, cu toate ca liber profesionistii contabili se bazeaza pe competenta tehnica a expertului, nu se poate presupune automat cunoasterea de catre acesta a cerintelor de etica. Cum responsabilitatea finala pentru serviciul profesional ii ramane liberului profesionist contabil, acesta trebuie sa vada daca cerintele de comportament etic sunt respectate.
Cand sunt utilizate serviciile expertilor care nu sunt profesionisti contabili, liber profesionistul contabil trebuie sa ia masuri pentru a vedea daca astfel de experti sunt la curent cu cerintele de etica. O atentie primordiala trebuie acordata principiilor fundamentale expuse la paragraful 16 din capitolul Introducere al acestui Cod. Aceste principii se vor extinde asupra oricareia dintre responsabilitatile in care sunt implicati astfel de experti.
Gradul de supraveghere si totalul orientarilor necesare va depinde de persoanele implicate si de natura misiunii.
Exemplele unor astfel de orientari si supravegheri ar putea include:
sa se ceara acelor experti sa citeasca dispozitiile Codului etic;
sa se ceara o confirmare scrisa a intelegerii cerintelor de etica;
sa se ofere indrumari atunci cand apar conflicte potentiale.
Liber profesionistul contabil trebuie sa fie, de asemenea, vigilent la anumite cerinte privind independenta sau alte riscuri unice corespunzatoare misiunii. Astfel de situatii vor cere o atentie speciala si o orientare/supraveghere pentru a vedea daca sunt respectate cerintele de etica.
9.6. Daca in orice moment liber profesionistul contabil nu este convins ca poate fi respectat sau asigurat un comportament etic corect, misiunea nu trebuie acceptata, sau, daca misiunea a inceput, ea trebuie terminata.
10.1. Liber profesionistii contabili care indeplinesc obligatii profesionale fata de un client isi asuma responsabilitatea de a se achita de aceste sarcini cu integritate si obiectivitate si in conformitate cu standardele tehnice adecvate. Aceasta responsabilitate este indeplinita aplicand aptitudinile si cunostintele profesionale pe care le-a dobandit prin perfectionare si experienta. Pentru serviciile aduse, liber profesionistul contabil are dreptul la o remuneratie.
10.2. Onorariile profesionale trebuie sa fie o reflectare corecta a valorii serviciilor aduse clientului tinand cont de:
a) competenta si cunostintele necesare pentru categoria de servicii profesionale;
b) nivelul pregatirii si al experientei persoanelor angajate in prestarea activitatii profesionale;
c) timpul efectiv ocupat de fiecare persoana angajata in prestarea serviciilor profesionale;
d) gradul de responsabilitate pe care aceasta prestatie il presupune.
10.3. Onorariile profesionale pot fi calculate in mod normal pe baza unei rate adecvate pe ora sau pe zi, pentru timpul folosit de fiecare persoana angajata in prestarea de servicii. Aceste rate trebuie sa fie bazate pe premisa fundamentala ca organizarea si comportarea liber profesionistului contabil si serviciile aduse clientilor sunt bine programate, controlate si conduse. Ele trebuie sa ia in calcul factorii din paragraful 10.2, pe care sa ii influenteze in functie de conditiile sociale, economice si de legislatia fiecarei tari. Fiecare liber profesionist contabil isi stabileste tarifele adecvate.
10.4. Un liber profesionist contabil nu trebuie sa afirme ca serviciile profesionale specifice vor fi prestate in perioada curenta sau in cele viitoare in schimbul unui onorariu stabilit, estimat sau al unei game de onorarii, daca este probabil ca dupa data afirmatiei astfel de onorarii vor fi sporite substantial, iar potentialul client nu este informat de aceasta probabilitate.
Cand presteaza servicii profesionale pentru un client, poate fi necesar sau oportun sa se ceara un onorariu estimativ, in care situatie liber profesionistul contabil trebuie sa estimeze un onorariu tinand cont de prevederile paragrafelor 10.2 - 10.4.
10.6. Un liber profesionist contabil ar putea eventual sa ceara unui client un onorariu mai mic decat a fost stabilit anterior pentru servicii similare daca, onorariul respectiv a fost calculat in conformitate cu factorii prevazuti la paragrafele 10.2. - 10.4.
Faptul ca un liber profesionist contabil isi obtine lucrari oferind un tarif mai mic decat un altul, nu este incorect. Totusi, liber - profesionistii contabili care obtin lucrari la tarife cu mult mai mici decat cele practicate de un liber - profesionist contabil in functiune sau cele cerute de altii, trebuie sa fie constienti ca exista riscul perceperii unei diminuari a calitatii activitatii prestate.
In consecinta, cand se decide asupra unui onorariu care urmeaza sa fie cerut unui client pentru realizarea de servicii profesionale, un liber profesionist contabil trebuie sa fie convins ca onorariul convenit reprezinta rezultatul activitatii ce urmeaza a o efectua, si sa se asigure ca:
calitatea activitatii nu va fi diminuata si ca va fi acordata atentia cuvenita respectarii tuturor standardelor si normelor profesionale si procedurilor de control al calitatii in realizarea acelor servicii;
clientul nu va fi indus in eroare in legatura cu domeniul exact al serviciilor pe care le acopera un onorariu care va fi stabilit ca baza pentru viitoarele onorarii care vor fi percepute.
Asa cum s-a stabilit la paragraful 8.208: un angajament de audit sau non-audit nu ar trebui facut pentru un onorariu care depinde de rezultatele muncii de auditare sau de aspecte care fac obiectul angajamentului de audit sau non-audit. Paragraful 8.209. furnizeaza linii directoare privind amenintarile la adresa independentei care pot aparea daca un angajament de non-audit este furnizat unui client al auditului pentru un onorariu conditionat, precum si masurile de protejare care pot reduce amenintarile la un nivel acceptabil.
Onorariile nu trebuie considerate ca fiind conditionate daca sunt fixate de un tribunal sau de o alta autoritate publica. Onorariul perceput pe baza procentuala sau in mod asemanator, cu exceptia situatiei in care este autorizat prin statut sau aprobat de organismul membru ca practica general acceptata pentru anumite servicii profesionale, trebuie privit ca onorariu conditionat.
10.8 Paragrafele precedente prezinta onorariul distinct de problema rambursarii cheltuielilor. In situatia cheltuielilor de deplasare, in special a celor de calatorie care pot fi direct atribuite serviciilor profesionale executate pentru un anumit client, acestea vor fi percepute acelui client, in plus fata de onorariul profesional.
10.9 Este in interesul ambilor, atat al clientului cat si al liber profesionistului contabil, ca baza pe care sunt calculate onorariile si orice angajament de plata sa fie clar definite, de preferat in scris, inainte de inceperea misiunii, pentru a ajuta sa se evite neintelegerile referitoare la onorarii.
Un liber profesionist contabil nu trebuie sa plateasca un comision pentru a atrage un client sau sa accepte un comision pentru a recomanda un client unei a treia parti. Un liber profesionist contabil nu trebuie sa accepte un comision pentru a recomanda produsele si serviciile sale altora.
10.12. Plata si primirea de onorarii recomandate intre liber profesionistii contabili cand nu sunt prestate servicii de catre unul dintre ei sunt considerate comisioane si nu sunt permise.
Un liber profesionist contabil poate intra intr-un aranjament pentru cumpararea completa sau a unei parti din activitatea unui cabinet de contabilitate, care implica sume achitate persoanelor angajate anterior sau plata mostenitorilor si a succesiunilor cabinetului respectiv. Asemenea plati nu sunt considerate comisioane si sunt permise.
11.1. Un liber profesionist contabil nu trebuie sa consimta sa se angajeze in vreo afacere, ocupatie sau activitate care diminueaza sau care poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenta sau buna reputatie a profesiei, deoarece aceste actiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale.
11.2. Prestarea simultana a doua sau mai multe tipuri de servicii diminueaza integritatea, obiectivitatea sau independenta.
Angajarea simultana in alte afaceri, ocupatii sau activitati care nu au legatura cu serviciile profesionale si care au ca efect faptul ca nu permit liber profesionistului contabil sa isi indeplineasca satisfacator indatoririle profesionale in conformitate cu principiile fundamentale de etica ale profesiei contabile, trebuie sa fie privita ca neconforma cu practicarea profesiei de liber profesionist contabil.
Realizarea de acte de comert sau indeplinirea de activitati salarizate sunt incompatibile cu exercitarea concomitenta ca liber profesionist a oricarei activitati specializate ce formeaza profesia contabila.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti.
In afara primirii de onorarii pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, cum ar fi: participatii la capital, dare sau luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca aceasta obiectivitate este compromisa (a se tine seama de prevederile Sectiunii 8)
Membrii Corpului vor trebui sa vegheze ca in cadrul indeplinirii lucrarilor lor sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare care este un atribut exclusiv al clientului.
Factorii de risc sunt foarte variati si trebuie sa fie apreciati in functie de lucrarile de executat; se pot aminti astfel unii factori ca: intarzieri importante si repetitive privind inchiderea periodica a conturilor, limitarea controalelor, limitarea onorariilor, riscuri fiscale anormale, situatie financiara dezechilibrata etc.
Orice nou client, ca si lucrarile noi cerute de un client vechi, trebuie sa faca obiectul, prealabil acceptarii si incheierii contractului, al:
a) unei evaluari a riscurilor;
b) unei verificari privind respectarea principiului independentei profesiei;
c) unei aprecieri a eficientei executarii lucrarilor, in raport indeosebi cu competenta si cu mijloacele societatii comerciale.
Membrii Corpului trebuie sa aprecieze periodic daca eventualele schimbari intervenite in situatia clientilor sau a cabinetului / societatii lor comerciale nu sunt susceptibile de a aduce atingere principiului independentei sau sa ii expuna la noi riscuri.
Daca in cursul executarii lucrarilor se constata necesitatea modificarii sau extinderii lucrarilor, se va incheia un act aditional la contract.
De asemenea, in cursul derularii lucrarilor, membrii Corpului pot exprima in scris, fata de clientii lor, recomandari sau rezerve; in caz de contestare, aceste avertismente scrise vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. Acestia nu trebuie sa abuzeze de aceasta posibilitate.
O descarcare de responsabilitate, semnata de client in favoarea unui profesionist contabil, nu-l scuteste pe acesta din urma de actiunile privind stabilirea raspunderii sale, atunci cand a comis greseli.
12.10. Membrii Corpului care se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate datorita neprimirii datelor si informatiilor necesare, conform prevederilor contractului sau a lipsei de cooperare a conducatorului unitatii, trebuie sa rezilieze, motivat, contractul cu acest client.
13.1. Extinderea operatiilor unui cabinet/societate implica deseori crearea de sedii secundare in localitati in care liber profesionistul contabil in functiune nu profeseaza. In aceste situatii, clientul sau liber profesionistul contabil in functie consultandu-se cu clientul, poate cere un contabil consultant de la un cabinet din acele localitati care va furniza serviciile profesionale necesare pentru indeplinirea misiunii.
13.2. Transmiterea afacerilor poate aparea, de asemenea, in sfera serviciilor speciale sau a lucrarilor speciale. Domeniul serviciilor oferite de liber profesionistii contabili continua sa se dezvolte si profunzimea cunostintelor necesare pentru a servi publicul solicita adesea aptitudini speciale. Deoarece nu este posibil ca fiecare liber profesionist contabil sa dobandeasca experienta necesara in toate domeniile contabilitatii, unii liber profesionisti contabili au decis ca nu este adecvat si nici de dorit ca societatile / cabinetele lor sa ofere toata gama de servicii speciale care ar putea fi cerute.
13.3. Liber profesionistii contabili trebuie sa presteze doar acele servicii pe care ei le pot indeplini cu competenta profesionala. Este esential, de aceea, pentru profesie in general si in interesul clientilor, ca liber profesionistii contabili sa fie incurajati sa obtina, la nevoie, consultanta necesara de la aceia care sunt competenti sa le-o ofere.
13.4. Totusi un liber profesionist contabil in functiune, fara o aptitudine deosebita, poate sa refuze sa trimita clientul la un alt liber profesionist contabil care poseda aptitudinea respectiva, din teama de a nu pierde clientul in favoarea altui coleg liber profesionist contabil. Drept rezultat, clientii pot fi lipsiti de a beneficia de o consultanta pe care sunt indreptatiti sa o primeasca.
13.5. Dorintele unui client trebuie sa fie de maxima importanta in alegerea unor consultanti profesionisti, indiferent daca sunt sau nu implicate aptitudini speciale. Liber profesionistul contabil nu trebuie sa incerce sa restrictioneze in nici un fel libertatea clientului de a obtine anumite consultatii si, atunci cand este cazul, trebuie chiar sa incurajeze clientul in acest sens.
13.6. Serviciile sau sfatul unui liber profesionist contabil care are anumite aptitudini pot fi cautate in unul din urmatoarele moduri:
a) de catre client
(i) dupa o discutie si o consultare prealabila cu liber profesionistul contabil in functie;
(ii) pe baza unei cereri sau la recomandarea liber profesionistului contabil in functie;
(iii) fara referire la liber profesionistul contabil in functie sau,
b) prin liber profesionistul contabil in functie cu respectarea cuvenita a obligatiei de confidentialitate.
13.7. Cand unui liber profesionist contabil i se cer servicii sau consultanta, cererile trebuie sa fie facute ca si cum potentialul client ar avea deja un contabil. In cazurile in care exista un liber profesionist contabil in functie care va continua sa furnizeze servicii profesionale, trebuie respectate procedurile stabilite la paragrafele 13.8. - 13.14. Daca numirea va avea ca rezultat inlocuirea cu un alt liber profesionist contabil, trebuie urmate procedurile de la paragrafele 13.15. - 13.26.
13.8. Liber profesionistul contabil solicitat, angajat ulterior, trebuie sa-si limiteze prestatia la atributiile primite de la liber-profesionistul contabil in functie sau de la client, cu exceptia cazului in care clientul ii cere altfel. Liber profesionistul contabil solicitat are, de asemenea, datoria sa ia masuri rezonabile pentru a mentine legaturile curente si colegiale intre liber-profesionistul contabil in functie si client si nu trebuie sa isi exprime vreo critica la adresa serviciilor profesionale ale liber profesionistului contabil in functie, daca nu ii furnizeaza si acestuia ocazia sa ofere toate informatiile relevante.
13.9. Un liber profesionist contabil solicitat caruia i se cere din partea clientului sa realizeze o misiune care este clar diferita de cea efectuata de catre liber profesionistul contabil in functie sau de cea primita initial de la liber profesionistul contabil in functie sau de la client, acesta va trebui sa o considere drept o cerere separata de furnizare de servicii sau consultanta. Inaintea acceptarii oricarei misiuni de acest fel, liber profesionistul contabil solicitat trebuie sa informeze clientul despre obligatia profesionala de a comunica cu liber profesionistul contabil in functie si ca trebuie sa faca aceasta imediat, preferabil in scris, informand despre demersul clientului si despre natura cererii, precum si cautand toate informatiile relevante, daca exista, pentru indeplinirea misiunii.
13.10. Cateodata apar situatii in care clientul insista sa nu fie informat liber profesionistul contabil in functie. In acest caz, liber profesionistul contabil care primeste misiunea, trebuie sa stabileasca daca motivele clientului sunt justificate. In absenta unor imprejurari speciale, doar simpla rezerva a clientului de a comunica cu liber profesionistul contabil in functie nu constituie o justificare satisfacatoare.
13.11. Liber profesionistul contabil care primeste misiunea trebuie:
a) sa se conformeze instructiunilor primite de la liber profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care acestea nu sunt in conflict cu cerintele legii sau cu alte cerinte.
b) sa se asigure, in masura in care este posibil, ca liber profesionistul contabil in functie este tinut la curent cu natura generala a serviciilor profesionale care sunt executate.
13.12. Cand exista doi sau mai multi liberi profesionisti contabili care furnizeaza servicii profesionale clientului respectiv, poate fi adecvat sa fie informat numai liber profesionistul contabil relevant, in functie de serviciile specifice pe care le presteaza.
13.13. Daca este cazul, liber profesionistul contabil in functiune, in completarea elaborarii de instructiuni referitoare la lucrarile transferate, tine legatura cu liber profesionistii contabili solicitati si coopereaza cu ei in privinta tuturor problemelor de asistenta care ii vor fi cerute.
Cand este solicitata opinia unui liber-profesionist contabil, altul decat liber profesionistul contabil in functie pentru aplicarea standardelor contabile, de audit, de raportare sau a altor standarde sau principii pentru circumstante sau tranzactii specifice, profesionistul contabil trebuie sa aiba grija ca opinia pe care o prezinta sa nu creeze o presiune nepotrivita asupra rationamentului profesional si al obiectivitatii liber profesionistului contabil in functiune. O opinie data fara elemente complete si adecvate, poate cauza dificultati liber-profesionistului contabil solicitat, daca opinia este contestata sau daca, ulterior, acesta este angajat de catre entitatea respectiva. In consecinta, liber profesionistul contabil solicitat trebuie sa reduca la minimum riscul de a da o opinie neadecvata, asigurandu-se ca are acces la orice informatie relevanta. Cand exista o cerere pentru o opinie in circumstantele de mai sus, exista o necesitate de comunicare cu liber profesionistul contabil in functie. Este important ca acesta, cu acordul clientului, sa ofere liber-profesionistului solicitat consultant toate informatiile cerute in legatura cu clientul sau. Cu permisiunea clientului, liber-profesionistul contabil solicitat trebuie sa ofere liber-profesionistului contabil in functiune, de asemenea, o copie a raportului final. Daca clientul nu este de acord cu aceste comunicari, atunci misiunea nu ar trebui realizata, in mod normal.
13.15. Proprietarii unei afaceri au dreptul indiscutabil de a-si alege consilierii profesionali, si sa-i schimbe cu altii daca o doresc. Cum este esential ca interesele legitime ale proprietarilor sa fie protejate, este, de asemenea, important ca un liber profesionist contabil caruia i se cere sa inlocuiasca un alt liber profesionist contabil sa aiba posibilitatea de a constata daca exista vreun motiv profesional pentru ca aceasta angajare sa nu fie acceptata. Aceasta nu poate fi facuta efectiv fara o comunicare directa cu liber profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, liber profesionistul contabil in functie nu trebuie sa dea din proprie initiativa informatii despre afacerile clientilor.
13.16. Comunicarea ii permite liber profesionistului contabil sa aprecieze daca imprejurarile in care se propune o schimbare in angajare sunt de asemenea natura incat numirea poate fi acceptata cum se cuvine si, de asemenea, daca exista dorinta de a prelua angajamentul. In plus, o astfel de comunicare ajuta la pastrarea unor relatii armonioase care trebuie sa existe intre toti liber profesionistii contabili, pe care se bazeaza clientii pentru a obtine consultanta si asistenta profesionale.
Masura in care un liber profesionist contabil in functie poate discuta despre afacerile clientului cu liber profesionistul contabil propus depinde de:
(a) daca a fost obtinuta permisiunea clientului de a proceda astfel; si/sau
(b) cerintele legale sau de etica referitoare la astfel de informatii, care pot diferi de la tara la tara.
13.18. Liber profesionist contabil propus trebuie sa trateze cu stricta confidentialitate si sa dea greutatea cuvenita oricarei informatii oferite de liber profesionistul contabil in functiune.
13.19. Informatia oferita de liber profesionistul contabil in functie poate arata, de exemplu, ca motivele aparente oferite de client pentru schimbare nu sunt in concordanta cu faptele. Ea poate arata ca propunerea de a schimba liber profesionistii contabili a fost facuta deoarece liber profesionistii contabili in functie au avut opinii ferme si au executat corect sarcinile in calitatea lor de liber profesionisti contabili, in ciuda opozitiei sau eschivarii clientului referitoare la o situatie in care au aparut divergente de opinii, principii sau de practica.
Comunicarea intre parti serveste, prin urmare, pentru:
(a) a proteja liber profesionistul contabil de acceptarea unei numiri, in situatiile in care nu sunt cunoscute toate faptele pertinente;
(b) a proteja proprietarii minoritari ai afacerii, care pot sa nu fie complet informati de imprejurarile in care este propusa schimbarea;
(c) a proteja interesele liber profesionistului contabil in functie atunci cand schimbarea propusa provine din, sau este o incercare de a interveni in, exercitarea cu constiinciozitate a sarcinilor de catre acesta in calitatea sa de liber profesionist contabil.
Inainte de a accepta o numire care implica repetarea de servicii profesionale care au fost realizate inainte de un alt liber profesionist contabil, liber profesionistul contabil solicitat trebuie:
(a) sa aprecieze daca clientul potential l-a instiintat pe liber profesionistul contabil in functie de schimbarea propusa si pentru care si-a exprimat acordul, de preferinta inscris, pentru a discuta in intregime si liber despre afacerile clientului cu liber profesionistul contabil solicitat;
(b) cand liber profesionistul contabil solicitat este multumit de raspunsul primit de la clientul potential, el trebuie sa ceara permisiunea de a comunica cu liber profesionistul contabil in functiune. Daca astfel de permisiune este refuzata sau permisiunea referitoare la punctul (a) de mai sus nu este data, liber profesionistul contabil solicitat trebuie sa decline numirea, in absenta unor imprejurari exceptionale despre care ar avea deplina cunostinta;
(c) la obtinerea permisiunii, sa ceara liber profesionistului contabil in functie, de preferinta in scris:
(i) informatii referitoare la orice probleme profesionale care trebuie cunoscute inainte de a decide daca sa fie acceptata sau nu numirea, si daca exista asemenea probleme;
(ii) toate detaliile necesare pentru a putea sa ia o decizie.
13.22. Liber profesionistul contabil in functie, la primirea informatiei la care s-a facut referire in paragraful 13.21 (c) trebuie imediat:
(a) sa raspunda, de preferinta in scris, indicand daca exista vreun motiv profesional pentru care liber profesionistul contabil solicitat nu trebuie sa accepte numirea propusa;
(b) daca exista astfel de motive sau alte probleme care trebuie sa fie transmise, sa se asigure ca clientul si-a dat permisiunea sa ofere liber profesionistului contabil solicitat detalii referitoare la aceste informatii. Daca nu este acordata permisiunea, liber profesionistul contabil in functie trebuie sa comunice acest fapt liber profesionistului contabil solicitat;
(c) la primirea permisiunii clientului, sa transmita toate informatiile necesare liber profesionistului contabil solicitat pentru ca acesta sa poata decide daca sa accepte sau nu numirea si sa discute deschis cu liber profesionistul contabil solicitattoate aspectele relevante pentru numire, pe care trebuie sa le cunoasca acesta din urma.
13.23. Daca liber profesionistul contabil solicitat nu primeste intr-un timp rezonabil un raspuns de la liber profesionistul contabil in functie si daca nu exista nici un motiv sa creada ca exista situatii exceptionale in legatura cu schimbarea propusa, liber profesionistul contabil solicitat trebuie sa incerce sa comunice cu liber profesionistul contabil in functie prin alte mijloace. Daca nu poate sa obtina un rezultat satisfacator in acest fel, liber profesionistul contabil solicitat trebuie sa trimita o alta scrisoare mentionand ca exista o presupunere ca nu exista nici un motiv profesional pentru care numirea sa sa nu fie acceptata si ca exista o intentie de a proceda astfel.
13.24. Faptul ca pot exista onorarii datorate liber profesionistului contabil in functie nu reprezinta un motiv profesional pentru ca un alt liber profesionist contabil sa nu trebuiasca sa accepte numirea.
13.25. Liber profesionistul contabil in functiune trebuie sa transfere prompt noului liber profesionist contabil toate registrele si hartiile clientului care sunt sau care pot fi pastrate dupa ce a fost efectuata schimbarea sa si trebuie sa instiinteze clientul in consecinta, in afara de cazul in care fostul liber profesionist contabil are dreptul legal de a le retine.
In anumite situatii, fie din cauza cerintelor legislative, fie din alte motive, se solicita o oferta sau se organizeaza licitatii, pentru contractarea serviciilor profesionale oferite de liber profesionistii contabili. Ca raspuns la un anunt publicitar de a prezenta o oferta sau de a organiza o licitatie, un liber profesionist contabil trebuie, daca numirea poate avea ca rezultat inlocuirea unui alt coleg liber profesionist contabil, sa declare in cererea sau formularul de participare la licitatie ca, inainte de a accepta, este ceruta posibilitatea de a contacta pe celalalt liber profesionist contabil astfel incat sa poata fi facute cercetari in asa fel incat sa se determine daca exista motive profesionale pentru care nu trebuie acceptata numirea. Daca cererea sau licitatia este incununata de succes, atunci trebuie contactat liber profesionistul contabil in functie.
13.27. Profesionistii contabili isi datoreaza asistenta, amabilitate si respect reciproc. Acestea exclud nu numai vulgaritatea, ci si manifestarile dure si necuviincioase. Profesionistii contabili trebuie sa se abtina de la orice cuvinte care jignesc, orice imputari rauvoitoare, demersuri sau oferte de serviciu in folosul lor sau in defavoarea altora si, in general, sa se abtina de la orice actiune susceptibila de a aduce daune altor profesionisti contabili.
13.28. Profesionistul contabil care are o neintelegere cu un coleg trebuie sa incerce mai intai sa concilieze cu acesta; in caz de nereusita, el il poate informa despre aceasta pe presedintele consiliului filialei.
13.29. O plangere formulata cu usurinta impotriva unui coleg constituie o culpa. O plangere calomnioasa este o abatere grava.
13.30. Membrii Corpului chestionati in materie disciplinara sunt obligati sa evidentieze toate faptele ce le cunosc, in timpul cercetarii.
14.1. Atunci cand sunt permise, o astfel de publicitate si cerere de oferta de servicii trebuie sa aiba ca scop informarea publicului intr-o maniera obiectiva si trebuie sa fie decente, oneste, adevarate si de bun gust. Trebuie interzisa cererea de oferta de servicii prin folosirea constrangerii sau a hartuirii.
14.2. Exemple de activitati care pot fi considerate ca nu indeplinesc criteriile de mai sus includ:
(a) cele care creeaza sperante false, care indus in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezultate favorabile;
(b) cele care implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare, un organism similar sau vreun oficial;
(c) cele care constau in declaratii bombastice care nu se bazeaza pe fapte verificabile;
(d) cele care fac comparatii cu alti liber profesionisti contabili;
(e) cele care contin marturii sau aprobari scrise;
(f) cele care contin orice alte prezentari care ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie;
(g) cele care pretind in mod nejustificat ca persoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii.
14.3. Un liber profesionist contabil, intr-o tara unde publicitatea este permisa, nu trebuie sa caute sa obtina un avantaj prin publicarea unui anunt in ziare sau reviste, publicate sau distribuite intr-o tara unde publicitatea este interzisa. In mod asemanator, un liber profesionist contabil dintr-o tara unde publicitatea este interzisa, nu trebuie sa faca publicitate intr-un ziar sau o revista publicata intr-o tara unde publicitatea este permisa.
14.4. In situatiile in care liber profesionistii contabili, in activitatile lor transfrontaliere incalca prevederile paragrafului 14.3, trebuie sa aiba loc un contact intre organismul membru din tara in care a avut loc incalcarea si organismul membru din tara de resedinta a liber profesionistului contabil, pentru a se asigura ca organismul membru din tara de resedinta ia cunostinta de o astfel de incalcare.
14.5. Este evident de dorit ca publicul sa fie la curent cu gama de servicii pe care un liber profesionist contabil le poate oferi. In consecinta, nu exista nici o obiectie ca un organism membru sa comunice astfel de informatii publicului, pe baza institutionala, de exemplu in numele organismului membru.
Reclama nu este permisa.
Publicitatea facuta de catre liber profesionistii contabili individuali este acceptata cu conditia ca:
(a) sa aiba ca obiect aducerea la cunostinta publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a faptelor, intr-un mod care sa nu fie fals, sa nu induca in eroare si sa nu produca deceptii;
(b) sa fie de bun simt;
(c) sa fie demna din punct de vedere profesional.
14.7. Exemplele care urmeaza ilustreaza situatiile in care publicitatea este permisa si problemele care trebuie sa fie luate in consideratie cu privire la aceasta, cu conditia respectarii intotdeauna a cerintelor mentionate in paragraful anterior.
Este in interesul publicului si al profesiunii contabile ca orice numire sau orice alta activitate a unui profesionist contabil intr-o problema de importanta nationala sau locala, sau acordarea oricarei distinctii unui profesionist contabil sa se faca cu publicitate si sa fie mentionata calitatea de membru al organismului profesional. Totusi, liber profesionistul contabil nu trebuie sa foloseasca numirile sau activitatile mai sus mentionate pentru a obtine avantaje profesionale personale.
Profesionistii contabili care cauta sa se angajeze
sau afacerile profesionale ale acestora
Un profesionist contabil poate informa partile interesate prin orice mijloc de informare ca este in cautarea unui parteneriat sau a unei angajari salarizate de natura contabila. Profesionistul contabil nu trebuie, totusi, sa faca publicitate in cadrul unui subcontract, intr-o maniera care ar putea fi interpretata ca un mod de-a cauta sa-si procure afaceri profesionale. Publicitatea referitoare la munca prestata in cadrul unui subcontract poate fi acceptata, daca este plasata numai in presa profesionala, cu conditia sa nu apara in publicitate numele profesionistului contabil, adresa sau numarul de telefon. Un profesionist contabil poate sa scrie o scrisoare sau sa abordeze direct un alt profesionist contabil cand cauta sa se angajeze sau sa incheie o afacere profesionala.
Un liber profesionist contabil poate fi inclus intr-un anuar, cu conditia ca nici anuarul respectiv, nici inregistrarea datelor sa nu poata fi in mod rezonabil privita ca publicitate promotionala pentru cei listati in anuar. Inregistrarile trebuie sa se limiteze la nume, adresa, numar de telefon, descrieri profesionale si orice alte informatii necesare pentru a permite utilizatorilor anuarului sa ia contact cu persoana sau cu organizatia la care se refera inregistrarea din anuar.
Profesionistii contabili care sunt autorii unor carti sau articole cu subiecte profesionale, pot mentiona numele lor si calificarile profesionale si pot da numele organizatiei lor, dar ei nu trebuie sa dea nici o informatie referitoare la serviciile pe care le ofera entitatea respectiva.
Prevederi similare sunt aplicabile pentru participarea unui profesionist contabil la un colocviu, interviu sau intr-un program de radio sau de televiziune pe o tema profesionala. Ceea ce scriu sau spun profesionistii contabili nu trebuie sa le faca totusi publicitate lor sau cabinetului/societatii lor, ci trebuie sa fie un punct de vedere profesional obiectiv asupra subiectului in dezbatere. Profesionistii contabili au obligatia sa faca tot ce le sta in putere pentru a se asigura ca ceea ce apare in final in fata publicului corespunde acestor cerinte.
Cursurile de instruire, seminarele etc.
Un liber profesionist contabil poate invita clientii, personalul sau alti liber profesionisti contabili sa participe la cursurile de pregatire sau la seminarele organizate pentru pregatirea personalului. Alte persoane nu trebuie sa fie invitate sa participe la asemenea cursuri de pregatire sau seminare, cu exceptia unui raspuns la o invitatie. Cerinta nu trebuie in nici un caz sa ii impiedice pe profesionistii contabili sa furnizeze servicii de instruire pentru alte organisme profesionale, asociatii sau institutii de invatamant care organizeaza cursuri pentru membrii lor sau pentru public. Oricum, nu trebuie data o importanta excesiva numelui profesionistului contabil in orice fel de brosuri sau documente publicate in legatura cu aceste cursuri.
Pot fi publicate si distribuite unor anumite persoane sau altor profesionisti contabili brosuri si alte documente care poarta numele unui profesionist contabil si care dau informatii tehnice pentru asistenta personalului sau a clientilor.
Altor persoane nu trebuie sa li se distribuie astfel de brosuri sau documente in afara unui raspuns la o invitatie.
Locurile vacante pentru personal pot fi comunicate publicului prin orice mijloace de media prin care sunt anuntate de obicei locurile vacante. Se accepta ca anuntul de solicitare sa ofere in mod evident anumite detalii, ca cele referitoare la unul sau mai multe servicii oferite clientilor de catre liber profesionistul contabil, dar nu trebuie sa contina nici un element promotional. Nu trebuie sa apara nici o sugestie ca serviciile oferite sunt superioare celor oferite de alti liber profesionisti contabili ca o consecinta a dimensiunii, asociatilor, sau din orice alt motiv.
In publicatii ca cele adresate scolilor si altor institutii de invatamant pentru informarea studentilor sau absolventilor in legatura cu oportunitatile de cariera in profesie, serviciile oferite publicului pot fi descrise intr-o maniera comerciala.
Un liber profesionist contabil poate face reclama in numele clientilor, mai ales pentru personal. Oricum, liber profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca amploarea acestei reclame este indreptata inspre obiectivele care trebuie sa fie realizate pentru client.
Un liber profesionist contabil poate sa emita clientilor sau unui nou client:
(a) un raport faptic si obiectiv al serviciilor prestate;
(b) un anuar continand numele partenerilor, adresele birourilor, numele si adresele entitatilor asociate, precum si a corespondentilor.
Elementele de reprezentare ale liber profesionistilor contabili trebuie sa fie la un standard profesional acceptabil si sa raspunda cerintelor legislatiei si ale organismului membru in ceea ce priveste numele partenerilor, al conducatorilor etc. si al celor care activeaza in cabinetul respectiv, sa foloseasca descrierile profesionale si caractere tipice, sa precizeze orasele sau tarile in care este reprezentat cabinetul, slogane etc. Prevederi asemanatoare, acolo unde este cazul, se aplica si pentru elementele de prezentare si identificare
Pot fi folosite ziare si reviste adecvate pentru a informa publicul despre infiintarea unui birou secundar, a schimbarilor in structura partenerilor care fac parte din grupul liber profesionistilor contabili sau orice modificare a adresei sediului.
Astfel de anunturi trebuie sa se limiteze la o expunere sumara a faptelor si sa se dea atentia cuvenita adecvarii zonei de distribuire a ziarului sau revistei si numarului de insertii.
Introducerea numelui liber profesionistului contabil intr-un document emis de client
Cand un client propune publicarea unui raport facut de liber profesionistul contabil care se ocupa de afacerile curente ale clientului sau in legatura cu infiintarea unei noi intreprinderi comerciale, liber profesionistul contabil trebuie sa intreprinda masuri pentru a se asigura ca imprejurarea in care este publicat raportul nu este de natura sa induca in eroare publicul cu privire la natura si semnificatia acestui raport. In aceste conditii, liber profesionistul trebuie sa-l informeze pe client ca trebuie obtinuta o permisiune prealabila publicarii raportului.
O atentie similara trebuie acordata altor documente propuse spre a fi publicate de client si care contin numele liber profesionistului contabil actionand in deplina capacitate profesionala. Aceasta nu trebuie sa excluda introducerea numelui liber profesionistului contabil in raportul anual al clientului.
Atunci cand liber profesionistii contabili, in calitatea lor privata, sunt asociati sau ocupa o functie intr-o organizatie, organizatia poate utiliza numele lor si statutul lor profesional pe elementele sale de identificare si prezentare.
Liber profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca aceasta informatie nu este folosita astfel incat ar putea face publicul sa creada ca exista o legatura cu organizatia in exercitarea activitatii lui profesionale in mod independent.
Profesionistii contabili pot face uz numai de titlurile sau diplomele eliberate de stat sau de scoli sau institutii de invatamant atestate legal.
Liber profesionistii contabili pot afisa la usa domiciliului lor o placa de dimensiunile 10 x 20 cm cuprinzand: numele si prenumele, calificarea profesionala - expert contabil sau contabil autorizat - si mentiunea Tabloului Corpului filialei de care apartin, excluzand orice marca sau indicatie cu alura comerciala sau prezentand un interes publicitar.
14.10. In intelesul prezentului Cod termenii specifici au urmatoarea semnificatie::
- prin "Publicitate" se intelege comunicarea catre public a informatiilor asupra serviciilor oferite sau a calificarilor pe care le poseda un profesionist contabil, in scopul obtinerii de lucrari;
- "Anuntul" este comunicarea catre public a unor fapte privind un profesionist contabil, care nu sunt destinate pentru promovarea acestui profesionist sau a societatii sale;
- "Oferta", directa sau indirecta, este concretizata in demersurile facute pe langa un eventual client, in scopul de a-i propune servicii profesionale.
14.11. In intelesul enuntat la paragraful 14.10., publicitatea si oferta sunt permise exclusiv pentru liber profesionistii contabili - membrii activi ai Corpului. Sunt interzise:
- inserarile personale facute in presa, in publicatiile profesionale sau altele, prin scrisori, afise, circulare, reclame, cinema, TV, radio-difuziune si, in general, toate procedeele publicitare, atunci cand acestea folosesc comparatii cu alti membri sau prin modul de prezentare si continut aduc prejudicii in vreun fel altor membri;
- oferta, atunci cand prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife reduse sau alte avantaje, precum si cand face in vreun fel uz de un mandat politic sau de o misiune sau functie administrativa.
14.12. Anunturile sunt permise in urmatoarele cazuri:
a) anunturile in presa cu conditia sa nu contravina regulilor de etica profesionala, trebuind de asemenea:
- sa aiba un caracter sobru si informativ;
- sa respecte un format corespunzator pentru fiecare publicatie;
b) inserarea in presa locala a unor avize informand publicul despre o prima deschidere de cabinet sau schimbare de adresa;
c) inserarile in anuare, carti de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu conditia de a fi limitate la indicarea informatiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul.
14.13. Se pot tipari brosuri de prezentare a cabinetului sau a societatii de expertiza ce se vor distribui elevilor, studentilor sau candidatilor la un post oferit de acestea sau clientilor; brosura va trebui sa cuprinda, obligatoriu, informatii despre istoricul, principiile de comportament, lucrarile executate, numele si prenumele clientilor, modalitatea de recrutare, formarea si evolutia in cariera a membrilor cabinetului sau societatii.
14.14. Profesionistii contabili pot folosi emblema Corpului pe hartia cu antet destinata corespondentei.
Emblema Corpului este compusa din:
o carte-registru, simbolizand insemnul profesiei;
un caduceu - toiagul de crainic al zeului Hermes, avand ca insemn divin doi serpi incolaciti, pretuit in Grecia antica, ca avand valoare de simbol diplomatic; emblema Corpului simbolizeaza rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care il are atunci cand reda imaginea fidela, corecta si completa a patrimoniului contabilizat sau expertizat;
deviza"Stiinta, Independenta, Moralitate" - atribute esentiale ale exercitarii profesiei.
14.15. Consiliul Superior si Consiliile filialelor pot efectua sau autoriza efectuarea oricarei publicitati colective pe care o considera utila, in interesul profesiei.
Detaliile si modalitatile de aplicare a dispozitiilor din prezenta Sectiune sunt reglementate prin hotarari ale Consiliului Superior.
- APLICABILA PROFESIONISTILOR CONTABILI ANGAJATI
Sectiunile urmatoare contin linii directoare care se refera in special la profesionistii contabili care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau invatamant. Profesionistii contabili salariati in cabinete sau societati de profil trebuie sa fie constienti ca principiile prezentate in continuare sunt aplicabile si in cazul lor particular. Daca profesionistii contabili salariati in cabinete / societati sunt in dubiu in ceea ce priveste aplicabilitatea vreunui principiu, atunci ei trebuie sa ceara asistenta la organizatia lor profesionala.
Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
a) sa incalce legea;
b) sa incalce regulile si standardele profesiei;
c) sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele angajatorului;
d) sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime,cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.
Motto:
Limba este arhiva istoriei Limba este poezia - fosila.
R.P.EMERSON (1803-1882)
Potrivit intelesului practicii contabile
* - Auditorul si clientul trebuie sa fie de acord in privinta termenilor ce urmeaza a fi inscrisi intr-o scrisoare de angajament sau alta forma potrivita de contract.
(Standardul de audit nr. 200, paragraful nr. 2).
* - Acest standard se aplica misiunilor de audit si servicii conexe; cand sunt contractate alte servicii, cum ar fi servicii de consultanta contabila, fiscala sau manageriala, este adecvata intocmirea unui contract separat (acelasi standard, paragraful nr. 3).
Assurance client = Clientul
auditului sau non-auditului
Conform dictionarului:
assurance = asigurare; intelegere (1)
= siguranta, certitudine, convingere (2)
= termen generic precizand toate declaratiile facute de profesionistul contabil, prin care acorda o credibilitate deosebita situatiilor financiare sau altor informatii care fac obiectul misiunii sale (3).
patrimoniul public sau privat
Conform dictionarului:
Director = administrator; membru in consiliul de administratie sau alte organisme; persoana care dirijeaza un compartiment al entitatii (3).
Officer = persoana cu o functie oficiala; de pilda: the officers of a company = principalii directori ai unei companii; chief financial officer = sef care se ocupa cu operatiile financiare ale unei companii (1).
= ofiter - in armata sau marina (2).
- titluri de participare sau de valoare -
Conform dictionarului:
financial = financiar (1).
interest = posesiunea - participarea - unei societati sau unui particular la o parte din capitalul unei alte societati (2).
Potrivit intelesului practicii contabile:
* - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor simplificate, armonizate cu Directivele europene, defineste:
- titlurile de participare, ca fiind drepturile sub forma de actiuni si alte titluri cu venit variabil detinute de o societate in capitalul altor societati comerciale, a caror detinere pe o perioada indelungata este considerata utila acesteia;
- interesele de participare, ca fiind drepturi detinute in capitalul altei societati comerciale, pe termen lung, in scopul garantarii contributiei la activitatile persoanei juridice respective, cuprinzand investitii in intreprinderi asociate (intre 20 - 50% in capital asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative) si investitii strategice (o participare de 10% pana la 20% in capitalul unei societati).
Conform dictionarului:
Firm = cabinet; in profesia contabila = entitatea constituita in vederea prestarii de servicii profesionale contabile, compusa de regula din asociati (sau un liber - profesionist contabil), personal si totalitatea documentarii lucrarilor efectuate (3).
practice = cabinet; ansamblul afacerilor unui membru al unei profesii liberale (3)
Potrivit intelesului practicii contabile:
* - Expertii contabili si contabilii autorizati pot sa-si exercite profesia individual ori in societati comerciale de expertiza contabile (Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, aprobata prin Legea nr. 42/1995, cu modificarile ulterioare, art. 7 si 10).
* - Societatea de audit reprezinta persoana juridica careia i s-a atribuit calitatea de membru al Camerei (H.G. nr. 591/2000, art. 1, lit. j).
Conform dictionarului
professional = profesionist; specialist; ex.: professional man = persoana care lucreaza intr-o profesie (1);
accountant = contabil (2);
public = public; la dispozitia publicului; ex.: public garden = gradina publica (2) sau public accountant = expert contabil, a carui profesie este de a executa, in contul altuia, contra unui onorariu, pe de o parte misiuni de exprimare a unei opinii (audit, revizie) si pe de alta parte misiuni de examinare a conturilor ca si lucrari de contabilitate si de intocmire a situatiilor financiare (3)
practice = cabinet; accounting practice/firm = cabinet sau societate de expertiza contabila sau audit - audit practice (3)
Potrivit intelesului practicii contabile:
Cu toate ca profesia contabila exercitata independent (adica nu ca angajat - salariat) face parte din profesiile liberale (ca avocatii, notarii, medicii) s-a considerat ca utilizarea sintagmei "profesionist contabil liberal" ar fi creat confuzii semantice (ex. profesionist contabil apartinand ideilor liberale sau opusul sintagmei ar fi sugerat "profesionist contabil neliber"). De aceea s-a apreciat ca sugestiv termenul compus de "liber-profesionist contabil".
Dictionar de contabilitate englez - roman; P.H. Collin si Adrian Jollif; Ed. Universal Dalsi - 2000.
Dictionar englez - roman; M. Bogdan; Ed. Stiintifica - 1965.
Dictionnaire de la comptabilit et de la gestion financire; Louis Mnard s.a.; Ed. L' Institut Canadien - 1994.
Dictionar de sinonime; Gh. Bulgar s.a.; Ed. Albatros - 1972.
Dictionar de neologisme; Fl. Marcu si C. Mancea; Ed. Academiei - 1986.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2353
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved